2ra-1469/20 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material

2ra-1469/20 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1469/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alla

Martînenco, reprezentată de avocatul Mircea Macovei

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Allei Martînenco împotriva

Întreprinderii de Stat de Pază Paramilitară a Obiectelor Energetice „Scutul

Energetic” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție și

repararea prejudiciului material

împotriva deciziei din 8 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Alla Martînenco și menținută hotărârea din

30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care acțiunea a fost

respinsă

constată:

La 28 iunie 2018, Alla Martînenco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat de Pază Paramilitară a Obiectelor Energetice „Scutul

Energetic” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție,

repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a invocat că la 1 aprilie 2003, în urma semnării

contractului individual de muncă, prin ordinul nr. 126c din 1 aprilie 2003, a fost

angajată în funcția de contabil de categoria a II-a – casier la Întreprinderea de Stat

de Pază Paramilitară a Obiectelor Energetice „Scutul Energetic”.

La 16 ianuarie 2018, de către Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a

Obiectelor Energetice „Scutul Energetic”, în persoana administratorului Gheorghe

Adam a fost emis ordinul nr. 2, prin care s-a dispus preavizarea angajaților ce dețin

funcții care sunt modificate. Responsabil de executarea ordinului emis de către

angajator a fost numit vice-administratorul Eugeniu Ceinac și contabilul-șef Galina

Gradinari.

1

La 17 ianuarie 2018, de către Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a

Obiectelor Energetice „Scutul Energetic” a fost emis actul nr. 83, prin care i-a fost

propusă funcția de gardian pentru continuarea activității în cadrul întreprinderii

pentru ca să poată beneficia de o zi liberă în săptămână în vederea căutării unui nou

loc de muncă.

La 2 aprilie 2018, a fost emis ordinul de concediere nr. 7c, prin care dânsa a

fost concediată în baza art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii.

A menționat că de către angajator au fost admise câteva lacune grave la

emiterea ordinului de concediere.

Astfel, a fost omis termenul de 2 luni de la preavizarea salariatului privind

reducerea statelor de personal, termen în interiorul căruia urma a fi emis ordinul de

concediere a salariatului în legătură cu reducerea statelor de personal, iar odată ce a

fost omis termenul, prin lege este interzis angajatorului ca, în cadrul aceluiași an

calendaristic, să mai repete aceeași procedură.

Angajatorul a propus salariatului o altă funcție din cadrul unității, însă nu a

ținut cont de prevederile art. 88 alin. (1) lit. c) Codul muncii, or dânsa nu a fost pusă

în situația de a beneficia de o angajare reală, ci doar formal a fost înștiințată că ar

putea ocupa o funcție, care nici pe aproape nu se aseamănă cu funcția deținută de ea.

La 22 iunie 2018, a expediat în adresa Întreprinderii de Stat de Pază

Paramilitară a Obiectelor Energetice „Scutul Energetic” o cerere prealabilă privind

restabilirea în drepturi a salariatului, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 7c

din 2 aprilie 2018 privind concedierea sa din funcția de magaziner și restabilirea la

locul de muncă, cu achitarea drepturilor salariale, care au fost încălcate prin ordinul

de concediere.

A comunicat că, deși cererea prealabilă a fost expediată corespunzător la

sediul angajatorului, responsabilii din cadrul întreprinderii au refuzat să o

recepționeze.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 88, 89, 90, 355 alin. (1) lit. a) Codul

muncii, art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 7c din 2 aprilie 2018

privind concedierea sa din funcția de magaziner, restabilirea la locul de muncă și

achitarea drepturilor salariale care au fost încălcate prin ordinul de concediere din

2 aprilie 2018.

Pe parcursul examinării cauzei, Alla Martînenco, reprezentată de avocatul

Mircea Macovei a depus cerere de concretizare, prin care a solicitat anularea

ordinului nr. 7c din 2 aprilie 2018 privind concedierea sa din funcția de magaziner,

restabilirea la locul de muncă și achitarea drepturilor salariale care au fost încălcate

prin ordinul de concediere din 2 aprilie 2018 în sumă de 36 960 de lei.

Prin hotărârea din 30 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 8 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Alla Martînenco și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au stabilit că ordinul emis de Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a Obiectelor

2

Energetice „Scutul Energetic” nr. 7c din 2 aprilie 2018 cu privire la concedierea

Allei Martînenco din data de 31 martie 2018 din funcția de magaziner, în temeiul

prevăzut de art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, a fost emis în conformitate cu

exigențele legii.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că în perioada 16 martie

2018 – 30 martie 2018, inclusiv, Alla Martînenco s-a aflat în concediu medical,

respectiv angajatorul, respectând prevederile art. 88 alin. (2) Codul muncii, a emis

ordinul de concediere în temeiul art. 86 alin. (2) Codul muncii, imediat după ieșirea

ultimei din concediul medical, la 2 aprilie 2018, dat fiind că 31 martie 2018 și

1 aprilie 2018 au fost zile de odihnă și următoarea zi de lucru a fost 2 aprilie 2018,

or termenul de preavizare nu se include în perioada aflării persoanei în concediu

medical.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că Alla Martînenco

a refuzat să ia cunoștință cu ordinul nr. 2 din 16 ianuarie 2018, iar ulterior la

17 ianuarie 2018, Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a Obiectelor

Energetice „Scutul Energetic” prin scrisoarea nr. 83 a expediat la adresa reclamantei

ordinul enunțat, totodată comunicându-i ultimei despre faptul că i se propune locul

vacat de muncă în cadrul întreprinderii în calitate de gardian, aceste acte fiind aduse

la cunoștința reclamantei la 22 ianuarie 2018, faptul dat fiind confirmat

contrasemnătură de către însăși Alla Martînenco.

Instanța de apel a respins alegațiile apelantei precum că angajatorul a omis

termenul de 2 luni de la preavizarea salariatului privind reducerea statelor de

personal, termen în interiorul căruia urma să fie emis ordinul de concediere a

salariatului în legătură cu reducerea statelor de personal, or după cum atestă

materialele cauzei, ordinul de preavizare în privința Allei Martînenco despre

reducerea funcției de magaziner din 16 ianuarie 2018 a fost adus la cunoștința

ultimei la data de 22 ianuarie 2018, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei.

La fel, instanța de apel a apreciat critic și argumentele apelantei în sensul că

angajatorul nu a respectat ordinea de reducere a funcțiilor, procedură reglementată

de art. 88 Codul muncii, or de către Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a

Obiectelor Energetice „Scutul Energetic” au fost administrate înscrisuri din care

rezultă că în perioada anilor 2017 - 2018 au fost modificate statele de personal, prin

urmare, pe lângă reducerea funcției de magazinier, au fost reduse mai multe funcții.

La 4 septembrie 2020, Alla Martînenco, reprezentat de avocatul Mircea

Macovei a declarat recurs împotriva deciziei din 8 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală

a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a constatat faptul că

concedierea ei a avut loc la 2 aprilie 2018, că informația privind disponibilizarea

salariaților a fost expediată în adresa Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă la

19 martie 2020 și a făcut referire la art. 88 alin. (1) lit. g) Codul muncii, însă din

motive neclare, la pronunțarea deciziei, nu a ținut cont de faptul că angajatorul a

3

omis termenul de preavizare de 2 luni prevăzut de art. 88 alin. (1) lit. g) Codul

muncii.

Astfel, deși instanța de apel a făcut referire la art. 88 alin. (1) lit. a) Codul

muncii, a omis să se expună asupra lipsei motivării din punct de vedere juridic sau

economic al ordinului nr. 1 din 15 ianuarie 2020, prin care s-a dispus reducerea

statelor de personal la Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a Obiectelor

Energetice „Scutul Energetic”.

Prin urmare, instanța de apel nu a verificat dacă de către angajator, la

momentul emiterii ordinului de reducere a statelor de personal, au fost întreprinse

măsuri de a reduce, în primul rând, locurile de muncă vacante, deși a făcut referire

în decizie la norma de drept prevăzută de art. 88 alin. (1) lit. d) Codul muncii.

Respectiv, prin prisma art. 89 alin. (2) Codul muncii, instanța de apel urma să

aprecieze critic legalitatea ordinului nr. 1 din 15 ianuarie 2018 de reducere a statelor

de personal, iar pe cale de consecință, și a ordinului nr. 7c din 2 aprilie 2018 de

concediere a ei, or la dosar nu se găsește niciun înscris cu privire la prezența sau

absența locurilor vacante de muncă la Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a

Obiectelor Energetice „Scutul Energetic” la momentul emiterii ordinului de reducere

a statelor de personal, nefiind cert dacă angajatorul a respectat sau nu condiția

respectivă.

A remarcat că angajatorul, în temeiul art. 89 alin. (2) Codul muncii, ținând

cont de prevederile art. 88 alin. (1) lit. e) Codul muncii, trebuia să prezinte instanței

anumite probe cu privire la faptul că la momentul emiterii ordinului cu privire la

reducerea statelor de personal, urma să desfacă contractul individual de muncă în

primul rând cu angajații prin cumul, probă care nu se regăsește la dosar, fapt ce

determină imposibilitatea stabilirii dacă angajatorul a respectat această condiție, iar

instanța de apel a omis să se expună și pe marginea carențelor respective.

Din cauza interpretării eronate de către instanța de apel a prevederilor art. 88

alin. (1) Codul muncii, aceasta nu a ținut cont de toate condițiile cumulative

prevăzute de norma menționată, care nu au fost întrunite de către angajatorul

Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a Obiectelor Energetice „Scutul

Energetic” în cazul reducerii statelor de personal, fapt ce a condus nemijlocit la

ilegalitatea procedurii respective și, în consecință, a actelor ulterioare emise în

temeiul acesteia.

La 16 octombrie 2020, Întreprinderea de Stat de Pază Paramilitară a

Obiectelor Energetice „Scutul Energetic” a depus referință la recursul declarat de

Alla Martînenco, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 4 septembrie 2020 împotriva deciziei din 8 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alla Martînenco, reprezentată de

avocatul Mircea Macovei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

4

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alla Martînenco, reprezentată

de avocatul Mircea Macovei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

5

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Alla Martînenco, reprezentată de avocatul Mircea Macovei urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alla Martînenco, reprezentată

de avocatul Mircea Macovei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6