2ra-1402/20 — stabilirea cotelor-părți din bunurile imobile

Dosarul nr. 2ra-1402/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud: I. Popescu)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Rotari Nicolae și Rotari

Eugenia, reprezentată de avocatul Dodon Nicolae,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de BC ,,Moldova-

Agroindbank” SA împotriva lui Rotari Nicolae și Rotari Eugenia cu privire la

stabilirea cotelor-părți din bunurile imobile și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 03 septembrie 2019, BC ,,Moldova-Agroindbank” SA a depus o cerere de

chemare în judecată împotriva lui Rotari Nicolae și Rotari Eugenia cu privire la

stabilirea cotelor-părți din bunurile imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Florești nr. 2-

568/2015 din 23 septembrie 2015 s-a dispus încasarea în mod solidar de la SA

„Demeder-Com” SRL și Rotari Nicolae în beneficiul BC,,Moldova-Agroindbank”

SA datoria în sumă de 5 934 696,37 lei și a cheltuielilor privind achitarea taxei de

stat în sumă de 25 000 de lei, în total suma de 5 959 696,37 lei. Documentul

executoriu a fost înaintat spre executare silită.

În scopul asigurării executării documentului executoriu, prin încheierea nr. 111-

1115/2016 din 25 februarie 2016 executorul judecătoresc Agarici Adrian a aplicat

sechestru pe bunurile debitorului Rotari Nicolae și pe cotele părți ale lui Rotari

Nicolae din bunurile proprietate comună în devălmășie ale soților Rotari Eugenia și

Rotari Nicolae.

Potrivit informației din Registrul bunurilor imobile după Rotari Eugenia la 17

ianuarie 2011 este înregistrată casa de locuit, construcțiile accesorii și terenul aferent

lor cu suprafața de 0,124 ha, situate în r-nul Sângerei, com. Alexăndreni, sat.

Grigorești, înregistrate la OCT Sângerei, filiala ÎS “Cadastru„ cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, și respectiv XXXXX.

Conform certificatului de căsătorie nr. CS-V XXXXX din 16 noiembrie 2007

la 21 aprilie 1989 a fost înregistrată căsătoria dintre Rotari Nicolae și Gîncu Eugenia.

Deoarece cota-parte ideală a lui Rotari Nicolae în bunurile imobile nominalizate

nu este cunoscută, nu poate fi urmărită.

1

La fel, a menționat că, cota-parte ideală a lui Rotari Nicolae din proprietatea

comună: casa de locuit, construcțiile accesorii și terenul aferent lor cu suprafața de

0,124 ha, situate în r-nul Sângerei, com. Alexăndreni, sat. Grigorești, înregistrate la

OCT Sângerei, filiala ÎS “Cadastru„ sub nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, și respectiv XXXXX, constituie ½.

În drept, și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 553, 567, 571, 574

Cod civil.

BC ,,Moldova- Agroindbank” SA, a solicitat determinarea cotelor-părți din

casa de locuit, construcțiile accesorii și terenul aferent lor cu suprafața de 0,124 ha,

situate în r-nul Sângerei, com. Alexăndreni, sat. Grigorești, înregistrate la OCT

Sângerei, filiala ÎS “Cadastru„ sub nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX,

7411303.133.04, și respectiv XXXXX, care aparțin cu drept de proprietate comună

în devălmășie lui Rotari Nicolae și Rotari Eugenia, atribuindu-le câte 1/2 cotă-parte

ideală fiecăruia și încasarea de la pârâți în mod solidar a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei

cererea de chemare în judecată depusă de BC ,,Moldova-Agroindbank” SA

împotriva lui Rotari Nicolae și Rotari Eugenia cu privire la stabilirea cotelor-părți

din bunurile imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

În motivarea soluției sale, prima instanță a concluzionat că nu a fost probat

dreptul de proprietate al lui Rotari Nicolae asupra bunurilor imobile aflate în litigiu,

iar în lipsa actelor ce confirmă dreptul de proprietate a acestuia, nu poate fi

determinată cota-parte ideală pentru fiecare. A mai indicat prima instanță că

imobilul menționat constituie proprietatea personală a intimatei Rotari Eugenia,

deoarece a fost dobândit până la încheierea căsătoriei cu Rotari Nicolae.

Prin încheierea din 19 februarie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei s-a

corectat eroarea din partea introductivă a dispozitivului hotărârii din 12 februarie

2020 referitoare la scrierea numelui pârâților din ”Rotaru” în ”Rotari”.

Invocând netemeinicia hotărârii instanței de fond, la 21 februarie 2020 BC

“Moldova-Agroindbank” SA, a contestat cu apel hotărârea primei instanțe,

solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii.

Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat

de BC “Moldova-Agroindbank” SA, s-a casat hotărârea din 12 februarie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și încheierea din 19 februarie 2020 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei, și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care a fost admisă

acțiunea BC “Moldova-Agroindbank” SA.

S-a partajat averea comună în devălmășie a soților Rotari Eugenia și Rotari

Nicolae, formată din casa de locuit cu teren aferent, situate în satul Grigorești

comuna Alexăndreni raionul Sîngerei, înregistrate cu numere cadastrale XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, cu atribuirea în proprietate fiecăruia câte

½ cotă -parte ideală din bun.

S-a dispus că prezenta hotărâre servește temei de înregistrarea dreptului de

proprietate separată a cotelor-părți ideale în Registrul bunurilor imobile pe numele

lui Rotari Nicolae de ½ și Rotari Eugenia de ½ .

S-a încasat de la Rotari Eugenia și Rotari Nicolae în beneficiul BC ”Moldova-

Agroindbank” SA suma de 472,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 19 alin. (1), 20 alin. (1),

(3), (5), 24 alin. (1) Cod familiei, art. 321 alin. (2), 512 alin. (2), 543, 544, 553 și

571 Cod civil, a menționat că, odată cu înregistrarea la 17 ianuarie 2011 în Registrul

2

bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra imobilului menționat cu cota-

parte de 1.0 doar pe numele lui Rotari Eugenia, bunul imobil este supus regimului

proprietății în devălmășie, dat fiind că dreptul de proprietate este înregistrat cu drept

de proprietate în registrul bunurilor imobile în timpul căsătoriei soților.

Astfel, în pofida faptului că inițial o parte din bun (nefinalizat la momentul

respectiv) a fost dobândit doar de Rotari Eugenia până la căsătorie, prin extinderea

acestuia și edificarea unor construcții noi deja în timpul căsătoriei cu Rotari Nicolae,

precum și prin înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului locativ în

timpul căsătoriei cu acesta, bunul dobândit astfel constituie proprietate devălmașă a

soților, acționând prezumția legală a proprietății în devălmășie.

Totodată, Colegiul a învederat că, odată ce a fost stabilit că Rotari Nicolae și

Rotari Eugenia sunt proprietari devălmași a bunului imobil locativ situat în r-nul

Sângerei, com. Alexăndreni, sat. Grigorești, înregistrate la OCT Sângerei, filiala ÎS

„Cadastru„ cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, și respectiv

XXXXX, creditorul este îndreptățit să ceară partajul acestuia cu determinarea

cotelor părți ideale între coproprietari, pentru a putea urmări în contul stingerii

creanțelor, cota parte a debitorului Rotari Nicolae.

La 27 iulie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Rotari Nicolae și Rotari

Eugenia, reprezentată de avocatul Dodon Nicolae, au declarat recurs, prin care au

solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel în mod arbitrar, părtinitor

și consecvent a dat apreciere unor fapte și circumstanțe fără a ține cont de materialul

probator anexat la dosar, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Totodată, în susținerea recursului s-a indicat, că de către instanța de apel, s-a

dispus partajarea averii comune, fără a fi sesizată în modul corespunzător prin

acțiunea civilă, fără a recunoaște aceste bunuri, în mod expres, în calitate de

proprietate comună în devălmășie a soților.

Astfel, consideră recurentul că prima instanță, temeinic și legal a ajuns la

concluzia privind respingerea integrală a acțiunii cu privire la încasarea datoriei ca

fiind neîntemeiată.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 30 iunie 2020.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, la 22 iulie 2020

(f.d. 171).

Astfel, recursul declarat la 27 iulie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. în cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 07 septembrie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1402/20, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia cererii de recurs cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

recepționării, or, până la data examinării recursului intimate nu au depus referință la

recursul declarat.

3

Examinând temeiurile recursului declarat de Rotari Nicolae și Rotari Eugenia,

reprezentată de avocatul Dodon Nicolae, , completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rotari Nicolae și Rotari

Eugenia, reprezentată de avocatul Dodon Nicolae, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

4

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Rotari Nicolae și Rotari Eugenia, reprezentată de

avocatul Dodon Nicolae, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Rotari Nicolae și Rotari Eugenia,

reprezentată de avocatul Dodon Nicolae, împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a

Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5