3ra-986/20 — cu privire la obligarea autentificării dreptului de proprietate privată, eliberarea titlului de proprietate

3ra-986/20 — cu privire la obligarea autentificării dreptului de proprietate privată, eliberarea titlului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-986/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

ÎNCHEIERE

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Maria Piatova,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Maria Piatova împotriva Consiliului municipal Chișinău

și Primăriei municipiului Chișinău, terți Svetlana Olencinskaia, Serghei

Olencinskii și Nadejda Crețu cu privire la obligarea autentificării dreptului de

proprietate privată asupra lotului de pământ și eliberarea titlului de proprietate

asupra lotului de pământ,

împotriva deciziei din data de 29 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de către Maria Piatova împotriva hotărârii din data de

23 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 04 martie 2019 Maria Piatova a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului mun. Chișinău și

Primăriei mun. Chișinău, terți Svetlana Olencinskaia, Serghei Olencinskii și

Nadejda Crețu, prin care a solicitat obligarea Consiliului mun. Chișinău la

autentificarea dreptului de proprietate privată pe numele Mariei Piatova asupra

lotului de pământ nu mai mic de 0,0162 ha, ce constituie 9/25 cotă-parte din

terenul cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,0611 ha, situat în mun.

Chișinău str. xxxxx și eliberarea titlului de proprietate supra lotului de teren.

În motivarea cererii de chemare în judecată Maria Piatova a indicat că

conform hotărârii Judecătoriei r-lui Lenin, or. Chișinău din 13 decembrie 1979,

Maria Piatova (Vodnic) a devenit proprietară a 9/25 cotă-parte din imobilele cu

numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, amplasate pe terenul cu numărul cadastral

xxxxx, cu suprafața totală de 0,0611 ha, din mun. Chișinău. str. xxxxx.

Coproprietarii imobilelor sunt Nadejda Crețu cu cotă-parte 6/25, Svetlana

Olencinskaia cu cotă-parte 1/5 și Serghei Olencinskii cu cotă-parte de 1/5.

1

Reclamanta a indicat că dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul

cadastral xxxxx, aferent imobilului din mun. Chișinău str. xxxxx, la momentul de

față îl deține municipiul Chișinău.

Prin hotărârea Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Centru din 16 martie 2017

s-a stabilit modul de folosință a terenului cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața

de 0.0611 ha, situat pe adresa mun. Chișinău str. xxxxx, între coproprietarii

imobilelor cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx Maria Piatova cu nr.9/25 cota-

parte, Nadejda Crețu cu 6/25, Svetlana Olencinskaia cu 1/5 cota-parte și Serghei

Olencinskii cu l/5 cota-parte după cum urmează: Partea 1 (Maria Piatova) – 0,0162

ha; Partea 2 (Nadejda Crețu, Svetlana Olencinskaia și Serghei Olencinskii) –

0.0449 ha conform variantei: Părții 1 sectorul de teren marcat pe punctele a-b-c-d-

e-f-g-h-5-4-a cu suprafața de 0,0162 ha (inclusiv suprafața terenului aflată sub

construcție – casa de locuit lit.A cu încăperile nr.6 și nr.7, anexele neautorizate lit.

A2 și lit. A1) și construcția accesorie neautorizată - garajul lit-2. Părții 2 sectorul

de teren marcat pe punctele l-2-3-a-b-c-d-e-f-g-h-6-7-8-9-10-II-I cu suprafața de

0.0449 ha (inclusiv suprafața terenului aflată sub construcție – casa de locuit cu

încăperile nr.1, nr.2, nr.3, nr.4, nr.5-8, anexa lit. a. subsol de sub casa de locuit

lit.A, anexa lit. B1, anexa lit.B2, casa de locuit neautorizată lit.V) și bucătăria de

vară lit.5, WC lit. III.

Astfel, hotarele sectoarelor de teren, conform cotelor-părți deținute de

proprietarii construcțiilor au fost stabilite prin hotărârea sus- menționată, care a

devenit irevocabilă.

Maria Piatova a precizat că a depus cerere privind atribuirea terenului,

anexând toate actele, care confirmă aflarea în folosință a terenului, dreptul de

proprietate asupra bunului imobil, amplasat pe teren, inclusiv și hotărârea

Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Centru din 16 martie 2017 prin care s-a stabilit

modul de folosință a terenului.

De la Direcția generală, urbanism și relații funciare a Primăriei mun.

Chișinău, Maria Piatova a primit răspuns precum că examinarea cererii se amână,

cu ce aceasta nu este de acord.

La 17 ianuarie 2019 Maria Piatova a depus cerere prealabilă în adresa

autorității pârâte, prin care a solicitat transmiterea în proprietate privată a Mariei

Piatova și eliberarea titlului de proprietate asupra lotului de pământ nu mai mic de

0,0162 ha, ce constituie 9/25 cotă-parte din terenul cu numărul cadastral xxxxx, cu

o suprafață totală de 0,0611 ha, situat pe adresa mun. Chișinău, str. xxxxx.

Reclamanta a mai indicat că la decizia privind mărimea lotului acordat în

proprietate a solicitat să se țină cont de parametrii hotarelor sectoarelor de teren

stabilite prin hotărârea Judecătoriei mun. Chișinău. sediul Centru din 16 martie

2017 după fiecare coproprietar a bunurilor imobile amplasate pe teren.

Prin răspunsul la cererea prealabilă din 12 februarie 2019 i s-a adus la

cunoștință că examinarea transmiterii dreptului de proprietate privată asupra

terenului cu numărul cadastral xxxxx din str. xxxxx la moment nu este posibilă,

din motivul că nu toți coproprietarii din curtea respectivă au depus cererile de

participare în procesul de privatizare a terenului dat și asupra construcțiilor cu

numerele cadastrale xxxxx și xxxxx sunt aplicate interdicții conform încheierii

executorului judecătoresc din 09 iulie 2018.

2

Reclamanta a susținut că cota-parte, dimensiunile și marcajul terenului la care

are dreptul aceasta a fost stabilit prin hotărârea irevocabilă a instanței de judecată.

Faptele constatate printr-o hotărâre a instanței de judecată nu mai trebuie să fie

dovedite. La caz, Maria Piatova este proprietară a apartamentului nr.2 din str.

xxxxx din mun. Chișinău. Dreptul acesteia este înregistrat în Registrul bunurilor

imobile în baza hotărârii Judecătoriei r-lui Lenin or. Chișinău din 13 decembrie

1979.

Astfel, decizia de atribuire reclamantei în proprietate privată a terenului

aferent imobilului nu depinde de dorința, posibilitatea, sau refuzul celorlalți

coproprietari, dat fiind faptul că prin hotărârea judecătorească s-au stabilit

dimensiunile terenului la care are dreptul, cât și hotarele lui.

Cu referire la interdicția aplicată pe bunul imobil ce aparține Nadejdei Crețu,

reclamanta nu are nici o obligație neîndeplinită, sau datorii față de persoanele

fizice sau juridice. Pe teren nu este aplicat sechestru și în cazul dat autoritatea

administrației publice locale este liberă de a decide soarta terenului cu numărul

cadastral xxxxx.

Prin hotărârea din data de 23 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

către Maria Piatova împotriva Consiliului mun. Chișinău și Primăriei mun.

Chișinău, terți Svetlana Olencinskaia, Serghei Olencinskii și Nadejda Crețu privind

obligarea Consiliului mun. Chișinău să autentifice dreptul de proprietate privată al

Mariei Piatova asupra lotului de pământ nu mai mic de 0.016 ha, ce constituie 9/25

cotă-parte din terenul cu numărul cadastral xxxx cu suprafața totală de 0.0611 ha.

situat în mun. Chișinău str. xxxxx și eliberarea titlului de proprietate supra lotului

de teren. ( f.d. 40,45-47, vol.I)

Maria Piatova la 29 mai 2019, în termen, a declarat apel, solicitând admiterea

cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 29 mai 2020 a respins apelul

depus de către Maria Piatova împotriva hotărârii din data de 23 mai 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 7,8-18, vol.II)

Cu referire la pretenția privind obligarea Consiliului mun. Chișinău la

autentificarea dreptului de proprietate al Mariei Piatova asupra lotului de pământ

nu mai mic de 0,0162 ha, ce constituie 9/25 cotă-parte din terenul cu numărul

cadastral xxxxx, instanțele de judecată prin prisma pct. 4 lit. a) al Regulamentului

cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe

lingă casă în localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21

septembrie 1998, au reținut că nu este întemeiată, deoarece este imposibilă

transmiterea în proprietate privată reclamantei a terenului de referință, atât timp cât

nu toți coproprietarii au depus cereri de participare la procesul de privatizare.

La caz, o atare cerere a fost depusă doar de Maria Piatova, pe când dreptul de

proprietate asupra bunurilor imobile amplasate pe terenul cu numărul cadastral

xxxxx îl dețin Nadejda Crețu, Svetlana Olecinskaia și Serghei Olecinskii. Maria

Piatova nu a prezentat probe care să confirme că coproprietarii au depus careva

cereri cu privire la privatizare.

3

Argumentele Mariei Piatova precum că există o hotărâre judiciară irevocabilă,

prin care terenul a fost împărțit pe cote-părți, cu hotarele cotelor-părți determinate,

nu constituie temei de admitere a cererii, ori hotărârea irevocabilă, la care face

trimitere reclamanta, se referă la modul de folosință a terenului de către

coproprietari, existența căreia certifică cota-parte deținută de fiecare dintre

coproprietarii bunurilor imobile situate pe terenul cu numărul cadastral xxxxx.

Instanțele au reținut că legea într-o manieră certă și clară impune obligativitatea

depunerii cererii de către toți coproprietarii în sensul inițierii procesului de

privatizare, iar neconformarea acestor cerințe atrage imposibilitatea efectuării

privatizării unei părți din bunul întreg.

Instanțele au mai reținut că Consiliul mun. Chișinău nu a emis vreun act

administrativ de dispoziție pe marginea cererii depuse de Maria Piatova, sau vreun

refuz, însă doar a explicat faptul că la moment nu este posibilă examinarea

chestiunii date din două considerente: lipsa cererilor celorlalți coproprietari și

aplicarea sechestrului pe construcții. Respectiv, instanțele de judecată nu sunt în

drept de a interveni în activitatea Consiliului și a-l obliga la autentificarea dreptului

de proprietate, în cazul când autoritatea competentă nici nu a examinat pe fond

chestiunea dată, iar Maria Piatova nici nu a formulat cerința de a soluționa prin

decizie problema respectivă.

De asemenea, instanțele de judecată au menționat prevederile Regulamentului

cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe

lingă casă în localitățile urbane, care stabilesc clar procedura legală de transmitere

în proprietate privată a loturilor de pământ, iar până la luarea deciziei în acest sens

este prevăzută și etapa premergătoare, care nu poate fi omisă prin emiterea unei

hotărâri în obligare a Consiliului mun. Chișinău la autentificarea dreptului de

proprietate privată.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs și recurs suplimentar Maria

Piatova, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea

acțiunii. ( f.d. 23-28,36-38, vol. II)

În motivarea recursului Maria Piatova a indicat că la judecarea prezentei

cauze instanțele au aplicat eronat normele de drept material, ce a adus la încălcarea

drepturilor și libertăților sale fundamentale; au apreciat greșit circumstanțele

cauzei, ceea ce a afectat soluția adoptată.

Instanțele de judecată în mod arbitrar au apreciat probele prezentate de către

Maria Piatova, nu au luat în considerație că Consiliul mun. Chișinău nu a prezentat

înscrisuri care ar confirma poziția sa.

În opinia recurentei concluzia instanțelor de judecată precum că cerința

Mariei Piatova este neîntemeiată, deoarece autoritatea pârâtă nu a emis vreun act

administrativ de dispoziție pe marginea cererii sau vreun refuz este eronată, ori,

răspunsul oferit de Consiliul mun. Chișinău nu este un răspuns pur informativ ci o

modalitate de refuz indirect, de aceea în temeiul art. 206, alin. (1), lit. b) din Codul

administrativ a depus în instanța de judecată o acțiune în obligare.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

4

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În speță, acțiunea a fost depusă în instanță la 04 martie 2019, în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 973- XIV din 10 februarie 2000. Hotărârile

instanțelor de judecată au fost pronunțate după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 29 mai 2020, notificată Mariei

Piatova la 26 iunie 2020. (f.d. 21, vol.II)

Mariei Piatova s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ și

a depus, în termen, recurs motivat la 21 iulie 2020. (f.d.23-28, vol. II)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

5

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Maria Piatova, este

inadmisibilă.

6

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Maria Piatova, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7