3ra-303/20 — contestarea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare, restabilirea in fucntie, incasarea drepturilor salariale

3ra-303/20 — contestarea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare, restabilirea in fucntie, incasarea drepturilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-303/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Roman Sîngerean,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Roman Sîngerean împotriva Serviciului Vamal Chișinău privind anularea

ordinului de sancționare, restabilirea în funcție, plata salariului pentru absența forțată

de la serviciu și compensarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a admis apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova și s-a casat

hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 27 aprilie 2018 Roman Sîngerean a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată la 08 februarie 2019, împotriva Serviciului Vamal Chișinău, solicitând

anularea ordinului nr. 210-p din 20 martie 2018 cu privire la sancționarea disciplinară

prin eliberarea din serviciu în organul vamal, reintegrarea în funcția deținută,

încasarea salariului pentru absență forțată de la muncă pentru perioada din 01 aprilie

2018 – 08 februarie 2019, compensarea prejudiciului moral prin încasarea a trei

salarii medii și încasarea tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul directorului general al

Serviciului Vamal nr. 210-p din 20 martie 2018 cu privire la sancționarea sa și a lui

Sergiu Catan, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – eliberarea din serviciu în

organele vamale. Ca temei pentru aplicarea sancțiunii disciplinare a servit opinia

angajatorului precum că a comis o abatere disciplinară în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu. Astfel, angajatorul a considerat că a avut o atitudine

iresponsabilă față de exercitarea atribuțiilor de serviciu, ignorând fișele de post și

legislația vamală.

Conform ordinului de sancționare, s-a constatat precum că a manifestat o

atitudine iresponsabilă față de exercitarea obligațiunilor de serviciu, admițând

introducerea unui lot de marfă cu încălcarea legislației vamale, în perioada 21–24

februarie 2018, prin ce a încălcat prevederile art. 15 alin. (1) lit. a), c), d), h) și i) din

Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000, potrivit cărora

colaboratorul vamal este obligat: să asigure respectarea Constituției, legilor și a altor

1

acte normative; să execute ordinele și dispozițiile șefilor organului vamal; să respecte

regulamentul de ordine interioară al organului vamal, modul de utilizare a informației

de serviciu, să îndeplinească instrucțiunile de serviciu, să respecte regulamentele și

alte acte normative; h) să respecte prevederile Codului de conduită al colaboratorului

vamal; să acționeze în scopul combaterii fraudei, a corupției, a traficului ilicit de

mărfuri și de bunuri și a altor acțiuni ilicite.

Consideră ordinul Serviciului Vamal nr. 210-p din 20 martie 2018 ca fiind

ilegal, neîntemeiat și nefondat care urmează a fi anulat de către instanță.

Potrivit temeiurilor de drept și de fapt care au fost invocate că le-ar fi încălcat în

timpul exercitării atribuțiilor de muncă, a fost învinuit precum că a avut o atitudine

iresponsabilă față de exercitarea obligațiunilor de serviciu, ignorând fișele de post

aprobate de șeful biroului Vamal Centru din 23 decembrie 2016. La acest capitol a

menționat că la 01 februarie 2018 a fost delegat de la Postul Vamal Aeroport

Internațional Chișinău la Postul Vamal Intern Petricani, astfel odată cu delegarea sa

nu i-a fost adusă la cunoștință sub semnătură fișa de post, fapt ce este în contradicție

cu sancțiunea disciplinară precum că a ignorat fișa de post.

Un alt motiv invocat în ordinul de concediere de către angajator a fost faptul

precum că a încălcat ordinul nr.310 din 04 august 2017, ceea ce vine în contradicție

cu circumstanțele de fapt și anume acest ordin prevede procedura aplicată sistemului

de tranzit pe teritoriul R.Moldova. La caz procedura de tranzit a fost inițiată de

inspectorul din cadrul Postului Vamal de Frontieră, Catan Sergiu, iar lui nu-i poate fi

imputată această încălcare, deoarece nu dânsul a inițiat procedura de tranzit.

La fel în ordinul de concediere s-a invocat încălcarea pct.1 al ordinului

Serviciului Vamal nr.276-O din 24 octombrie 2002. La acest capitol a indicat că în

pct. 1 al ordinului menționat se specifică șirul de acte necesare pentru vămuirea

mărfii, însă acest ordin a fost anulat prin ordinul nr.01-0 din 04 ianuarie 2016.

Respectiv dânsul a fost sancționat că a încălcat pct. 1 al unui ordin anulat, astfel

anularea unui act juridic care stă la baza sancționării sale disciplinare nu poate fi

admisă de către instanță, deoarece contravine normelor imperative.

S-a menționat că la îndeplinirea atribuțiilor funcționale, dânsul a încălcat

prevederile circularei Serviciului vamal nr. 742 din 08 decembrie 2016, însă această

circulară se referă nu la atribuția sa de post, dar la inspectorul de frontieră, deoarece

inițierea unei proceduri de tranzit în cadrul unui tranzit internațional de mărfuri ca

urmare a returului se inițiază de inspectorii din cadrul Posturilor Vamale de Frontieră,

la caz procedura de tranzit a fost inițiată de Catană Sergiu, inspector din cadrul

Postului Vamal de Frontieră Tudora, dar nu de către el, fapt confirmat prin numărul

declarației de tranzit xxxxxx, cât și din partea motivată a ordinului de concediere

nr.210-p din 20 martie 2018.

Reieșind din ordinul de sancționare i s-a imputat și încălcarea pct.1 al pct.5 alin.

(1) din Codul de etică și conduită a colaboratorului vamal aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.1161 din 20.10.2016, însă nu este clar care literă din alin. (5) pct. 1 al

pct. 5 alin. (1) l-ar fi încălcat. Menționează că în privința sa pârâtul nu a raportat nici

un act de corupție, iar învinuirea precum că a încălcat codul de etică este una

nefondată.

Referitor la încălcarea art. 46 lit.a) din Legea serviciului în organele vamale

imputată lui, precum că ar fi admis introducerea unui lot de marfă prin care a încălcat

legislația vamală în perioada 21 februarie 2018 – 24 februarie 2018, a menționat că

potrivit operațiunii de vămuire care a fost efectuată marfa nu a fost trecută peste

frontiera vamală cu încălcarea legislației și anume la operațiunea de vămuire au fost

2

prezentate și verificate actele conform regimului vamal solicitat. Pe cazul dat lui i s-

au prezentat toate actele necesare pentru finisarea procedurii de vămuire, iar potrivit

învinuirii aduse de către pârât se invocă că în procedura de vămuire era necesar de a

fi prezentat originalul contractului de către declarant. Acest argument este

neîntemeiat, or potrivit ordinului nr.01-0 din 04 ianuarie 2016, anexa 1, lit.a) se

indică că declarantul este în drept să prezinte orice acte pe suport de hârtie sau

electronic în scopul confirmării datelor din declarația vamală, iar potrivit pct. b) al

notei explicative actele pe suport de hârtie se prezintă organului vamal în original sau

în copie autentificată de către declarant, ceea ce și i s-a prezentat de către declarant,

iar temei de a refuza perfectarea tranzacției economice nu a avut.

A relatat că în felul în care a fost structurat și motivat ordinul contestat,

Serviciul Vamal se bazează doar pe suspiciuni neprobate, fără însă a fi demonstrate

prin probe pertinente și concludente. Totodată pârâtul nu a luat în considerație avizul

de la Serviciul juridic care era obligatoriu pentru angajator, și în care Serviciul juridic

a solicitat conducerii Serviciului Vamal examinarea oportunității aplicării unei

sancțiuni mai blânde în privința sa, deoarece în opinia comisiei sancțiunea propusă de

Serviciul Vamal este una destul de aspră în raport cu fapta comisă.

Deoarece ordinul de eliberare din funcție este neîntemeiat și nefondat, consideră

că din contul pârâtului urmează a fi încasat salariul pentru toată perioada absenței

forțate de la serviciu începând cu 18 iulie 2017.

Prin hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

corectată prin încheierea din 20 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, în ordinea contenciosului

administrativ, depusă de Roman Sîngerean și s-a anulat parțial ca fiind ilegal, punctul

1 (unu) din partea dispozitivă a ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 210-p din

20 martie 2018, cu privire la sancționarea disciplinară a lui R. Sîngerean și S. Catan

și anume, în partea ce se referă la sancționarea disciplinară a lui Roman Sîngerean

prin eliberarea din serviciu în organul vamal.

S-a dispus reintegrarea lui Roman Sîngerean în funcția deținută până la emiterea

ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 210-p din 20 martie 2018, încasarea din

contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Roman Sîngerean a salariului pentru

absența forțată de la serviciu, pentru perioada din 01 aprilie 2018 – 08 februarie 2019;

încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Roman Sîngerean cu titlu de

compensare a prejudiciului moral, suma în mărime de 15 000 de lei.

În rest, pretențiile formulate au fost respinse (f.d. 181, 186-187, 189-205, vol.I).

Pentru a decide astfel instanța de fond a constatat că prevederile art. 3 din Legea

integrității au fost incorect reținute pentru sancționarea lui Roman Sîngerean,

deoarece din explicațiile inspectorului Tomșa Victor nu rezultă că Roman Sîngerean

a admis presiuni, amenințări sau rugăminți, în vederea determinării acestuia să

gestioneze cazul. Or, din explicațiile lui Victor Tomșa rezultă că acesta a avut o

discuție cu Roman Sîngerean în care ultimul ar fi încercat să-l convingă că declarația

vamală este în regulă, însă, fără a admite presiuni, amenințări sau rugăminți. În acest

context, instanța a evidențiat că declarațiile lui Tomșa Victor sunt singurele date de

fapt pe care autoritatea publică și-a întemeiat concluziile cu privire la influența

necorespunzătoare admisă de Roman Sîngerean, totodată influența necorespunzătoare

nu a fost confirmată de către șeful Postului Vamal Chișinău 3, Crețu Igor. Prin

urmare, declarațiile lui Tomșa Victor au fost apreciate critic de către instanță.

Cu privire la validarea declarației vamale în lipsa actelor în original și încălcarea

gravă a disciplinei prevăzute de art. 46 lit.a) din Legea serviciului în organele

3

vamale, instanța a constatat că prin răspunsul Centrului Național Anticorupție

nr.02/16-1258 din 10 iulie 2018 se confirmă că în privința lui Roman Sîngereanu s-au

stabilit careva temeiuri pentru declanșarea unor investigații sub aspect penal sau

contravențional, în legătură cu acțiunile acestuia manifestate prin validarea declarației

vamale nr.xxxxxx din 22 februarie 2018. Totodată s-a concluzionat că reclamantului

i-a fost aplicată cea mai severă sancțiune disciplinară pentru aplicarea incorectă a

unui act normativ emis de pârât care conține prevederi incerte; a fost înlocuit pentru o

perioadă de timp de un act normativ ce permitea expres validarea declarațiilor vamale

în baza copiilor certificate, cu privire la care Guvernul a hotărât că trebuie revizuit

pentru a fi adus în concordanță cu Legea cu privire la principiile de bază de

reglementare a activității de întreprinzător și Legea privind revizuirea și optimizarea

cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător.

Instanța a reținut că în ordinul contestat de reclamant, sancțiunea disciplinară a

fost argumentată inclusiv cu alegația „R.Sîngerean, neavând obiecții la actele atașate

a validat declarația în aproximativ 30 min, fapt ce ar presupune un interes personal și

material”, însă Serviciul Vamal nu a prezentat nici o dovadă cu privire la concluziile

despre interesul personal și material al reclamantului în validarea declarației.

Dimpotrivă, reclamantul a prezentat înscrisuri care atestă că acțiunile sale au fost

verificate de CNA, care nu a stabilit temeiuri pentru declanșarea unor investigații sub

aspect penal sau contravențional. Totodată reclamantul a procedat astfel încât nu au

fost prejudiciate nici interesele statului și nici ale agenților economici.

Prin urmare instanța a concluzionat că acțiunile lui Roman Sîngerean nu

reprezintă încălcarea disciplinei de muncă prevăzută de art. 46 din Legea serviciului

în organele vamale, iar ordinul de sancționare emis în privința lui a fost anulat în

conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit.a) din Legea contenciosului

administrativ.

Drept consecință a admiterii pretenției cu privire la anularea ordinului de

sancționare, au fost admise pretențiile cu privire la reintegrarea lui Roman Sîngerean

în funcția deținută până la emiterea ordinului directorului Serviciului Vamal nr.210-p

din 20 martie 2018 și încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu pentru

perioada 01 aprilie 2018 – 08 februarie 2019.

Ca urmare a motivării insuficiente a pretențiilor cu privire la prejudiciul moral în

mărime de trei salarii medii și ținând cont de acțiunile angajatorului, instanța de

judecată a considerat necesar de a compensa prejudiciul moral prin încasarea din

contul Serviciului Vamal în folosul reclamantului a sumei în mărime de 15 000 de lei,

iar pretențiile privind încasarea cheltuielilor de judecată le-a respins ca fiind

neprobate.

Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel declarată de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, s-a casat integral

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 februarie 2019 și s-a emis o

decizie nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

înaintată de Sîngerean Roman împotriva Serviciului Vamal al R.Moldova cu privire

la contestarea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcție și

încasarea drepturilor salariale (f.d.5, 6-21, vol.II).

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că suportul probatoriu denotă o

abaterea vădită a atribuțiilor disciplinare de serviciu a lui Roman Sîngerean față de

exercitarea obligațiunilor de serviciu, care prevăd expres obligativitatea inspectorului

vamal să asigure respectarea cadrului legal privind legislația vamală precum și

normele etice în timpul exercitării funcției de care o deține. Însă aceste atribuții au

4

fost ignorate de către colaboratorul Roman Sîngerean la momentul validării

declarației vamale, admițând introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a unui lot

de marfă, astfel încălcând legislația vamală. În situația în care acesta ar fi dat dovadă

de responsabilitate, urma a efectua procedura impusă de lege pentru validarea

declarației vamale depuse de agentul economic, indiferent de alte circumstanțe.

În consecință, colaboratorul vamal a Biroului Vamal Centru, Roman Sîngerean

prin acțiunile sale nu a dat dovadă de profesionalism, conștiinciozitate și

responsabilitate la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ceea ce constituie încălcare a

disciplinei de serviciu. Drept urmare, Colegiul a conchis că, de către angajator corect

au fost constatate și elucidate circumstanțele atitudinii iresponsabile a inspectorului

vamal la exercitarea obligațiilor de serviciu, iar la data de 20 martie 2018 Serviciul

Vamal legal a emis Ordinul nr. 210-p „cu privire la sancționarea colaboratorului

vamal Roman Sîngerean” prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară - eliberarea

din serviciu.

La 23 decembrie 2019, Roman Sîngerean a depus recurs împotriva deciziei din

22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând suspendarea executării

deciziei contestate, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin

care să fie menținută hotărârea primei instanțe (f.d. 26-34, vol.II).

În motivarea recursului a indicat că decizia contestată este neîntemeiată,

deoarece instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, a săvârșit alte încălcări

care au dus la soluționarea greșită a cauzei, cât și au fost apreciate arbitrar probele, iar

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

A menționat că la emiterea ordinului de sancționare a servit opinia angajatorului

precum că a comis abatere disciplinară în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu,

însă probe în confirmarea celor invocate nu au fost prezentate de către Serviciul

Vamal. Astfel angajatorul în mod abuziv a considerat că dânsul a avut o atitudine

iresponsabilă față de exercitarea atribuțiilor de serviciu. În acest sens instanța de apel

a apreciat eronat probele prezentate de părți.

A invocat că instanța de apel nu a dat apreciere argumentelor sale, dar a susținut

doar argumentele Serviciului Vamal al R.Moldova. În special în ordin se indică că s-

au încălcat o serie de ordine, însă nu se indică clar care anume din aceste ordine au

fost încălcate, instanța de apel însă nu a dat apreciere acestui important argument.

A relatat că după repunerea în funcție prin ordinul nr.830-P din 03 septembrie

2019 a Serviciului Vamal i-a fost conferită insigna „Eminent al Serviciului Vamal”,

susținând examenul de calificare cu calificativul excelent.

A atras atenția asupra faptului că ancheta de serviciu în privința sa a fost

efectuată de două subdiviziuni diferite Direcția Securitate Internă care a inițiat

ancheta, dar a fost semnată de către Comisia de Disciplină ceea ce reprezintă o

încălcare a ordinului nr.101-O din 12 martie 2015. Totodată încheierea anchetei se

serviciu nu a fost semnată de executori, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a

Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de serviciu, iar însăși ancheta se

serviciu a fost inițiată înainte de a fi emis ordinul privind efectuarea anchetei de

serviciu.

Deoarece dânsul este unicul întreținător al familiei, având la întreținere doi copii

minori, iar soția sa este diagnosticată cu cancer, fiind necesare numeroase intervenții

chirurgicale și tratamente, solicită suspendarea executării deciziei instanței de apel,

deoarece odată cu executarea acesteia ar rămâne fără unica sursă de existență.

5

La 02 martie 2020 de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova a fost depusă

referință prin care a solicitat declararea cererii de recurs depusă de Roman Sîngerean

ca fiind inadmisibilă.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) din Codul administrativ al

Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de admisibilitate consideră că, la demararea căii de atac a fost

respectat termenul prevăzut de articolul 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

deoarece decizia Curții de Apel Chișinău datează cu 22 octombrie 2019, a fost

recepționată de către Roman Sîngerean la 03 ianuarie 2020 (f.d.251, vol.II), iar

recursul a fost depus la 23 decembrie 2019 (f.d.26-34, vol.II) în termenul stabilit de

lege.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

6

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de către Roman Sîngerean nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de către Roman Sîngerean asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Roman Sîngerean, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Roman Sîngerean se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7