3ra-674/20 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării vechimii în muncă, recalcularea și achitarea pensiei

3ra-674/20 — contestarea actului administrativ, obligarea recalculării vechimii în muncă, recalcularea și achitarea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-674/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

Î N C H E I E R E

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Efim Buhnă împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ,

obligarea recalculării vechimii în muncă, recalcularea și achitarea pensiei,

împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

c o n s t a t ă:

La 05 octombrie 2019, Efim Buhnă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ, obligarea recalculării vechimii în muncă, recalcularea și achitarea

pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul Efim Buhnă a indicat că a îndeplinit serviciul în

cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, a participat la acțiunile militare

pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, și este beneficiar de

pensie. La stabilirea vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, nu s-a luat în calcul

includerea în ea a avantajelor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

pentru perioada efectuării serviciului de la 28 august 1992 până la 03 decembrie 1993,

de la 04 februarie 1994 până la 28 august 2002.

Reclamantul a solicitat Casei Naționale de Asigurări Sociale includerea în

vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei, cu includerea în ea a avantajelor două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului

1

de la 28 august 1992 până la 03 decembrie 1993, de la 04 februarie 1994 până la

28 august 2002, precum și achitarea diferenței de pensie pentru ultimii trei ani, însă, nu

a primit un răspuns la solicitările sale. În acest context, la 11 iulie 2019, Efim Buhnă a

depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă prin care a solicitat

repetat includerea în stagiul de muncă a perioadelor de activitate cu avantaje și

achitarea diferenței de pensie, însă, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale, s-a refuzat în satisfacerea cerințelor formulate.

Reclamantul a susținut că nu este de acord cu refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, menționând că, autoritatea pârâtă a interpretat eronat cadrul legal

aplicabil speței.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ilegalității refuzului

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-754/19 din 21 martie 2019, recunoașterea

ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1600/19 din 24 iulie

2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

vechimii în muncă și a pensiei lui Efim Buhnă cu includerea în vechimea în serviciu

pentru stabilirea pensiei, cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime pentru o

lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului de la 28 august 1992 până la

03 decembrie 1993, de la 04 februarie 1994 până la 28 august 2002, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să achite diferența de pensie reclamantului pentru

ultimii trei ani din momentul adresării în judecată, luând în calcul avantajul celor două

luni vechime pentru o lună de serviciu pentru perioada efectuării serviciului de la

28 august 1992 până la 03 decembrie 1993, de la 04 februarie 1994 până la 28 august

2002.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Efim Buhnă împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea refuzului, obligarea

recalculării vechimii în muncă, recalculrării și achitării pensiei, s-a anulat în tot refuzul

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1600/19 din 24 iulie 2019, s-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei de care beneficiază

Efim Buhnă, luându-se în considerare certificatul Inspectoratului de Poliție Hâncești

nr. 64 din 24 aprilie 2018, și achitarea pensiei, începând cu 02 martie 2007, în rest,

cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 18 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la

acțiunea depusă de Efim Buhnă împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

contestarea actului administrativ, obligarea recalculării vechimii în muncă,

recalcularea și achitarea pensiei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Efim Buhnă a activat în

cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne în perioadele 25 noiembrie 1988

– 13 martie 1992, 17 martie 1992 – 06 aprilie 1992, 13 aprilie 1992 – 28 mai 1992,

06 iunie 1992 – 27 iunie 1992, 04 iulie 1992 – 28 august 1992, 28 august 2002 –

01 martie 2007. Prin încheierea de stabilire a pensiei din 11 mai 2007, lui Efim Buhnă

i-a fost stabilită pensia pentru atingerea vechimii în muncă, începând cu 02 martie

2

muncă a lui Efim Buhnă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13 lit. a) a Legii

1544, la 11 mai 2007, constituia 20 ani 7 luni 4 zile. Ulterior, prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și

militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, ordin prin care s-au acordat

înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul subdiviziunilor,

autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor

Interne (funcționarilor publici cu statut special și din cadrul MAI), pe perioada

activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute

și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), care

urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne. Eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la pct. 1 al

prezentului ordin la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii

publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de

către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul

subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, care va fi determinată de

ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care

solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile,

autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au devenit

succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de poliție

reorganizate sau lichidate.

În consecința acestui ordin, Efim Buhnă s-a adresat la Inspectoratul de Poliție

Hâncești cu cerere prin care a solicitat eliberarea unui certificat de recalculare a

vechimii în muncă, iar la 24 aprilie 2018, Inspectoratul de Poliție Hâncești a eliberat

lui Efim Buhnă certificatul nr. 64, din conținutul căruia urmează că, vechimea totală în

muncă a lui Buhnă Efim la data de ieșirii la pensie, constituia 30 ani 7 luni 28 zile.

Instanța de apel a reținut că prima instanță temeinic și justificat a constatat că,

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-1600/19 din 24 iulie 2019, este

ilegal și urmează a fi anulat, așa cum, înscrisurile cauzei denotă cert că, organul cu

atribuții de stabilire și calculare a pensiei lui Efim Buhnă, care la 02 martie 2007, era

Ministerul Afacerilor Interne, în mod eronat a conchis că pensia lui Efim Buhnă

urmează a fi calculată reieșind din vechimea totală în muncă de 20 ani 7 luni 4 zile, or,

această concluzie a autorității publice contravine normelor legale citate mai sus. Prin

urmare din vina organului cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei, care la data de

02 martie 2007, era Ministerul Afacerilor Interne, lui Efim Buhnă i-a fost stabilită o

pensie mai mică în raport cu pensia care de fapt urma să-i fie stabilită reclamantului.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, care stipulează că suma pensiei calculată pentru

pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește

3

pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării

pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care

plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Instanța de apel a reitereat că întru interpretarea corectă a dispozițiilor normei

legale enunțate, se va avea în vedere că, în cazul în care, persoana nu a primit la timp

suma cuvenită a pensiei din vina organului care a stabilit pensia, persoana respectivă

are dreptul de a pretinde la achitarea diferenței de pensie neplătită pentru perioada

precedentă, fără limită de timp.

Instanța de apel a stabilit că lui Efim Buhnă nu i-a fost stabilit corect cuantumul

soldei din care urma a-i fi stabilită pensia, din vina organului care a stabilit pensia și

anume Ministerul Afacerilor Interne, circumstanță ce denotă temeinicia soluției

instanței de fond cu referire la anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale,

obligarea recalculării pensiei cu stabilirea pensiei, începând cu 02 martie 2007.

Instanța de apel a indicat că este eronată poziția apelantei care a invocat că

refuzul de recalculare a pensiei lui Efim Buhnă este întemeiat, or, refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale se bazează pe interpretarea subiectivă și defectuoasă a

normelor de drept material. Nu pot fi reținute nici argumentele apelantei care a susținut

că Casa Națională de Asigurări Sociale nu poate fi obligată la efectuarea recalculării

mărimii pensiei și achitarea diferenței pentru perioada de până la 02 martie 2007, or,

aceste afirmații sunt nefondate.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 48 al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne (în vigoare de la data de 01 ianuarie 2017), în care

este stipulat că pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul

prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor

securității statului, Centrului National Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora

se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Din textul normelor legale citate mai sus, se deduce cert că începând cu data de

01 ianuarie 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale a preluat atribuțiile de stabilire

și plata pensiilor persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, fiind astfel, unica

instituție abilitată cu competența de achitare a pensiilor și alocațiilor lunare persoanelor

din trupele organelor afacerilor interne. În partea ce vizează de transferul competenței

achitării pensiilor militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor

securității statului, Centrului National Anticorupție și ale membrilor familiilor

acestora, către Casa Națională de Asigurări Sociale, Guvernul Republicii Moldova la

data de 28 decembrie 2016, a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 1427.

Astfel, conform dispozițiilor pct. (1) – (4) ale Hotărârii Guvernului nr. 1427 din

28 decembrie 2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor

sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de

protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național

Anticorupție, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Departamentul

4

Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova,

Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Protecție și Pază de Stat transmit Casei

Naționale de Asigurări Sociale, până la 30 iunie 2017, conform graficului stabilit de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, documentele și informația, în format

electronic, privind stabilirea pensiilor, alocațiilor lunare de stat, alocațiilor lunare

nominale pentru merite deosebite față de stat ale beneficiarilor de pensii, stabilite până

la 31 decembrie 2016. Instituțiile menționate la pct. 1 al Hotărârii respective, prezintă

Casei Naționale de Asigurări Sociale listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale,

pe suport de hârtie și în format electronic, în mărimile stabilite până la 31 decembrie

sociale începând cu 1 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate la

pct. 1. Datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către beneficiari la

data de 1 ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la bugetul de stat la

bugetul asigurărilor sociale de stat.

Instanța de apel a menționat că prin Hotărârea Guvernului nr. 1427 din

28 decembrie 2016, executivul a stabilit în mod cert și expres că, Casa Națională de

Asigurări Sociale va efectua plata pensiilor și prestațiilor sociale începând cu 1 ianuarie

2017, stabilind inclusiv și faptul că datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor

sociale către beneficiari la data de 1 ianuarie 2017 vor fi achitate din contul

transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat. Mai mult, se

reține că, Efim Buhnă a solicitat recalcularea cuantumului pensiei în temeiul art. 54 al

Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, dar nu în temeiul

dispozițiilor art. 61 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, după cum se invocă.

Instanța de apel a evidențiat că în virtutea prevederilor art. 54 din Legea nr. 1544

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, persoana poate pretinde la

încasarea pensiei neprimite la timp din vina organului care a stabilit pensia pentru

perioada precedentă fără limite în timp, dar nu a solicitat recalcularea pensiei.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

13 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs nemotivat,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi

decizii.

La 11 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus prin intermediul

oficiului poștal, cererea de recurs motivată prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărârii de respingere a acțiunii depuse de Efim Buhnă.

În motivarea recursului recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat

că își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Recurenta a menționat că conform Hotărârii Guvernului nr. 1427 din

28 decembrie 2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor

sociale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de

protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național

5

Anticorupție, Casa Națională de Asigurări Sociale efectuează plata pensiilor și

prestațiilor sociale începând cu 01 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile

menționate la pct. 1 din Hotărâre.

În temeiul hotărârii nominalizate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul

Apărării, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de Informații și Securitate,

Centrul Național Anticorupție, Serviciul Protecție și Pază de Stat a prezentat Casei

Naționale de Asigurări Sociale, listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale, în

format electronic, în mărimile stabilite până la data de 31 decembrie 2016.

Recurenta a menționat că conform dosarului de pensionare al intimatului Efim

Buhnă, începând cu 02 martie 2007 intimatul este beneficiar de pensie pentru vechime

în muncă stabilită de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în temeiul

Legii 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, fiind anexate acte confirmative

pentru realizarea dreptului solicitat, demersul Comisariatului de poliție Hâncești al

Ministerului Afacerilor Interne prin care acesta eliberează calculul vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei și certificatul despre întreținerea bănească. Totodată, în acest

certificat fiind indicată baza și data eliberării acestuia din serviciu și anume ordinul nr.

24ef din 02 martie 2007. Începând cu 02 martie 2007 intimatul Efim Buhnă este

beneficiar de pensie pentru vechime în muncă în mărime de 50 % conform prevederilor

art. 13 pct. a și art. 14 pct. a mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește

în proporții de: 50 % din suma soldei pentru militarii pensionați care au o vechime în

serviciu conform art. 13 pct. a)) al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne din suma pensiei cuvenite. Pensia a fost indexată anual.

Recurenta a invocat că conform prevederilor art. 16 alin. (1) și (2) al Legii nr. 100

din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, autoritățile administrației publice

centrale de specialitate și autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în condițiile

legii, acte normative. Actele normative ale autoritățile administrației publice centrale

de specialitate și autoritățile publice autonome sunt emise sau aprobate numai în

temeiul și pentru executarea legilor și a Hotărârilor Guvernului. Actele normative

respective se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior

pentru executarea cărora se emit sau se aprobă și nu pot contravine prevederilor actelor

respective, în clauza de adoptare a actelor normative ale autorităților administrației

publice centrale de specialitate și autoritățile publice autonome se indică expres actul

normativ superior în temeiul căruia acestea sunt emise sau aprobate.

Recurenta consideră că ordinul nr. 96 din 20 martie 2018, emis de Ministerul

Afacerilor Interne în conformitate cu prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din

Hotărîrea guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, depășește

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis, ori Hotărîrea Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994 nu conține prevederile indicate în ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, perioada de activitate în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în

6

izolatoarele de urmărire penală izolatoarele de detenție provizorie.

Recurenta a invocat că prevederile pct.7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărîrea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, stipulează expres circumstanțele în care la

calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Recurenta a reiterat că instanțele ierarhic inferioare în mod eronat au obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale de a-i recalcula intimatului Efim Buhnă, cuantumul

pensiei pentru vechime în muncă începând cu 02 martie 2007, din data stabilirii inițiale

a pensiei.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat prevederile art. 51, art.61

al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne în care este stipulat

că recalcularea pensiilor stabilite anterior, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în

aplicare a prezentei legi se efectuiază în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devereme de data punerii în aplicare a prezentei legi. În cazul

apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor pensiilor stabilite

pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea pensiilor se efectuează în

termenele stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. Recalcularea

pensiilor pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și pentru

funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile acestora se efectuează

de la data de 1 a lunii următoare celei în care au survenit circumstanțele ce cauzează

modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul beneficiază de dreptul la

majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni trecute.

Recurenta a reiterat că la momentul stabilirii inițiale a pensiei de către Ministerul

Afacerilor Interne, vechimea în muncă a fost calculată corect, iar recunoașterea

perioadelor cu avantaje a fost stipulată în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.

96 din 20 martie 2018, respectiv recalcularea pensiei urmează a fi efectuată potrivit

legislației în vigoare din momentul apariției circumstanțelor noi, adică de la 20 martie

2018 și nu din data stabilirii inițiale a pensiei. Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, nu

admite recalcularea în forma invocată de intimat, și anume recalcularea pensiei din data

stabilirii inițiale a acesteia.

La 27 mai 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Efim Buhnă

și avocatului Alexandru Macar copia recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva deciziei din 26 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 101 vol. I).

Completul specializat relevă că Efim Buhnă și avocatul Alexandru Macar au

recepționat copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt

7

confirmat prin avizele de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 103-104 vol. I).

Însă, intimatul Efim Buhnă nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 26

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Iar, conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

26 februarie 2020, fiind notificată reprezentantului recurentei Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Carolina Corj la 26 februarie 2020, fapt ce se confirmă prin procesul

verbal al ședinței de judecată (f.d. 72, vol. I) ). Recurenta Casa Națională de Asigurări

Sociale s-a conformat prevederilor art. 245, alin. (1) din Codul administrativ și a depus

recurs nemotivat la 13 martie 2020. (f.d. 87, vol. I). Cu referire la termenul de declarare

a recursului motivat completul specializat menționează că decizia instanței de apel a

fost notificată recurentei la 14 mai 2020.

Prin dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a căilor de atac aflate în

curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de

aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului

motivat pentru Casa Națională de Asigurări Sociale după întrerupere a început a curge

de la data de 16 mai 2020. În aceste circumstanțe recursul motivat înaintat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale la 11 mai 2020 prin intermediul oficiului poștal,

se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din 6 art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

8

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurenta Casa Națională de Asigurări

Sociale este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

9

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

10