3ra-875/20 — anularea actelor administrative, restabilirea in functie si incasarea platilor salariale

3ra-875/20 — anularea actelor administrative, restabilirea in functie si incasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-875/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Sergiu Cernomoreț, în

interesele lui Doschinescu Alexandru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Doschinescu Alexandru împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova

privind anularea actelor administrative, restabilirea în funcție și încasarea plăților

salariale,

împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 mai 2019 Alexandru Doschinescu a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la anularea/revocarea

încheierii pe marginea anchetei de serviciu efectuate în baza Ordinului Biroului

Vamal Nord nr. 298-0 din 18 martie 2019, anularea/revocarea pct. 1 din Ordinul

Serviciului Vamal nr. 339-p din 25 aprilie 2019 ,,cu privire la sancționarea unor

funcționari vamali ai Biroului Vamal Nord”, restabilirea lui Alexandru Doschinescu,

în funcția anterior deținută de inspector principal al postului vamal Otaci, Biroul

Vamal Nord al Serviciului Vamal, încasarea salariului pentru toată perioada de lipsă

forțată de la locul de muncă, în mărimea salariului mediu lunar net, cu achitarea de

către Serviciul Vamal a contribuțiilor, plăților și impozitelor respective la Casa

Națională de Asigurări Sociale, Casa Națională de Asigurări în Medicină și Serviciul

Fiscal de Stat.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 25 aprilie 2019 a făcut

cunoștință cu ordinul Serviciului Vamal nr. 339-p din 25 aprilie 2019 „Cu privire la

sancționarea unor funcționari vamali ai Biroului Vamal Nord”. Potrivit acestuia, la

data 16 aprilie 2019 a fost aprobată încheierea pe marginea anchetei de serviciu în

baza ordinului Biroului Vamal Nord nr. 298-0 din 18 martie 2019. Comisia de

disciplină a Serviciului Vamal examinând materialele acumulate în cadrul anchetei

1

de serviciu inițiate în baza ordinului șefului Biroului Vamal Nord nr. 298-0 din 22

ianuarie 2019 „Cu privire la inițierea anchetei de serviciu”, a constatat că drept temei

pentru inițierea anchetei de serviciu a servit raportul Șefului adjunct al postului vamal

Otaci.

A specificat reclamantul că Șeful adjunct al postului vamal Otaci, potrivit

raportului nr. r-6041 din 18 martie 2019 a solicitat inițerea anchetei de serviciu pe

faptul exercitării neconștiincioase a atribuțiilor de serviciu de către funcționarul vamal

Doschinescu Alexandru, manifestată prin neefectuarea completă a controlului vamal

al mijlocului de transport de model Volkswagen Passat cu n/î XXX condus de Moraru

Natalia.

Astfel, la data de 15 martie 2019 la intrarea în punctul de trecere a postului vamal

la frontiera Otaci la ora 12:15, pe direcția intrare în regiunea pilonilor staționari de

detectare a radiației a pistei ,,intrare în țară autoturisme”, conform înregistrărilor

camerelor de supraveghere video s-a constatat că inspectorul Doschinescu Alexandru

s-a apropiat de autoturismul Volkswagen Passat cu n/î XXX și a efectuat controlul

vamal doar al portbagajului. Conform înregistrărilor video, Moraru Natalia, fiind la

volanul autoturismului personal, la ora 12:18 a staționat lângă ghișeul Poliției de

Frontieră, a preluat actele și a părăsit zona de control vamal fără ca interiorul salonului

autoturismului să fie dispus controlul fizic. Totodată, potrivit raportului șefului SEM

al Serviciului Vamal, s-a menționat că la 15 martie 2019 Serviciul Echipe Mobile

Nord în jurul orei 13:10 pe traseul Otaci-Soroca, sat. Pocrovca r-nul Dondușeni au

stopat regulamentar automobilul de model Volkswagen Passat cu n/î XXX, care în

jurul orei 12:19 a traversat frontiera de stat prin postul vamal de frontieră Otaci.

La momentul stopării s-a stabilit că mijlocul de transport de model Volkswagen

Passat cu n/î XXX era condus de cet. Moraru Natalia. La etapa controlului preliminar

a compartimentului marfar au fost constatate careva mărfuri, produse alimentare în

cantități voluminoase. În rezultatul efectuării controlului fizic detaliat al

compartimentului marfar și al salonului acestuia, au fost depistate produse alimentare,

suplimente nutritive-proteine, în cantități comerciale, care nu au fost declarate

organului vamal. Mărfurile au fost ridicate și plasate spre păstrare în camera de

corpuri delicte a Biroului Vamal Nord.

Pe parcursul anchetei de serviciu, în cadrul examinării legalității acțiunilor

inspectorului principal Doschinescu Alexandru, în baza materialelor anexate la dosar,

comisia de disciplină a constatat că acesta activând în postul vamal Otaci (PVFI,

rutier), a manifestat o atitudine iresponsabilă și neglijență față de exercitarea

atribuțiilor de serviciu, a efectuat controlul vamal necorespunzător al mijlocului de

transport de model Volkswagen Passat cu n/î XXX, ceea ce a dus la trecerea peste

frontiera vamală a unor mărfuri în cantități comerciale (cașcaval – 367,4 kg, unt – 90

kg, ketchup – 40,25 kg, maioneză – 24 kg, suplimente nutritive și dietă – 695 bucăți)

fără achitarea drepturilor de import în sumă totală de 71 390,82 de lei.

A invocat reclamantul că nu este de acord cu ordinul Serviciului Vamal nr. 339-

p din 25 aprilie 2019 „Cu privire la sancționarea unor funcționari vamali ai Biroului

Vamal Nord”, din următoarele considerente. Acesta a exercitat atribuțiile potrivit

normelor legale în vigoare la data de 15 martie 2019 orele 12:15–12:19, când a avut

loc pretinsa încălcare. Anume reclamantul a verificat atât salonul, cât și portbagajul

automobilului menționat, fără a depista careva bunuri interzise sau necesare de a fi

devamate. Acele bunuri depistate în urma controlului fizic de către serviciul echipele

2

mobile la orele 13:10 pe traseul Otaci-Soroca sat. Pocrovca, r-nul Dondușeni, nu au

trecut frontiera de stat în aceeași zi, fiind transportate în interiorul Republicii

Moldova. Adică, la data de 15 martie 2019 orele 12:15–12:19 mijlocul de transport

de model Volkswagen Passat cu n/î XXX, traversând postul vamal Otaci, nu

transporta acele bunuri depistate.

A susținut reclamantul că acele constatări din cadrul Ordinului nr. 339-p din 25

aprilie 2019, nu corespund realității. Consideră că aplicarea sancțiunilor disciplinare

de destituire din funcție este contrară normelor Codului muncii, Constituției

Republicii Moldova, ca fiind vădit severe în coraport cu faptele pretinse

reclamantului, fiind încălcat dreptul la egalitate.

Reclamantul a relatat că nu a primit ancheta de serviciu și nici acces la video nu

a avut. Sancțiunea i-a fost aplicată cu depășirea termenului de o lună de la data

constatării abaterii disciplinare de către angajator, în urma efectuării unei anchete de

serviciu.

A solicitat reclamantul anularea/revocarea încheierii pe marginea anchetei de

serviciu efectuate în baza ordinului Biroului Vamal Nord nr. 298-0 din 18 martie

2019, anularea/revocarea pct. 1 al ordinului Serviciului Vamal nr. 339-p din 25 aprilie

2019 „Cu privire la sancționarea unor funcționari vamali ai Biroului Vamal Nord”,

restabilirea în funcția anterior deținută de inspector principal, al Postului Vamal Otaci,

Biroul Vamal Nord al Serviciului Vamal, încasarea salariului pentru lipsa forțată de

la locul de muncă, în mărimea salariului mediu lunar net, cu achitarea de către

Serviciul Vamal a contribuțiilor, plăților, impozitelor respective la Casa Națională de

Asigurări Sociale, Casa Națională de Asigurări în Medicină și Serviciul Fiscal de Stat.

Prin hotărârea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Doschinescu, a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Prin decizia din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de avocatul Cernomoreț Sergiu, în interesele lui Alexandru

Doschinescu împotriva hotărârii din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei instanța de apel a reținut că, în cadrul examinării cauzei s-

a stabilit legalitatea pct. 1 al ordinului Serviciului Vamal nr. 339-p din 25 aprilie 2019,

prin care s-a dispus aplicarea lui Alexandru Doschinescu a sancțiunii disciplinare sub

formă de destituire din funcție, subsecvent prima instanță corect a respins și pretențiile

reclamantului ce țin de restabilirea în funcție și încasarea din contul Serviciului Vamal

a salariului pentru perioada de lipsă forțată de la locul de muncă, deoarece acestea

sunt pretenții accesorii.

A mai invocat Curtea de Apel Chișinău că prima instanță a ajuns la concluzie

corectă de a respinge ca nefondată și pretenția reclamantului privind

anularea/revocarea încheierii pe marginea anchetei de serviciu efectuate în baza

ordinului Biroului Vamal Nord nr. 298-0 din 18 martie 2019. Acest act reprezintă un

act intern, preparator, emis de organul vamal în care au fost relevate rezultatele

investigației de serviciu efectuate de Biroul Vamal Nord și care precede ordinul de

sancționare, fără a produce de sine stătător careva efecte juridice.

La 01 septembrie 2020, Sergiu Cernomoreț în interesele lui Doschinescu

Alexandru a depus recurs împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel

3

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

pronunțarea unei hotărâri noi prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu s-a expus asupra

argumentului din cererea de apel pecum că instanța de fond eronat a indicat că

secvențele video indică asupra faptului nerealizării controlului salonului

automobilului de model Volkswagen Passat cu n/î XXX. Totodată nu s-a expus asupra

argumentului precum că secvențele video de la Postul vamal Otaci, indică asupra

faptului nerealizării controlului salonului automobilului de model Volkswagen Passat

cu n/î XXX de către inspectorul vamal Doschinescu Alexandru, nu au fost examinate

de către instanța de fond.

A mai invocat recurentul că instanța de apel a depășit limitele judecării cauzei,

prin constatarea circumstanțelor de fapt, pe care nici Serviciul Vamal nu le-a stabilit

în cadrul anchetei de serviciu. Consideră că decizia Curții de Apel Chișinău conține

unele constatări ale stării de fapt (circumstanțe de fapt) lipsite de probe.

Susține recurentul că atât instanța de fond, cât și cea de apel în mod arbitrar au

respins declarațiile martorului Moraru Natalia, fără a motiva tranșant temeiul

respingerii acestora. Or, instanța de apel era obligată să ofere o motivare consecventă

și adecvată capetelor de apel invocate în cerere.

La 03 septembrie 2020 în adresa Serviciului Vamal, a fost expediată copia

recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 24 septembrie 2020 Serviciul Vamal a depus referință la cererea de recurs,

prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău, a pronunțat decizia contestată, în prezența

avocatului Sergiu Cernomoreț, la data de 24 iunie 2020. Decizia motivată a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces la data de 03 august 2020 (f.d

60, vol.II).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că avocatul Sergiu Cernomoreț s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul la 01 septembrie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod

administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

4

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

5

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de avocatul Sergiu Cernomoreț, în interesele lui

Alexandru Doschinescu, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul depus de avocatul Sergiu Cernomoreț, în interesele lui Alexandru

Doschinescu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6