2ra-1457/20 — restabilirea situatiei existente pina la incalcarile depistate

dosarul nr. 2ra-1457/2020 prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Leova (S. Gurițanu) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă) ÎNCHEIERE 21 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa, reprezentați de avocatul Arabadji Mariana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa împotriva Alinei Ichim și Ichim Vitalie, intervenient accesoriu Cuciurcă Vladimir cu privire la restabilirea situației existente pînă la încălcările depistate (dreptul de vecinătate).

împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis apelul declarat de Ichim Alina și Ichim Vitalie, a fost casată hotărârea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova cu emiterea unei noi hotărâri, c o n s t a t ă La 07 noiembrie 2014 Țurcanu Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alinei Ichim cu privire la restabilirea situației existente până la încălcările depistate (dreptul de vecinătate). În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul lotului de teren situat pe adresa xxxxx nr. cadastral xxxxx Lotul de teren vecin situat în or. Leova, xxxxx îi aparține cu titlu de proprietate Alinei Ichim. A invocat că pe lotul său Ichim Alina a început construcția unui garaj cu încălcarea normelor prevăzute de legislație și cu încălcarea proiectului.

Conform proiectului, distanța dintre garaj și lotul vecin trebuie să constituie 1 metru, pe când după construirea acestuia distanța constituie 0,5 metri. Potrivit deciziei Judecătoriei Leova din 08 septembrie 2014 a fost dovedită vinovăția contravenientului Ichim Alina Vladimir în săvârșirea contravenției prevăzute de art.177 alin.(2) lit. f) Cod contravențional, iar procesul contravențional a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție. Reclamanții au solicitat obligarea restabilirii situației existente până la încălcările depistate, înlăturarea încălcărilor comise la construcția garajului situat în xxxxx și a aduce construcția în conformitate cu cerințele legii și a documentației de proiect, iar în caz de imposibilitate obligarea demolării construcției și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 23 februarie 2015 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova s- a atras în proces în calitate de coreclamant Țurcanu Larisa și în calitate de copârât Ichim Vitalie. Prin încheierea din 12 aprilie 2016 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Cuciurcă Vladimir (coproprietarul imobilului). Prin hotărârea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, acțiunea a fost admisă parțial. S-a obligat Ichim Alina și Ichim Vitalie să demoleze, în limitele dreptului de vecinătate, garajul situat pe adresa xxxxx și anume cu respectarea distanței de 1 metru de la linia de demarcare a terenurilor cu vecinii săi Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa.

S-a încasat solidar de la Ichim Alina și Ichim Vitalie în beneficiul lui Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa, cheltuieli de judecată legate de achitarea taxei de stat în sumă de 100 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 1 000 de dolari SUA, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei din ziua achitării. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, Ichim Alina și Ichim Vitalie au contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 18 octombrie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respins apelul declarat de Ichim Alina și Ichim Vitalie și a fost menținută hotărârea din 18 mai a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova.

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții Supreme de justiție a fost admis recursul declarat de Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa, a fost casată decizia din 18 octombrie 2020 a Curții de Apel Comrat și cauza a fost trimisă la rejudecare la Curtea de Apel Comrat. Prin încheierea din 14 august 2019 a Curții Supreme de Justiție cauza a fost strămutată de la Curtea de Apel Comrat la Curtea de Apel Cahul. Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de Ichim Alina și Ichim Vitalie, a fost casată hotărârea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Raportând prevederile art. 316, 379 Cod civil (în redacția până la modificările din 01 martie 2019), precum, și prevederile art. 121 CPC, la situația de fapt din speță, instanța de apel a stabilit lipsa probelor care ar demonstra că garajul ridicat atentează inadmisibil asupra proprietății reclamanților, însă în același timp se atentează asupra dreptului de proprietate al Alinei Ichim și Vitalie Ichim obținut asupra garajului. Instanța de apel a stabilit a fi greșită aprecierea instanței de fond precum că, Ichim Alina a edificat o construcție auxiliară nerespectând distanța minimă de un metru de la linia de hotar comună cu vecinii Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa. Or, atât instanței de fond cît și instanței de apel nu le-au fost prezentate probe privind distanța pretins încălcată între hotarul vecin și construcția garajului apelanților, care se presupune a fi de 0,5 m în loc de 1 metru, ce la umiditatea proprietății, fiind necesară efectuarea periodică de reparații.

Mai mult ca atît, potrivit procesului-verbal de examinare sanitaro - epidemiologică a obiectivului din 05 februarie 2014, eliberat de Centrul de Sănătate Publică raionul Leova din cadrul Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat se atestă că la solicitarea Alionei Ichim, medicul igienist al CSP Leova, a examinat construcția garajului, concluzionând că acesta nu are impact asupra nivelului de 2 iluminare naturală a încăperii din partea de nord a casei de locuit, proprietatea lui Vasile Țurcanu. Iar, potrivit procesului-verbal de recepție finală nr.27 din 18 decembrie 2014 se confirmă faptul că Inspecția de Stat în Construcții a recomandat spre recepție finală garajul în curtea casei de locuit din xxxxx cu suprafața de teren 36,2 m.p.

și la 20 decembrie 2014 procesul-verbal de recepție finală a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Leova, filiala ÎS„Cadastru”. De asemenea, instanța de apel a menționat că instanța de fond, eronat a pus la baza hotărâri emise decizia Judecătoriei Leova din 08 septembrie 2014 prin care Alina Ichim i s-a imputat comiterea contravenției prevăzute de art.177 alin.(2) lit.f) Cod contravențional, întrucât nu este pertinent cauzei civile, deoarece procesul contravențional și procesul civil sunt două spețe diferite paralele în cadrul căruia se examinează probleme diferite. La 29 august 2020, prin poștă, Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa, reprezentați de avocatul Arabadji Mariana, au declarat recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material și neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, iar concluziile instanței de apel vin în contradicție cu circumstanțele cauzei. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa recurenților copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 29 august 2020 se consideră a fi depus în termen.

Curtea Supremă de Justiție a transmis în adresa intimaților copia recursului, fiind recepționată la data de 17 septembrie 2020, însă referință nu a fost depusă. Examinând temeiurile recursului declarat de Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa, reprezentați de avocatul Arabadji Mariana, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa, reprezentați de avocatul Arabadji Mariana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa, reprezentați de avocatul Arabadji Mariana.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Țurcanu Vasile și Țurcanu Larisa, reprezentați de avocatul Arabadji Mariana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 5