3ra-545/20 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral

3ra-545/20 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-545/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: S. Suvac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând recursul depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexandru Plamadeală împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea

salariului și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova împotriva

hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

c o n s t a t ă:

La 12 aprilie 2018 Alexandru Plamadeală a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 19 noiembrie 2003 a fost

angajat în funcția de inspector în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova,

iar începând cu 23 decembrie 2016 și până la eliberare, a activat în funcția de

inspector superior la postul Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru.

A menționat că prin ordinul nr. 199-p din 14 martie 2018 a Serviciului Vamal,

i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de eliberare din serviciu. Motivul

eliberării a fost presupusa comitere a unor abateri disciplinare și anume, pentru

faptul că în procesul de efectuare a controlului vamal și de perfectare a trecerii

mijlocului de transport de model ,,Mercedes Sprinter”, cu numărul de înmatriculare

XXXXXX, ar fi admis o atitudine eronată față de exercitarea atribuțiilor de serviciu

și nu ar fi depus efortul necesar întru asigurarea unui comportament bazat pe

1

amabilitate și respect în relațiile cu persoanele cu care a intrat în contact, afectând

imaginea Serviciului Vamal.

Astfel, pârâtul a considerat că dânsul ar fi ignorat prevederile art. 15 alin. (1)

lit. d) și h) al Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000, precum

și pct. 5 alin. (1), lit. a), b) și d), pct.12 alin. (1) lit. a), b) și f) din Codul de conduită

al colaboratorului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20

octombrie 2016.

A mai relatat că temeiul juridic invocat de către pârât la eliberarea lui din

organul vamal a fost art. 26 lit. g) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150

din 20 iulie 2000.

Reclamantul a declarat că nu este de acord cu actul administrativ, deoarece

acesta a fost emis cu încălcarea procedurii, considerându-l ilegal și neîntemeiat, din

motiv că nu a comis nicio abatere disciplinară.

A susținut că în timpul efectuării controlului vamal a respectat prevederile

legale, dispozițiile interne, normele profesionale specifice activității desfășurate,

principiile activității în organele vamale, îndeplinindu-și sarcinile de serviciu

conștient, responsabil, obiectiv și imparțial, astfel, deoarece și-a îndeplinit

conștiincios îndatoririle de serviciu, actul administrativ urmează a fi anulat.

Totodată, a relatat că actul administrativ urmează a fi anulat și din motivul

încălcării prevederilor art. 209 alin.(1) Codul muncii, care prevede că sancțiunea

disciplinară se aplică imediat după constatarea acesteia, dar nu mai târziu de 1 lună

din momentul constatării.

În cazul dat, a menționat că despre presupusa abatere angajatorul a aflat sau

trebuia să afle la 29 ianuarie 2018, pe când sancțiunea disciplinară i-a fost aplicată

la 14 martie 2018, cu 16 zile mai târziu decât termenul prevăzut de lege.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 22, 24 ale Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 89, 90 din Codul

muncii.

A solicitat anularea ordinului nr. 199-p din 14 martie 2018 a Serviciului Vamal

cu privire la eliberarea din funcție, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea

salariului pentru absența forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral cauzat

în mărimea unui salariu mediu lunar.

Prin hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost

admisă integral cererea de chemare în judecată. A fost anulat ordinul nr. 199-p din

14 martie 2018 ,,cu privire la sancționarea lui Alexandru Plamadeală, Biroul Vamal

Centru”. A fost restabilit Alexandru Plamadeală în funcția anterior deținută de

inspector superior, postul vamal Leușeni (PVF, rutier), Biroul Vamal Centru. S-a

încasat de la Serviciul Vamal în beneficiul lui Alexandru Plamadeală, salariul mediu

neachitat pentru absența forțată de la serviciu, începând cu 14 martie 2018 și până la

data pronunțării hotărârii. S-a încasat de la Serviciul Vamal în beneficiul lui

Alexandru Plamadeală, prejudiciul moral în mărimea unui salariu mediu lunar în

mărime de 12 648, 97 de lei.

La 22 iunie 2018 Serviciul Vamal al Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

2

Prin decizia din 11 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova și a fost menținută

hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova. A fost casată decizia din 11

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel

Chișinău.

Prin decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 14

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La 24 februarie 2020 Serviciul Vamal al Republicii Moldova a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 10 aprilie 2020 Serviciul Vamal al Republicii Moldova a depus motivarea

recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și procedural, nefiind dată o apreciere cuvenită

argumentelor invocate de către apelant.

Astfel, a indicat că la rejudecarea cauzei, instanța de apel ajungând la concluzia

că totuși de către Serviciul Vamal a fost respectat art. 209 alin. (1) din Codul muncii,

neîntemeiat a menținut în vigoare hotărârea primei instanțe, în care unicul argument

care a servit temei de admitere a acțiunii a fost anume nerespectarea acestui articol.

La fel, a relatat că instanța de apel a admis cererea intimatului privind audierea

martorului Igor Grigoriță, cu încălcarea prevederilor art. 238 alin. (1) Cod

administrativ, având în vedere că atât intimatul, cât și reprezentantul acestuia, nu au

comunicat motivele imposibilității aducerii martorului în instanța de fond.

A mai declarat că este greșit argumentul instanței de apel precum că în ordinul

de eliberare din funcție nu este indicat conform cărei reglementări din art. 43 al Legii

serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000 (în vigoare la emiterea

ordinului de sancționare disciplinară), a încetat raportul de muncă cu intimatul,

deoarece, a arătat că în acest sens, prin încheierea pe marginea anchetei de serviciu

s-a constatat că acțiunile lui Alexandru Plamadeală constituie abatere disciplinară

gravă și respectiv, conform art. 43 alin. (2) lit. h) din Legea enunțată, eliberarea din

serviciu poate avea loc pentru o încălcare gravă specificată la art. 46 sau încălcare

sistematică a disciplinei de serviciu, fapt ce demonstrează că norma dată nu a fost

încălcată de către Serviciul Vamal.

De asemenea, referitor la neindicarea acestei norme în ordinul de eliberare din

funcție, a relatat că asemenea circumstanțe, nu sunt condiționate de prevederile

legislației muncii, la caz, în ordin, fiind indicate dispozițiile legale încălcate de

intimat în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 februarie 2020.

Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată recurentului în data

de 10 martie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate

(f.d.210). La fel, ținând cont de hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55

din 17 martie 2020 prin care a fost instituită starea de urgență în Republica Moldova,

pentru o perioadă de 60 de zile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ menționează că recurentul, Serviciul Vamal al

Republicii Moldova s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 24

februarie 2020 și motivarea la 10 aprilie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod

administrativ.

Prin referința din 21 mai 2020, Alexandru Plamadeală reprezentat de avocatul

Constantin Cojocari, a solicitat respingerea recursului, cu menținerea în vigoare a

deciziei din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 14 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru

judecare în completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

4

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a

emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),

precum și ale Legii serviciului în organele vamale nr.1150 din 20 iulie 2000 (în

vigoare până la 2 iunie 2018).

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice persoană

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o

autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei

ce i-a fost cauzată.

În corespundere cu prevederile art. 16 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),

acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios administrativ în cazurile

expres prevăzute de lege.

Materialele dosarului atestă că, înaintând acțiunea împotriva Serviciului Vamal

al Republicii Moldova, Alexandru Plamadeală a solicitat anularea ordinului nr. 199-

p din 14 martie 2018 a Serviciului Vamal cu privire la eliberarea din funcție,

restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru absența forțată de

la serviciu și repararea prejudiciului moral cauzat în mărimea unui salariu mediu

lunar.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

temeiniciei pretențiilor înaintate și a admis cererea de chemare în judecată, a anulat

ordinul nr. 199-p din 14 martie 2018 ,,cu privire la sancționarea lui Alexandru

Plamadeală, Biroul Vamal Centru” și l-a restabilit pe Alexandru Plamadeală în

funcția anterior deținută de inspector superior, postul vamal Leușeni (PVF, rutier),

Biroul Vamal Centru, cu încasarea de la Serviciul Vamal în beneficiul lui Alexandru

Plamadeală, a salariului mediu neachitat pentru absența forțată de la serviciu,

începând cu 14 martie 2018 și până la data pronunțării hotărârii, precum și a

prejudiciului moral în mărimea unui salariu mediu lunar în mărime de 12 648, 97 de

lei.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12

februarie 2020, a respins apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova

și a menținut hotărârea primei instanțe.

5

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată.

În acest sens, instanța de apel cu referire la prevederile art. 43 din Legea

serviciului în organele vamale nr.1150 din 20 iulie 2000, abrogată la 2 iunie 2018,

însă în vigoare la data emiterii ordinului de concediere, a învederat că această normă

prevede expres temeiurile eliberării din funcție a colaboratorului vamal, iar potrivit

ordinului contestat, Serviciul Vamal nu a indicat nici unul din cazurile prevăzute de

art.43 din Legea serviciului în organele vamale, invocând doar prevederile art.26

lit.g) din Legea enunțată, care stipulează că pentru încălcarea disciplinei de serviciu

și a obligației prevăzute la art.15 alin.(1) lit. l), colaboratorului vamal îi pot fi aplicate

următoarele sancțiuni disciplinare: g) eliberarea din serviciu în organul vamal.

La acest capitol, Curtea de Apel Chișinău a reținut că în ședința instanței de

apel, intimatul Alexandru Plamadeală, a explicat că nu a ridicat personal careva

pachete de țigări de la pasagerii microbusului, după ce le-a explicat procedura de

introducere pe teritoriul României a țigărilor, și anume câte două pachete de țigări

de o persoană, indicând că un pasager a scos câteva pachete cu țigări și le-a lăsat pe

masa destinată controlului vamal, ulterior fiind aruncate la tomberon. Totodată,

Curtea de Apel Chișinău a reținut declarațiile martorului Grigorița Igor, șoferul

microbuzului, audiat în ședința instanței de apel, care a declarat că în luna ianuarie

2018, transportând pasageri peste hotarele Republicii Moldova, aflându-se la vamă,

în timpul controlului vamal de către inspectorul vamal Alexandru Plamadeală, au

fost depistate câteva pachete de țigări la pasageri. Astfel, inspectorul vamal a

explicat procedura de introducere pe teritoriul României a țigărilor, iar un pasager a

scos câteva pachete cu țigări și le-a lăsat pe masa care este instalată la frontiera

vamală. Ulterior, nu a văzut ce s-a făcut cu pachetele de țigări, rămase pe masă.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că nu a fost confirmat faptul

întreprinderii de către inspectorul vamal Alexandru Plamadeală a măsurilor de

ridicare sau transbordare a bunurilor declarate sau deposedarea pasagerilor de

bunuri.

Astfel, instanța de apel a remarcat că de către Serviciul Vamal nu s-a indicat în

mod expres în ce constă încălcarea gravă specificată la art. 46, sau încălcarea

sistematică a disciplinei de serviciu care ar fi fost comisă de către inspectorul vamal

Alexandru Plamadeală.

Curtea de Apel Chișinău a mai reținut că din caracteristica de serviciu eliberată

de șeful postului vamal, rezultă că intimatul Alexandru Plamadeală pe perioada de

activitate s-a manifestat ca fiind un colaborator dinamic, ordonat și competent.

Dispune de cunoștințe în domeniul legislației vamale pe care le aplică în activitate.

Manifestă inițiativă în rezolvarea problemelor apărute, se implică în activitățile

complexe din sfera responsabilităților. Este responsabil de sectorul de muncă

încredințat. Respectă Codul privind conduita etică, Regulamentul de ordine internă

a biroului vamal. Totodată, depune efort în vederea îndeplinirii tuturor măsurilor

necesare pentru exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor de serviciu și soluționarea

problemelor ce țin de asigurarea respectării legislației vamale.

Totodată, instanța de apel a menționat că din conținutul notei de prezentare se

atestă că Alexandru Plamadeală nu are sancțiuni disciplinare în vigoare, dimpotrivă

6

având stimulări și anume, conferirea gradului special mai înalt cu o treaptă decât

gradul special corespunzător funcției deținute.

Corespunzător, instanța de apel, a indicat că nu este clară poziția Comisiei de

disciplină a Serviciului Vamal, în situația în care Alexandru Plamadeală anterior nu

a fost sancționat disciplinar, având doar stimulări, iar în acțiunile lui nu s-au

constatat încălcări grave specificate la art. 46, sau încălcare sistematică a disciplinei

de serviciu.

În consecință, reieșind din circumstanțele cauzei, Curtea de Apel Chișinău a

concluzionat asupra ilegalității ordinului nr. 199-p din 14 martie 2018, emis de

Serviciul Vamal prin care a fost aplicat lui Alexandru Plamadeală, inspector

principal, post vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru, sancțiunea

disciplinară - eliberarea din serviciul în organul vamal.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel și a primei instanțe referitoare la

temeinicia acțiunii ca fiind greșită și rezultată din aplicarea și interpretarea eronată

a normele de drept material, motiv din care actele judecătorești de dispoziție nu pot

fi menținute ca legale și întemeiate.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs menționează prevederile art.

26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), potrivt căruia actul administrativ contestat

poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis

contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; este

ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În conformitate cu art. 1 din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150-

XIV din 20 iulie 2000 (în vigoare până la 2 iunie 2018), serviciul în organele

vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită

funcțiile, drepturile și obligațiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de

drept și al organelor securității statului.

În acord cu prevederile art. 8 alin. (7) din Legea serviciului în organele vamale

nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000 (în vigoare până la 2 iunie 2018), relațiile de muncă

în organele vamale sunt reglementate de legislația muncii și de prezenta lege.

Astfel, potrivit art. 26 din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150-

XIV din 20 iulie 2000 (în vigoare până la 2 iunie 2018), pentru încălcarea

disciplinei de serviciu și a obligației prevăzute la art.15 alin.(1) lit.l), colaboratorului

vamal îi pot fi aplicate următoarele sancțiuni disciplinare: eliberarea din serviciu în

organul vamal.

Reglementări similar se conțin și în art. 206 alin. (1) lit. d), alin. (5) din Codul

muncii, care stipulează că pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are

dreptul să aplice față de salariat sancțiunea disciplinară - concedierea (în temeiurile

prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-r). La aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul

trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte circumstanțe

obiective.

Actele cauzei atestă că în scopul asigurării efectuării eficiente a anchetei de

serviciu inițiată în baza raportului Direcției integritate și supraveghere nr. 881 din 2

7

februarie 2018 și în temeiul Regulamentului cu privire la efectuarea anchetei de

serviciu, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 101-O din 12 martie 2015, a fost

emis ordinul nr. 57-O din 2 februarie 2018 a Serviciului Vamal privind efectuarea

anchetei de serviciu de către Direcția integritate și supraveghere.

Potrivit raportului din 21 februarie 2018, Comisia de disciplină a Serviciului

Vamal a examinat materialele anchetei de serviciu efectuate de către Direcția

integritate și supraveghre, în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 57-O din 2

februarie 2018 privind acțiunile/inacțiunile inspectorului principal al postului vamal

Leușeni (PVFI, rutier), Alexandru Plamadeală, la efectuarea controlului vamal al

mijlocului de transport de model ,,Mercedes Sprinter”, cu numărul de înmatriculare

XXXXXX, la data de 29 ianuarie 2018, propunând de a aplica colaboratorului vamal

Alexandru Plamadeală sancțiunea disciplinară, eliberarea din serviciu în organul

vamal. Totodată, Comisia a remis materialele anchetei de serviciu Direcției

integritate și supravegere, pentru reexaminare și finalizarea acesteia.

Tot din conținutul dosarului rezultă că la 26 februarie 2018 a fost emisă

încheierea în temeiul materialelor anchetei de serviciu inițiate prin ordinul nr. 57-O

din 2 februarie 2018, fiind propus de a aplica inspectorului principal post vamal

Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru, Alexandru Plamadeală sancțiunea

disciplinară - eliberarea din serviciu în organele vamale (f.d. 9, 10).

Potrivit încheierii menționate, s-a stabilit că la 29 ianuarie 2018, în jurul orei

03.30, colaboratorul vamal Alexandru Plamadeală a efectuat controlul fizic al

mijlocului de transport de model Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare

XXXXXX, admițând o serie de posibile abateri disciplinare. În cadrul controlului

fizic a bagajelor pasagerilor, în două din cazuri, colaboratorul vamal a depistat mai

multe pachete de țigări printre hainele personale ale pasagerilor. Acesta a luat

țigările, a divizat pachetele, dintre care, două pachete le-a înmânat pasagerului, iar

unul l-a desigilat și l-a pus în buzunar. Ulterior, restul pachetelor de țigări, le-a ridicat

și a plecat în direcția ghișeului de lucru. Concomitent, deși video captat arată că și

al doilea pasager prezintă mai multe pachete de țigări, prin manipulări de schimbare

a locului acestora, el le amplasează din nou în bagajul personal, iar colaboratorul

vamal nu atrage atenția cuvenită și nu reacționează nici într-un mod. Deși controlul

fizic a fost asistat de către șoferul microbuzului, care urma să aducă explicațiile

necesare pasagerilor, inclusiv reglementările legale privind modul de introducere și

scoatere a bunurilor de către persoanele fizice, precum și să asigure asistența

necesară acestora, colaboratorul vamal a efectuat manipulările specifice cu bunurile

persoanelor, inclusiv ridicarea acestora. Prin urmare, s-a menționat că pentru a

asigura corectitudinea acțiunilor întreprinse, colaboratorul vamal trebuia să aplice

principiile controlului vamal pe sensul ieșire din țară, cu aplicarea normelor legale

în acest sens. Acesta urma doar să informeze cetățeanul asupra prevederilor

legislației unui stat străin (doar la solicitare și în caz de cunoașterea rigorilor

acesteia), fără a întreprinde măsuri de ridicare sau transbordare a bunurilor declarate,

neadmițând deposedarea de bunuri. Analiza materialelor anchetei de serviciu a

elucidat faptul că în procesul de efectuare a controlului vamal și perfectarea trecerii

mijlocului de transport de model Mercedes Sprinter, cu numărul de înmatriculare

XXXXXX, Alexandru Plamadeală, inspector principal, a admis o atitudine eronată

8

față de exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu a depus efortul necesar întru asigurarea

unui comportament bazat pe amabilitate și respect în relațiile cu persoanele cu care

a intrat în contact, afectând imaginea Serviciului Vamal, în pofida exercitării

atribuțiilor de serviciu, precum și în pofida prezentării imaginii video, încercând să

inducă în eroare mersul anchetei, admițând încălcarea pct.5 alin.(1) lit. a), b), d),

pct.12 alin.(1) lit.a), b), f) a Codului de etică și conduită a colaboratorului vamal,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1161 din 20 octombrie 2016 și prevederile

alin.(1) lit. d) și h) art.15 al Legii nr.1150 din 20 iulie 2000 privind serviciul în

organele vamale.

Prin ordinul nr. 199-p din 14 martie 2018 emis de Serviciul Vamal al Republicii

Moldova, reieșind din materialele anchetei de servicu și luând în considerare

gravitatea abaterii disciplinare, în temeiul prevederilor art. 26 lit. g) din Legea

serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000, a fost aplicat lui

Alexandru Plamadeală, inspector principal, post vamal Leușeni (PVFI, rutier),

Biroul Vamal Centru, sancțiunea disciplinară - eliberarea din serviciul în organul

vamal.

Conform art. 210 alin. (1) din Codul muncii, sancțiunea disciplinară se aplică

prin ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), în care se indică în mod obligatoriu: a)

temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; b) termenul în care sancțiunea

poate fi contestată; c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Temei de emitere a ordinului nr. 199-p din 14 martie 2018 și aplicării sancțiunii,

au servit circumstanțele de fapt constatate prin materialele anchetei de serviciu a

Comisiei de disciplină, precum și ignorarea de către Alexandru Plamadeală a

prevederilor art.15 alin.(1) lit. d) și h) al Legii privind serviciul în organele vamale

nr.1150 din 20 iulie 2000, precum și pct.5 alin.(1) lit. a), b), d), pct.12 alin.(1) lit.a),

b), f) a Codului de etică și conduită a colaboratorului vamal, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.1161 din 20 octombrie 2016.

Astfel, în conformitate cu art. 15 alin. (1) lit. d) și h) din Legea serviciului în

organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000 (în vigoare până la 2 iunie 2018),

colaboratorul vamal este obligat: d) să respecte regulamentul de ordine interioară al

organului vamal, modul de utilizare a informației de serviciu, să îndeplinească

instrucțiunile de serviciu, să respecte regulamentele și alte acte normative; h) să

respecte prevederile Codului de conduită al colaboratorului vamal.

În cazul dispozițiilor reglementate la pct.5 alin.(1) lit. a), b), d) din Codul de

etică și conduită a colaboratorului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1161

din 20 octombrie 2016, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarul

vamal își asumă responsabilitatea personală fiind obligat: să respecte prevederile

legale, dispozițiile interne, precum și normele profesionale specifice activității

desfășurate; să respecte și să aplice principiile activității în organele vamale; să

îndeplinească sarcinile de serviciu conștient, responsabil, obiectiv și impartial. Iar,

în temeiul pct.12 alin.(1) lit. a), b), f) din același cod, funcționarul vamal, în relațiile

cu publicul, este obligat: să dea dovadă de onestitate și comportament civilizat față

de persoanele cu care vine în contact; să aibă întotdeauna un comportament care ar

păstra și ar consolida încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și

eficacitatea Serviciului Vamal, să fie echilibrat și nediscriminatoriu, tratînd fiecare

9

persoană în mod egal, respectîndu-i drepturile și demnitatea; să aibă o ținută, o

conduită și un limbaj adecvat, să reflecte o imagine profesională.

În același timp, art. 43 alin. (2) lit. h) din Legea serviciului în organele vamale

nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000 (în vigoare până la 2 iunie 2018), prevede că

eliberarea din serviciu poate avea loc pentru o încălcare gravă specificată la art.46

sau încălcare sistematică a disciplinei de serviciu.

Drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal, în sensul art.

46 al legii enunțate, sunt recunoscute următoarele acțiuni ale colaboratorului vamal:

a) acțiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea

legislației vamale dacă aceste acțiuni nu atrag răspundere penală; b) reținerea,

primirea la păstrare și eliberarea de bunuri, precum și de mijloace bănești fără

perfectarea de documente în modul stabilit; c) încălcarea modului stabilit de

transmitere, utilizare și păstrare a ștampilei personale, a sigiliilor vamale, a

ștampilelor și a documentelor de gestiune strictă avînd ca urmare pierderea sau

utilizarea lor de către persoane neautorizate; d) nerespectarea modului stabilit de

perfectare a documentelor aferente operațiunilor vamale; e) divulgarea informației

oficiale cu accesibilitate limitată utilizate în activitatea de serviciu, pierderea

documentelor, copiilor autentificate ce conțin asemenea informație; f) acordarea de

servicii prin uzul funcției în schimbul unei remunerații, unui serviciu sau altor

beneficii; g) efectuarea de operațiuni vamale în afara orelor de program, în alt loc

decît cel stabilit, fără autorizarea șefului organului vamal în cazul cînd autorizarea

era obligatorie și nu a fost acordată; h) stabilirea incorectă a valorii în vamă a

mărfurilor prin care s-a prejudiciat grav statul; i) folosirea în scopuri personale a

banilor încasați ca taxe vamale, dacă această acțiune nu atrage răspundere penală; j)

ofensa adusă cetățeanului și lezarea drepturilor lui în timpul efectuării operațiunilor

vamale, constatate prin investigații de serviciu, cercetare sau în hotărîre

judecătorească definitivă; k) alte acțiuni stabilite de legislație drept încălcări.

Prin urmare, generalizând revendicările reclamantului la circumstanțele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

conchide că instanțele de judecată greșit au constatat temeinicia cererii de chemare

în judecată, în condițiile în care angajatorul a emis ordinul de sancționare cu

respectarea procedurii, competenței, precum și în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare.

În acest context și reieșind din analiza coroborată a împrejurărilor stabilite în

raport cu dispozițiile enunțate în ordinul contestat, rezultă cert că prin acțiunile sale,

care au fost constatate în cadrul anchetei de serviciu, Alexandru Plămădeală a admis

o atitudine eronată față de exercitarea atribuțiilor de serviciu, manifestate prin

neaplicarea corectă a principiilor controlului vamal pe sensul ieșirii din țară,

încălcând astfel obligațiunile de serviciu stabilite prin normele legale, acțiuni ce au

fost catalogate de către angajator drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în

organul vamal.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că deși în ordinul contestat nu s-a făcut trimitere expresă la

art. 43 și art. 46 din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie

2000 (în vigoare la data emiterii ordinului contestat), acesta cuprinde formularea

10

motivelor de fapt și de drept ale concedierii în strictă conformitate cu legislația

muncii, reieșind din circumstanțele reale care au servit drept temei pentru aplicarea

sancțiunii disciplinare, or, faptele săvârșite de către intimatul Alexandru Plamadeală

au întrunit condițiile legale necesare angajării răspunderii disciplinare și încetării

serviciului conform dispozițiilor art. 43 alin. (2) lit. h) din Legea serviciului în

organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000 (în vigoare la data emiterii

ordinului contestat). Iar ca urmare, acțiunile întreprinse fiind încadrate în ipoteza

prevăzută de art. 46 lit a) și b) al Legii enunțate, care statuează că, drept încălcare

gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal sunt recunoscute acțiunile care

contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației

vamale dacă aceste acțiuni nu atrag răspundere penală; cât și reținerea, primirea la

păstrare și eliberarea de bunuri, precum și de mijloace bănești fără perfectarea de

documente în modul stabilit, corect au generat eliberarea din funcție.

Față de aceste considerente, argumentul intimatului Alexandru Plamadeală

susținut și de către intanța de apel precum că ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare nu conține temeiurile de fapt și de drept conform art. 210 alin. (1) din

Codul muncii, este neîntemeiat, dat fiind că în ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare, au fost indicate faptele pentru care angajatorul a aplicat sancțiunea

disciplinară sub formă de eliberare din serviciu, cât și normele legale care au fost

încălcate de către acesta.

Așadar, din conținutul ordinului nr. 199-p din 14 martie 2018 al Serviciului

Vamal, rezultă că temei pentru aplicarea sancțiunii disciplinare lui Alexandru

Plamadeală, au servit prevederile art.15 alin.(1) lit. d) și h) al Legii privind serviciul

în organele vamale nr.1150 din 20 iulie 2000, precum și pct.5 alin.(1) lit. a), b), d),

pct.12 alin.(1) lit.a), b), f) a Codului de etică și conduită a colaboratorului vamal,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr.1161 din 20 octombrie 2016.

Astfel, este greșit argumentul instanței de apel precum că în ordinul de eliberare

din funcție a lui Alexandru Plămădeală nu este indicat conform cărei reglementări

din art. 43 al Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000 (în

vigoare la emiterea ordinului de sancționare disciplinară), a încetat raportul de

muncă cu intimatul, or, în această privință este corectă observația Serviciului Vamal

referitoare la faptul că prin încheierea efectuată pe marginea anchetei de serviciu s-

a constatat că acțiunile lui Alexandru Plamadeală constituie abatere disciplinară

gravă și respectiv, conform art. 43 alin. (2) lit. h) din Legea enunțată, eliberarea din

serviciu poate avea loc pentru o încălcare gravă specificată la art. 46 din Legea

serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000, fapt ce demonstrează că

norma dată nu a fost încălcată de către Serviciul Vamal.

În această ordine, instanța de recurs apreciază critic și alegația intimatului

Alexadru Plamadeală precum că eliberarea sa din serviciu este ilegală, întrucât nu a

comis nici una dintre încălcările grave specificate în dispoziția art. 46 al Legii

enunțate. De altfel, această concluzie este contrară circumstanțelor constatate în

cadrul anchetei de serviciu, în care s-a stabilit cu certitudine că prin acțiunile sale,

Alexandru Plamadeală a încălcat grav obligațiunile de serviciu stabilite prin normele

legale, printre acestea constituind și cele cuprinse în art. 46 din Legea serviciului în

11

organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000 (în vigoare la data emiterii

ordinului contestat).

Totodată, nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii și anularea

ordinului contestat, nici argumentul instanței de apel referitor la faptul că Alexandru

Plamadeală pe perioada de activitate s-a manifestat ca fiind un colaborator dinamic,

ordonat și competent, neavând sancțiuni disciplinare în vigoare, întrucât conform

art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii, concedierea se admite pentru încălcarea gravă,

chiar și o singură dată, a obligațiilor de muncă, iar potrivt art. 26 din Legea

serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000 (în vigoare la data

emiterii ordinului contestat), pentru încălcarea disciplinei de serviciu și a obligației

prevăzute la art.15 alin.(1) lit. l), colaboratorului vamal îi pot fi aplicate următoarele

sancțiuni disciplinare: eliberarea din serviciu în organul vamal.

Ma mult decât atât, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ constată că decizia instanței de apel este în vădită

contradicție cu probele administrate în baza cărora instanța și-a întemeiat soluția.

La acest segment de analiză, completul menționează că în conformitate cu

prevederile art. 238 alin. (1) Cod administrativ, în procedura de apel nu pot fi

prezentate probe noi decât dacă un participant la proces dovedește că a fost în

imposibilitate să lă prezinte în procedura de examinare în fond și instanța de apel le

admite printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

La caz, Curtea de Apel Chișinău și-a întemeiat decizia, inclusiv pe baza

declarațiilor martorului Igor Grigoriță audiat în ședința instanței de apel, în pofida

faptului că intimatul Alexandru Plamadeală nu a demonstrat că a fost în

imposibilitate să prezinte proba cu martor în prima instanță, iar instanța de apel în

mod tacit a acceptat această probă și neîntemeiat a reținut-o la baza deciziei adoptate

ca fiind administrată în modul prevăzut de lege.

În asemenea împrejurări, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ consideră că în speța dată, nu au fost combătute

circumstanțele care au stat la baza emiterii ordinului de sancționare disciplinară,

ordinul contestat fiind emis cu respectarea competenței și procedurii stabilite, iar

sancțiunea disciplinară a fost aplicată conform cerințelor art. 206 alin. (5) Codul

muncii, ținându-se cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de

circumstanțele obiective.

Circumstanțele descrise determină completul să conchidă că soluția instanței

de apel este greșită, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material și

procedural, din care considerente decizia contestată nu poate fi menținută.

Cele relatate în ansamblu denotă incontestabil faptul că cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Plamadeală împotriva Serviciului Vamal al Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție,

încasarea salariului și repararea prejudiciului moral, este neîntemeiată și pasibilă de

respingere.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept

material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verficiarea

suplimentară a cărorva dovezi, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

12

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Serviciul Vamal al Republicii Moldova, a casa integral decizia din 12 februarie 2020

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, și a emite o nouă decizie prin care a respinge ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de Alexandru Plamadeală împotriva Serviciului

Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilirea în funcție, încasarea salariului și repararea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, și se emite o

nouă decizie prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Plamadeală

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului și repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nina Vascan

13