3ra-1019/20 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1019/20 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1019/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Tatiana Ursache împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, terț Vladislav Constantiniuc cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis cererea de apel declarată de către Tatiana Ursache, s-a casat hotărârea din 16

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 02 iulie 2019 Tatiana Ursache a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care

a solicitat anularea pct. 1 din dispozitivul deciziei nr. 128 din 24.05.2019 în partea

ce ține de constatarea încălcării de către utilizatorul autorizat Tatiana Ursache a

prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b) și art. 5 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal, la accesarea datelor cu caracter personal ale lui Vladislav

Constantiniuc, efectuată în mod repetat la ora 17:07:02 la data de 20.06.2018.

În motivarea acțiunii reclamanta Tatiana Ursache a indicat că decizia nr. 128

din 24 mai 2019 este emisă contrar art. 27 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, care indică că subiectul datelor cu caracter

personal care consideră că prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerințele

prezentei legi poate înainta Centrului o plângere în termen de 30 de zile din

momentul depistării încălcării. În urma examinării plângerii, Centrul emite o decizie

motivată care prevede fie lipsa încălcării prevederilor legislației, fie suspendarea

operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, fie rectificarea, blocarea

sau distrugerea datelor neveridice ori obținute ilicit. Decizia este comunicată parților

interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plângerii.

Din materialele, ce au stat la baza examinării plângerii nr. C.V-387/18 din

18.09.2018, se atestă că petentul Vladislav Constantiniuc a omis termenul de

1

depunere cu circa 30 zile, reieșind din faptul că la 18 iulie 2018 Agenția Servicii

Publice a informat petentul în privința vizualizării datelor sale cu caracter personal

de către Consiliul Concurenței, fapt ce contravine normei enunțate în condițiile în

care aceasta stabilește expres termenul de 30 zile din momentul depistării, or,

termenul prevăzut de legea sus-menționată este considerat un termen imperativ,

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții

din dreptul de a exercita acest drept.

A menționat că la data de 24.05.2019 Centrul National pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal a emis decizia nr. 128 de constatare a încălcării de către

utilizatorul autorizat Tatiana Ursache a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), lit. b) si

art. 5 ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal, la accesarea datelor cu

caracter personal ale lui Vladislav Constantiniuc, efectuată în mod repetat la ora

17:07:02 la data 20.06.2018, fapt ce contravine prevederilor legale enunțate, în

condițiile în care acestea stabilesc expres că în urma examinării unei plângeri,

Centrul emite în termen de 30 zile o decizie motivată, care prevede fie lipsa încălcării

prevederilor legislației, fie suspendarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu

caracter personal, fie rectificarea, blocarea sau distrugerea datelor neveridice ori

ținute ilicit. Totodată, dispozitivul deciziei nu reține numărul și data pretinsei legi

încălcate.

Constatarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

a încălcării de către utilizatorul autorizat Tatiana Ursache a prevederilor art. 4 alin.

(1) lit. a), lit. b) și art. 5 ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal, la

accesarea datelor cu caracter personal ale lui Vladislav Constantiniuc, efectuată în

mod repetat la ora 17:07:02 la data 20.06.2018, nu și-a găsit confirmare, pe motiv

că este bazată pe presupuneri și lipsite de probe directe, pertinente, concludente ce

ar demonstra cu certitudine vinovăția utilizatorului.

Tatiana Ursache consideră că decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 128 din 24.05.2019 nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția asupra plângerii nr. C.V-387/18 din 18 septembrie 2018,

iar descriptivul acesteia este lipsit de argumentare și conține concluzii contradictorii.

Conține discrepanța între descriptivul și dispozitivul deciziei. În circumstanțele

descrise, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal se afla în

imposibilitate obiectivă de continuare/prelungire a examinării cazului, având în

vedere că nu a fost posibilă audierea Tatianei Ursache întru colectarea

argumentelor/raționamentelor suplimentare necesare pentru examinarea obiectivă a

plângerii depuse de către Vladislav Constantiniuc cu privire la pretinsul caz de

prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal de către reprezentantul Consiliului

Concurentei. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

examinat cazul, în baza documentelor acumulate pe parcursul investigației. Având

în vedere că din motive întemeiate nu a fost posibilă audierea Tatianei Ursache,

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a putut să

identifice care a fost scopul și temeiul legal al accesării datelor cu caracter personal

ale lui Vladislav Constantiniuc la ora 17:07:02. Reieșind din cele enunțate, nu se

determină existența acțiunilor utilizatorului autorizat Tatiana Ursache a faptelor

contravenționale prevăzute la art. 741 alin. (4) Cod contravențional și dispozitivul

menționat în pct. 4 din prezenta cerere.

2

Potrivit art. 375 din Codul contravențional și art. 8 din Codul de procedură

penală, concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea unei acțiuni nu pot fi

întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate se interpretează în favoarea persoanei învinuite.

A menționat că neprobarea sau probarea îndoielnică duce la nulitatea probei,

iar sarcina de a răsturna dubiile și acumulare a probelor suficiente pentru dovedirea

încălcării revine acuzatorului, în cazul dat Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, or, art. 27 alin. (2) din Legea privind protecția datelor

cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011 indică că, în procesul soluționării

plângerii, Centrul poate audia subiectul datelor cu caracter personal, operatorul și,

dacă este cazul, persoana împuternicită de către operator și martorii, de asemenea

poate dispune de un control inopinat, acțiuni ce nu au fost întreprinse de Centru întru

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile petentului în plângerea nr. C.V.-

387/18 din 18.09.2018 depusa cu încălcarea termenului prevăzut de lege.

În vederea soluționării plângerii nr. C.V.-387/18 din 18.09.2018, Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal s-a axat doar pe masurile

întreprinse, ce vizează audierea și acțiunile ex-controlorului principal de stat cu

numele de identitate Tatiana Ursache din cadrul Consiliului Concurentei, or,

petentul Vladislav Constantiniuc și-a întemeiat plângerea referitor la prelucrarea

ilegală a datelor sale cu caracter personal de către controlorul principal de stat cu

numele de identitate Ursache Tatiana.

A indicat că conform art. 22 lit. d) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public, funcționarul public are obligația

să îndeplinească cu responsabilitate toate atribuțiile de serviciu, obiectivitate și

promptitudine, or acumularea de probe directe, pertinente întru constatarea

circumstanțelor la soluționarea obiectivă a plângerii și indicarea corectă a numelui

de identitate a ex-controlorului și șefului de direcție Lașcov în actele întocmite de

executorul Centrului ține de îndeplinirea responsabilă a atribuțiilor.

Demisia utilizatorului de stat înlătură aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 133

din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Ținând cont de

prevederile pct. 4.7 din contractul nr. 722-AW din 01.08.2013, Consiliul

Concurenței va informa prestatorul despre desemnarea administratorului, în cazul

concedierii ori transferului acestuia în alte subdiviziuni ori organizații, în termen de

5 zile de la data desemnării acestuia.

Conform pct. 4.8 lit. a), c), d) utilizatorii vor aplica nume login, care poartă

un caracter secret și nu poate fi divulgat, vor asigura executarea politicii „ecranului

curat”, adică finisarea obligatorie a lucrului cu SIC „ACCES-Web” sau deconectarea

terminalului în cazul lipsei necesității utilizării lui și nu vor admite copierea,

răspândirea, alte acțiuni ilicite a informației accesate. Reieșind din clauzele

contractuale sus menționate, acces la informația vizualizată de către utilizatorul, ce

a încetat raporturile de muncă cu operatorul, nu poate fi stabilită și analizată de terți.

Totodată, Legea nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter

personal, Hotărârea Guvernului nr. 1123 din 14.12.2010 nu stipulează expres

cercetarea/investigarea acțiunilor utilizatorului autorizat, ce a încetat raporturile de

muncă în privința prelucrării datelor cu caracter personal precum și justificarea

acestora.

3

A afirmat că potrivit plângerii petentului Vladislav Constantiniuc nr. C.V.-

387/18 din 18 septembrie 2018, la data de 20.06.2018, ora 11:01:53 si 17:07:02 i-au

fost prelucrate datele cu caracter personal de către controlorul principal de stat

Tatiana Ursache în lipsa temeiului legal și în afara orelor programului de lucru.

A susținut că datele personale ale petentului Vladislav Constantiniuc au fost

accesate și prelucrate de către controlorul principal de stat Ursache Tatiana din

cadrul Direcției Anticartel a Consiliului Concurenței în scopul investigării cazului

inițiat prin Dispoziția Plenului Consiliului Concurenței nr. 32 din 02.11.2017 cu

privire la semnele încălcării art. 5 din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012, de

către executorii judecătorești, cât și în scopul derulării acțiunilor procedurale ce țin

de investigația dată.

Președintele Camerei Teritoriale a Executorilor Judecătorești Sud, Vladislav

Constantiniuc, a fost citat legal pentru a se prezenta la data de 20.06.2018, ora 13:30

la sediul Consiliului Concurenței în vederea întocmirii procesului-verbal cu privire

la contravenție în legătură cu comiterea contravenției prevăzute la art. 3301 alin. (2)

din Codul contravențional. Întrucât contravenientul nu s-a prezentat la sediul

Consiliului Concurenței la data și ora stabilită, procesul-verbal cu privire la

contravenție seria CC, nr. 000245 a fost întocmit în lipsa acestuia la 20.06.2018, ora

13:30, indicând-se datele personale preluate din baza de date ACCES-Web la ora

11:01:53. Au fost preluate următoarele date: patronimicul, domiciliul, data nașterii,

IDNP, seria, oficiul, data, anul nașterii. La data de 20.06.2017, ora 16:20, ulterior

întocmirii procesului-verbal sus menționat, s-a recepționat cererea lui Vladislav

Constantiniuc nr. 176 din 20.06.2018, prin care s-a solicitat amânarea examinării

chestiunii invocându-se că pe lângă funcțiile deținute mai are și activitatea

obligațională de executor judecătoresc, fiind astfel ocupat și aflându-se în

imposibilitate să se prezinte la sediul Consiliului Concurenței.

În scopul elucidării circumstanțelor contradictorii constatate în cererea

prenotată, reieșind din informația publică că contravenientul deține funcția de

Președinte și nu de executor judecătoresc, cât și în scopul întreprinderii acțiunilor de

pregătire a efectuării inspecției în biroul președintelui Camerei Teritoriale a

Executorilor Judecătorești Sud, a fost repetat vizualizate datele personale ce țin de

ocupația/funcția contravenientului Vladislav Constantiniuc, întrucât acestea nu au

fost prelucrate la ora 11:01:53. Or, art. 22 lit. d) din Legea nr. 158 din 04.07.2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public prevede obligația

funcționarului public să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu.

Având în vedere, că cererea a fost primită la ora 16:20, data 20.06.2018, iar

examinarea acesteia în comun cu alte informații aferente efectuării inspecției,

accesarea datelor în privința funcției deținute de către Președintele Camerei

Teritoriale a Executorilor Judecătorești, Vladislav Constantiniuc a fost posibilă

ulterior orei 17:05, data 20.06.2018.

Conform art. 56 alin. (11) din Legea concurenței nr. 183 din 11.07.2012,

întreprinderile, asociațile de întreprindere, autoritatea administrației publice au

obligația să se supună inspecției. Ținând cont de faptul că clauza contractuală din

pct. 4.8 lit. d) al contractului nr. 722-AW din 01.08.2013 interzice copierea

informație accesate, se impune situația accesării datelor cu caracter personal de mai

4

multe ori de către utilizatorii autorizați sau conform Centrului „repetat” cu stabilirea

scopului determinat a unei anumite informații prestabilite.

La accesarea datelor cu caracter personal, conform pct. 4.8. lit. e) al

contractului sus enunțat, utilizatorii autorizați indică scopul efectiv pentru fiecare

interpelare, în câmpul „Destinația” de pe interfața SIC „ACCES-Web”. Totodată,

utilizatorii autorizați din cadrul Consiliului Concurenței consemnează faptul

prelucrării datelor cu caracter personal în Registrul de evidență a

accesărilor/vizualizărilor datelor cu caracter personal.

Întru respectarea prevederilor contractuale, la accesarea datelor personale ale

Președintelui Camerei Teritoriale a Executorilor Judecătorești, Vladislav

Constantiniuc, s-a indicat în câmpul „Destinația” de pe interfața SIC „ACCES-Web”

scopul prelucrării datelor (ora 11:01:53 si ora 17:07:02) cu consemnarea faptului în

Registrul de evidență a accesărilor/vizualizărilor datelor cu caracter personal. Or,

lipsa indicării scopului în câmpul „Destinația” de pe interfața SIC „ACCES-Web”,

programul respinge acordarea accesului, iar utilizatorul autorizat Tatiana Ursache a

respectat clauzele contractuale din pct. 4.8 lit. d)-e) în coroborare cu clauzele

prevăzute la pct. 4 din Contractul nr. 722 AW din 01.08.2013.

Exercitarea activității a continuat după ora 17:00 în baza cererii adresate

șefului Direcției Anticartel, Victor Lașcov, conform Deciziei nr. 128 din 24 mai

2019, în temeiul pct. 37 din Regulamentul intern al Consiliului Concurenței, aprobat

prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 123-P din 15.07.2012,

modificat prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 66 din 05.02.2013,

în scopul recuperării orelor învoite la 15.06.2018 și 20.06.2018. Statutul de operator

de date cu caracter personal al Consiliului Concurenței îi permite accesarea și

prelucrarea datelor cu caracter personal în măsură deplină, fapt prevăzut de art. 9 lit.

b) din Legea nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Subsecvent a menționat că potrivit art. 5 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 133 din

08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, consimțământul

subiectului datelor cu caracter personal nu este cerut în cazul în care prelucrarea este

necesară pentru îndeplinirea unei obligații, care îi revine operatorului conform Legii.

Totodată, Legea nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal

nu stipulează limita prelucrării datelor cu caracter personal a subiectului datelor cu

caracter personal.

Reieșind din prevederile art. 3 din Legea nr. 133 din 08.07.2011, operatorul

stabilește scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal, or,

prezenta lege nu stabilește lista exhaustivă a scopului.

Prin încheierea din 03 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

atras în proces în calitate de terț Vladislav Constantiniuc. (f.d. 47)

Prin hotărârea din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Ursache împotriva

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova, terț Vladislav Constantiniuc privind anularea în parte a deciziei nr. 128

din 24 mai 2019 în partea ce ține de pct. 1 din dispozitiv, privind constatarea

încălcării de către utilizatorul autorizat Tatiana Ursache a prevederilor art. 4 alin. (1)

lit. a), b) și art. 5 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, la accesarea

5

datelor cu caracter personal ale lui Vladislav Constantiniuc, efectuată în mod repetat

la ora 17:07:02 la data de 20.06.2018, ca fiind neîntemeiată. (f.d. 115, 117-123)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că orice

operațiune care se efectuează asupra datelor cu caracter personal urmează a fi

îndeplinită în condițiile strict stabilite de Legea privind protecția datelor cu caracter

personal, precum și să nu prejudicieze interesele sau drepturile și libertățile

fundamentale ale acestora, ca subiecți de date cu caracter personal.

Instanța a considerat că este întemeiată concluzia Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal privind netemeinicia accesării repetate a

datelor cu caracter personal ale lui Vladislav Constantiniuc la data de 20 iunie 2018

ora 17:07:02, după întocmirea procesului-verbal cu privire la constatarea

contravenției, pe motiv că Ursache Tatiana nu a prezentat probe și nici argumente

justificative cu privire la necesitatea accesării repetate a datelor cu caracter personal

ale lui Vladislav Constantiniuc.

La data de 24 aprilie 2020 Tatiana Ursache a declarat apel împotriva hotărârii

din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Tatiana Ursache, s-a casat hotărârea din 16 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea

depusă de către Tatiana Ursache s-a admis. S-a anulat decizia nr. 128 din 24 mai

2019 în partea ce ține de pct. 1 din dispozitiv, privind constatarea încălcării de către

utilizatorul autorizat Tatiana Ursache a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a), b) și art. 5

din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, la accesarea datelor cu

caracter personal ale lui Vladislav Constantiniuc efectuată în mod repetat la ora

17:07:02 la data de 20.06.2018. (f.d. 172, 173-178)

Instanța de apel în motivarea soluției sale a reținut că în temeiul art. 4 alin. (1)

lit. a), b) c) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din

08.07.2011 Tatiana Ursache era îndreptățită de a accesa informația cu caracter

personal cu privire la persoana terță Vladislav Constantiniuc, exercitându-și în acest

sens obligațiunile de serviciu, în scopul investigării cazului inițiat, or, după cum s-a

constatat, la data de 20 iunie 2018, ora 16:20 a fost recepționată o cerere din partea

terțului Vladislav Constantiniuc (f.d. 43-44), astfel, fiind necesară accesarea

informației privind acesta, în vederea clarificării unor circumstanțe.

Instanța de apel a menționat că argumentul precum că accesarea datelor ar fi

fost realizată în afara orelor de muncă, nu reprezintă o încălcare a normelor legale,

în special având în vedere că sistemul a fost accesat cu șapte minute după ora 17:00.

Instanța a concluzionat că după necesitate, orice angajat se poate reține la serviciu

peste orele de program, în situația în care nu a reușit îndeplinirea sarcinilor stabilite.

Astfel, constatarea încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter personal a

fost efectuată de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, în lipsa unei încălcări în sine, fără a fi constatat cert și fără echivoc cele

imputate privind admiterea încălcărilor. După cum rezultă din motivarea deciziei,

aceasta s-a bazat în esență pe faptul că informațiile prezentate nu sunt suficiente

pentru a argumenta / justifica cea de-a doua accesare a datelor cu caracter personal

a persoanei. Faptul dat însă, în opinia instanței de apel, nu constituie motiv suficient

pentru a constata încălcarea, or, în vederea stabilirii acesteia urmează a se constata

6

cu certitudine că, acțiunea Tatianei Ursache de acces a informației a fost contrară

normei legale, dar nu prezumată încălcarea, după cum s-a procedat în speță.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 04 septembrie 2020 Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea depusă de către Tatiana Ursache

să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d. 184-185)

În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și nefondată, deoarece, greșit și superficial a apreciat argumentele

aduse de partea pârâtă în instanța de fond, în partea ce ține de scopul accesării datelor

cu caracter personal ale terțului la examinarea cererii depuse la data de 20 iunie 2018

privind acordarea unui termen pentru angajarea unui avocat.

Consideră că Tatiana Ursache nu a putut proba necesitatea accesării datelor cu

caracter personal ale lui Vladislav Constantiniuc la data de 20 iunie 2018, ora

17:07:02 și a demonstra care circumstanțe au fost necesare a le clarifica în legătură

cu solicitarea lui Vladislav Constantiniuc privind amânarea ședinței stabilite pentru

data de 20 iunie 2018, ora 13:30.

La 23 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Tatianei

Ursache și lui Vladislav Constantiniuc copia recursului declarat de către Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal împotriva deciziei din 22

iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 189)

Completul specializat relevă că Tatiana Ursache și Vladislav Constantiniuc au

recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate

la materialele dosarului. (f.d. 191, 192)

La data de 03 octombrie 2020 Tatiana Ursache a depus referință, solicitând

declararea recursului inadmisibil depus de către Centrul Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, cu menținerea deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău. (f.d. 193-196)

La 02 octombrie 2020 Vladislav Constantinov a depus referință, invocând că

susține cererea de recurs depusă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, ori, nu este de acord cu decizia instanței de apel. Astfel,

consideră că urmează a fi casată decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău

cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintată de către Tatiana

Ursache. (f.d. 198-199)

Conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 22 iulie 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 04

7

august 2020 de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 181)

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal s-a conformat

prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a depus, în termen, recurs motivat la

04 septembrie 2020. (f.d. 184-185)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

8

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9