2ra-1523/20 — cu privire la stabilirea marimii restantei pensiei de intretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1523/20

Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Vulcănești (jud. I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maxim

Neagu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Maxim Neagu împotriva

Olgăi Cosolapova cu privire la stabilirea mărimii restanței pensiei de întreținere a

copilului minor

împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Maxim Neagu și menținută hotărârea din 21 octombrie

2019 a Judecătoriei Comrat sediul Vulcănești, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 30 mai 2018, Maxim Neagu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Olgăi Cosolapova cu privire la stabilirea mărimii restanței pensiei de

întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii a invocat că în procedură executorului judecătoresc

I. Musteață se află procedura de executare nr. 191p/a -130/18 cu privire la încasare

din contul lui a pensiei de întreținere a copilului minor XXXXX în beneficiul Olgăi

Cosolapova.

În cadrul procedurii de executare menționate, conform art. 104 Codul familiei

și art. 114 Cod de executare, a fost stabilită mărimea restanței pensiei de întreținere

a copilului minor în sumă de 28 000 de lei pentru perioada 25 aprilie 2016 –

25 decembrie 2017.

A remarcat că la stabilirea mărimii restanței pensiei de întreținere a copilului

minor pentru perioada indicată, nu au fost luate în calcul veniturile salariale

acumulate de el în perioada 1 ianuarie 2017 - 25 decembrie 2017.

Astfel, la 27 aprilie 2018, în adresa executorului judecătoresc I. Musteață a

înaintat o cerere cu privire recalcularea mărimii restanței pensiei de întreținere, luând

1

în considerație veniturile acumulate în perioada 1 ianuarie 2017 - 25 decembrie

2017.

Drept urmare, la 25 mai 2018, a recepționat răspunsul executorului

judecătoresc I. Musteață din 17 mai 2018 privind refuzul de a recalcula mărimea

restanței pensiei de întreținere.

A comunicat că prin hotărârea din 25 octombrie 2016 a Judecătoriei Comrat,

pensia de întreținere a copilului minor XXXXX a fost stabilită în mărime de 1/4 din

veniturile calculate sau de altă natură.

Astfel, reieșind din suma venitului obținut de el în mărime de 14 650 de lei,

mărimea restanței pensiei de întreținere pentru perioada 1 ianuarie 2017 -

25 decembrie 2017, constituie suma de 3 662,5 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 104 Codul familie, art. 33,

331, 38, 85, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, stabilirea mărimii restanței pensiei de întreținere

a copilului minor XXXXX pentru perioada 1 ianuarie 2017 - 25 decembrie 2017 în

sumă de 3 662,5 de lei.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2019 a Judecătoriei Comrat sediul Vulcănești,

a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de Maxim Neagu și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecat ierarhic inferioare

au constatat că, în lipsa tuturor actelor necesare ce ar confirma angajarea în câmpul

muncii sau obținerea alocațiilor sociale de către Maxim Neagu pentru perioada

restanței acumulate sau a informației privind veniturile calculate sau de alt gen,

executorul judecătoresc I. Mustață corect a efectuat calculele după formula 5 600 de

lei (cuantumul salariului mediu lunar) x 25 % (1/4 mărimea stabilită a pensiei de

întreținere) = 1 400 de lei lunar, 1 400 de lei lunar (mărimea stabilită a pensiei de

întreținere) x 20 luni (perioada restanței) = 28 000 de lei.

La 7 iulie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Maxim Neagu a declarat

recurs împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au argumentat de ce la stabilirea

mărimii restanței pensiei de întreținere a copilului minor nu au fost luate în

considerație veniturile obținute de el, sub formă de salariu, pentru perioada

1 ianuarie 2017 - 25 decembrie 2017, în situația în care aceste venituri au fost

declarate oficial și confirmate prin documente.

A învederat că legislația în vigoare, care reglementează modul stabilirii

datoriei privind pensia pentru întreținerea copilului, nu prevede imposibilitatea și

interzicerea corectării în privința datorii numai pentru prezentarea cu întârziere de

către debitor a documentelor care confirmă salariul sau alte venituri.

2

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au au luat în considerație

faptul că la stabilirea mărimii datoriei privind pensia pentru întreținerea copilului,

executorul judecătoresc nu a întreprins careva acțiuni privind descoperirea existenței

a veniturilor lui, în situația în care este posibilă stabilirea veniturilor și în condițiile

de neprezentare de către debitor a informației despre salariu și/sau alte venituri.

Având în vedere că veniturile lui au fost declarate, fiind introduse în sistemul

public de evidență a veniturilor cu scopul impunerii și asigurării sociale, informația

despre veniturile ar fi putut primită de către executorul judecătoresc din surse

respective și aplicată la stabilirea obligațiunilor privind întreținerea copilului și

stabilirea mărimii datoriei.

La 23 septembrie 2020, în adresa Olgăi Cosolapova și executorului

judecătoresc Ion Mustață a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Maxim

Neagu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 153), fiind

recepționată de executorul judecătoresc Ion Mustață la 25 septembrie 2020 și de

Olga Cosolapova la 28 septembrie 2020, ceea ce se atestă prin avizele de recepție

anexate la actele cauzei (f. d. 154, 155).

La 13 octombrie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Olga Cosolapova a

depus referință la recursul declarat de Maxim Neagu, solicitând respingerea

recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

executorul judecătoresc Ion Mustață să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 30 aprilie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 123), find recepționată de către recurent la 11 mai 2020, ceea ce se atestă prin

copia avizului de recepție anexată la actele cauei (f. d. 125).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 7 iulie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Maxim Neagu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

3

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maxim Neagu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Maxim Neagu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maxim Neagu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5