3ra-964/20 — contestarea actului administrativ

3ra-964/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-964/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Junghietu Andrei împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, persoană terță Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării cuantumului

pensiei,

împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a

admis acțiunea depusă de Andrei Junghietu,

constată:

La 20 iunie 2018, Andrei Junghietu a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată prin cererea din 25 aprilie 2018, împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, persoană terță Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării

cuantumului pensiei (f.d. 34-35).

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 25 aprilie 2018,

a depus la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cerere prealabilă,

prin care a solicitat recalcularea și includerea în vechimea muncii cu avantaje,

perioada în care a activat ca polițist al Izolatorului de detenție provizorie al CPR

Ungheni.

Prin răspunsul din 07 mai 2018 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii

Moldova l-a informat că a transmis cererea pentru examinare conform

competenței la Inspectoratul de Poliție Ungheni. La rândul său, Inspectoratul de

Poliție Ungheni la 24 mai 2018 i-a remis un certificat ce confirmă perioadele de

activitate în cadrul MAI, fără a efectua calculul în modul stabilit de lege.

La 10 august 2018, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ungheni (CTAS Ungheni) cu cerere, prin care a solicitat recalcularea pensiei

conform certificatului eliberat de IP Ungheni nr. 8678 din 24 mai 2018.

1

Reclamantul a menționat că, prin răspunsul nr. 01-09 2149 din 24 august

2018, CTAS Ungheni i-a comunicat că nu există temei de recalculare a pensiei.

În opinia sa refuzul de a-i recalcula vechimea în muncă cu avantaje este

ilegal și neîntemeiat, deoarece în perioada 01 decembrie 1983 – 19 decembrie

2003 a activat în organele afacerilor interne, iar ulterior a obținut calitatea de

pensionar.

Prin prisma pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie) au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje,

calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

În corespundere cu prevederile art. 33 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la

sistemul penitenciar, vechimea în muncă în vederea acordării pensiei

colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi

de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și

în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de

serviciu.

În sensul art. 33 alin.(2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar,

prevederile art. 29 alin.(3) din prezenta lege se aplică pentru întreaga perioadă de

serviciu a persoanelor din trupele și corpul de comandă înregistrate la data

adoptării prezentei lege, în statele sistemului penitenciar și ale sistemului

organelor de interne, precum și a persoanelor din trupele și corpul de comandă

pensionate anterior din organele afacerilor interne pentru limita de vârstă în

serviciu, din motive de boală, la îndeplinirea condițiilor de vechime în muncă și

în legătură cu reducerile de personal.

Succesiv, reclamantul a menționat că, efectuând serviciul de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în perioada 14 februarie 1991 – 19

decembrie 2003 a fost supus riscului sănătății și vieții, a avut contact direct cu

persoanele contagioase, bolnavi psihici, infectați cu HIV, tuberculoza și alte

maladii periculoase și, respectiv, a activat în condiții de lucru nefavorabile.

Prin urmare, a considerat că are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje, calculându-i-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în

ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994.

De asemenea, are dreptul de a pretinde la achitarea diferenței neplătite

pentru perioada precedentă, fără limită de timp.

Reclamantul Andrei Junghietu a solicitat prin cererea de chemare în judecată

anularea refuzului CTAS Ungheni nr. 01-09 2149 din 24 august 2018 de a-i

recalcula cuantumul pensiei; obligarea CNAS de a efectua recalcularea

cuantumului pensiei, luându-se în considerare certificatul MAI nr. 8677 din 24

mai 2018 (f.d. 34-35).

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de Andrei Junghietu.

S-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ungheni, exprimat prin răspunsul nr. 01-09 2149 din 24 august 2018.

2

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia de

care beneficiază Andrei Junghietu, luându-se în considerare certificatul eliberat

de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr. 8676 din 24 mai 2018 (f.d. 86, 90-98).

Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 18

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 123, 124-132).

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că

Andrei Junghietu este subiect ce poate beneficia de înlesnirile prevăzute la pct. 8

din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, deoarece a activat în

funcția de polițist al Izolatorului de Detenție Provizorie al CPS Ungheni al IPJ

Ungheni, polițist, polițist-șofer al Izolatorului de Detenție Provizorie al

Comisariatului de poliție Ungheni.

Însă, la 23 februarie 2004, contrar cadrului legal în vigoare la acel moment,

Ministerul Afacerilor Interne prin Încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime

în muncă, a concluzionat în mod eronat că pensia lui Andrei Junghietu urma a fi

stabilită în mărime de 61 % din salariu, ținând cont de vechimea în muncă

realizată de 22 ani.

Ca urmare, lui Andrei Junghietu nu i s-a calculat vechimea în muncă ținând

cont de înlesnirile prevăzute de Lege, fapt confirmat ulterior prin certificatul

eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni (f.d. 4).

Respectiv, Ministerul Afacerilor Interne urma să calculeze și să stabilească

reclamantului pensia ținând cont de vechimea în muncă cu înlesniri, și anume:

trei luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada 02 martie

1992 – 18 martie 1992 (participarea la acțiunile militare pentru apărarea

integrității și independenței Republicii Moldova) și două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu pentru perioadele de activitate: 14 februarie 1991 – 01

mai 1991; 01 iunie 1999 – 08 iulie 2003 și 08 iulie 2003 – 19 decembrie 2003.

În astfel de circumstanțe, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că

eroarea autorității cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei – Ministerul

Afacerilor Interne a generat situația achitării începând cu 19 decembrie 2003 și

până în prezent a unei pensii mai mici lui Andrei Junghietu.

La 18 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de

Apel Chișinău recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și

emiterea unei decizii noi (f.d. 133).

La 24 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la Curtea de

Apel Chișinău, prin intermediul poștei, motivarea recursului împotriva deciziei din

15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 137-140, 141).

Argumentele recursului în esență se rezumă la faptul că prima instanță și

instanța de apel eronat au ajuns la concluzia că prezenta acțiune este întemeiată, iar

Certificatul nr. 8678 din 24 mai 2018 eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni

reprezintă un act juridic licit ce urmează a fi luat în considerare la recalcularea

pensiei intimatului.

Recurenta a notat că Certificatul nr. 8678 din 24 mai 2018 eliberat de

Inspectoratul de Poliție Ungheni a fost întocmit în temeiul ordinului MAI nr. 96

din 20 martie 2018. Însă, acest ordin nu poate produce efecte juridice, deoarece

contravine actelor normative în vigoare din motiv că depășește prevederile actului

normativ în temeiul căruia a fost emis, și anume Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

3

Prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994

prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se acordă

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, și anume în instituțiile

penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate

pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la

lucrări de subteran.

Astfel, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă

persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este

indicat în ordinul emis de MAI.

În asemenea circumstanțe, recurenta a opinat că pretențiile intimatului în

vederea obligării recalculării pensiei sunt nesustenabile și pasibile respingerii

integral, din motiv că Certificatul nr. 8678 din 24 mai 2018 eliberat de

Inspectoratul de Poliție Ungheni reprezintă un act juridic lovit de nulitate pentru că

contravine unor norme imperative cu forță juridică superioară.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat prin cererea de

recurs admiterea recursului, casarea deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și emiterea unei decizii noi.

Prin referința depusă la 21 septembrie 2020, intimatul Andrei Junghietu,

reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a solicitat declararea recursului depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale ca fiind inadmisibil în temeiul art. 246 din

Codul administrativ (f.d. 146-147).

Conform articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 15 iulie 2020. La 18 iulie

2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat (f.d. 133).

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificat participanților la proces

la 22 august 2020 (f.d. 135). Motivarea recursului a fost depusă prin intermediul

oficiului poștal la 24 august 2020 (f.d. 133, 141). Completul ajunge la concluzia

că recurenta s-a conformat prevederilor legale prevăzute la art. 245 din Codul

administrativ privind termenul de depunere a recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2)

din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

4

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot

însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate

sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie

privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme

care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă a statuat că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

5

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6