ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.06.2020

3ra-641/20 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
24.06.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
Temeiurile inadmisibilitătii recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-641/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-641/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Z. Talpalaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Plămădeală și

reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Alexandru Plămădeală împotriva Serviciului Vamal cu privire

la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcția anterior deținută și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a casat integral hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată

acțiunea depusă de Alexandru Plămădeală,

constată:

La 17 iulie 2018, Alexandru Plămădeală a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Vamal

cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcția anterior

deținută și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 19 noiembrie

2003, a fost angajat în funcția de inspector în cadrul Serviciului Vamal, iar din 23

decembrie 2016 a activat în funcția de inspector superior Post Vamal Leușeni

(PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru.

Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 538-p din 18 iunie 2018, a fost transferat

temporar, fără acordul său, în funcția de inspector superior, Post vamal Mirnoe

(PVFI, rutier), Biroul Vamal Sud, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu

a lui Iulian Lupăcescu, cu eliberarea din funcția de inspector superior, Post

Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru, începând cu data de 20 iunie

2018.

Nefiind de acord cu acest ordin, la 19 iunie 2018, a depus cerere prin care a

solicitat să fie înscris la audiență la directorul general al Serviciului Vamal. În

cadrul audienței i-a explicat directorului situația sa de serviciu și cea personală,

precum și motivele pentru care nu este de acord cu ordinul de transfer și

eliberarea sa din funcție.

1

Considerând ordinul ca fiind ilegal, s-a adresat Serviciului Vamal cu cerere

scrisă, prin care a solicitat anularea acestuia, însă, angajatorul nu a luat careva

măsuri pentru anularea actului administrativ și repunerea sa în drepturi.

Reclamantul a indicat că transferul său în funcția de inspector superior la

Postul vamal Mirnoe (PVFI, rutier), Biroul Vamal Sud, temporar pe perioada

suspendării raporturilor de serviciu a lui Iulian Lupăcescu, cu eliberarea sa din

funcția anterior deținută de inspector superior, Post Vamal Leușeni (PVFI, rutier),

Biroul Vamal Centru, începând cu 20 iunie 2018, a fost efectuată ilegal, deoarece

transferul a fost efectuat fără acordul său și nici nu a depus vreo cerere de transfer

în funcția menționată.

Mai mult ca atât, activa în funcția de inspector superior pe o perioadă

nedeterminată, iar în urma transferului a fost eliberat din funcție pe perioadă

determinată, fiind transferat într-o funcție temporară, pe perioada suspendării

raporturilor de serviciu a lui Iulian Lupăcescu.

Reclamantul Alexandru Plămădeală a solicitat prin cererea de chemare în

judecată, în temeiul art. 22, 24 din Legea contenciosului administrativ și art. 89,

90 din Codul muncii: anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 538-p din 18 iunie

2018 „Cu privire la ocuparea funcției de către Alexandru Plămădeală”;

restabilirea în funcția anterior deținută de inspector superior în cadrul Postului

Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru și repararea prejudiciului

moral în mărime de un salariu mediu lunar.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis acțiunea depusă de Alexandru Plămădeală.

S-a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 538-p din 18 iunie 2018 „Cu privire

la ocuparea funcției de către Alexandru Plămădeală”.

S-a restabilit Alexandru Plămădeală în funcția anterior deținută de inspector

superior în cadrul Postului Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru.

S-a încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Alexandru

Plămădeală prejudiciul material în mărime de un salariu mediu lunar al

salariatului (f.d. 34, 39-41recto-verso).

Prima instanță a reținut că, în condițiile din speță, ordinul de transfer este

contrar prevederilor legale, deoarece transferul nu a fost urmat de acordul scris al

funcționarului vamal Alexandru Plămădeală.

Constatând că Serviciul Vamal nu a respectat procedura legală privind

transferul lui Alexandru Plămădeală, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a ajuns

la concluzia de a anula ordinul Serviciului Vamal nr. 538-p din 18 iunie 2018.

Prin decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat

integral hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de Alexandru

Plămădeală (f.d. 88, 89-96).

În motivarea soluției instanța a apel a reținut că prima instanță eronat a

concluzionat despre ilegalitatea ordinului de transfer.

Curtea de Apel Chișinău a notat că, în speță, transferul lui Alexandru

Plămădeală într-o altă unitate a fost efectuată în cadrul aceluiași contract

individual de muncă, care în esență nu a suferit schimbări, deoarece îndeplinește

aceleași atribuții funcționale, conform art. 11 din Codul vamal și a fișei postului.

Alexandru Plămădeală și-a păstrat aceeași funcție și nu exercită o altă

muncă, or, acesta a fost numit în aceeași funcție, de inspector superior, doar că în

2

cadrul altui post vamal. În esență, a avut loc redistribuirea de unități dintr-un post

în altul, nicidecum transferul în altă funcție, așa cum condiționează cadrul legal.

Instanța de apel a învederat că nu se consideră transfer și nu necesită

consimțământul salariatului permutarea lui în cadrul aceleași unități la un alt loc

de muncă, în altă subdiviziune a unității situată în aceeași localitate, însărcinarea

de a îndeplini lucrul la un alt mecanism ori agregat în limitele specialității,

calificării sau funcției specificate în contractul individual de muncă. În caz de

permutare, angajatorul emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) care se aduce

la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare. Refuzul

salariatului de a executa ordinul de permutare se consideră încălcare a disciplinei

muncii, care poate atrage aplicarea față de acesta a sancțiunii disciplinare.

La 24 februarie 2020, Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia

avocatul Constantin Cojocari au depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat

împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei recurate și menținerea hotărârii

din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 100-108).

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt

și de drept ale cauzei, argumentelor invocate în apel și referința depusă asupra

apelului și concluziile reținute de prima instanță și instanța de apel.

Suplimentar, recurentul și reprezentantul acestuia au invocat că decizia

Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, fiind în contradicție cu circumstanțele

cauzei și emisă cu interpretarea eronată a legii, precum și aprecierea arbitrară a

probelor.

În opinia recurentului și reprezentantului acestuia, instanța de apel a

interpretat eronat prevederile pct. 8 din Regulamentul Serviciului Vamal, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 4 din 02 ianuarie 2007.

În acest sens urma a se ține cont de faptul că, deși, directorul Serviciului

Vamal soluționează problemele ce țin de mișcarea personalului în cadrul

Serviciului Vamal, deciziile acestuia urmează a fi adoptate în strictă corespundere

cu prevederile legislației în vigoare, în special art. 74 alin. (1) din Codul muncii,

art. 26 alin. (1) lit. c), art. 29, art. 48 alin. (1)-(3) și (5)-(9) și art. 89 alin. (1) din

Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017.

Recurentul și reprezentantul acestuia au evocat că, la 18 iunie 2018,

Serviciul Vamal a executat hotărârea judecătorească de restabilire în funcție a lui

Alexandru Plămădeală și în aceeași zi a fost inventat un motiv de nerestabilire

efectivă, deoarece prin ordinul nr. 538-p din 18 iunie 2018, în lipsa acordului

salariatului, acesta a fost transferat în funcția de inspector superior în cadrul altui

post vamal.

Respectiv, transferul a fost efectuat ilegal, deoarece a fost efectuat fără

acordul salariatului și în contradicție cu art. 48 alin. (5) din Legea nr. l58 din 04

iulie 2008.

La fel, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că salariatul Alexandru

Plămădeală a fost transferat temporar din funcția pe care o deține pe termen

nedeterminat într-o altă funcție pe o perioadă determinată, și anume pentru

perioada efectuării unei anchete de serviciu în privința lui Iulian Lupăcescu.

Astfel, odată cu finisarea anchetei de serviciu (de 30 – 60 de zile), urmează să

înceteze și raporturile de serviciu cu Alexandru Plămădeală, fapt care în esență

reprezintă o metodă ilegală de concediere din funcție a acestuia.

3

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a dat apreciere faptului că, la caz,

transferul lui Alexandru Plămădeală a avut loc în altă localitate și la altă entitate

juridică.

În această ordine de idei, recurentul și reprezentantul acestuia au considerat

că prima instanța corect și întemeiat a reținut că ordinul de transfer contravine

prevederilor art. 12 lit. b), 26 alin. (1) lit. c) și art. 29 din Legea nr. 302 din 21

decembrie 2017, precum și art. 48 din Legea nr. l58 din 04 iulie 2008.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018

a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În corespundere cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

La aspectul dat este imperios faptul că decizia instanței de apel a fost

pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Studiind recursul depus de către Alexandru Plămădeală și reprezentantul

acestuia, avocatul Constantin Cojocari, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1).

Articolul 245 din Codul administrativ statuează că (1) recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din lucrările dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată public la 17 decembrie 2019 (f.d. 85-87, 88, 89-96).

Totodată, procesul-verbal al ședinței de judecată denotă că Alexandru

Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari, au fost

prezenți la pronunțarea dispozitivului deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 85-87).

4

Dealtfel, din procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă că participanților

la proces prezenți la pronunțarea dispozitivului deciziei li s-a explicat calea și

termenul de atac.

În acest sens sunt aplicabile prevederile art. 223 din Codul administrativ,

care stipulează că hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la

proces conform art. 96–114.

La rândul său, art. 96 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că

notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se

realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul

de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă

este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

În acest context sunt imperioase și dispozițiile art. 33 din Codul

administrativ, conform cărora comunicarea interinstituțională și comunicarea cu

participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice

mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate

mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.

În atare circumstanțe, completul vădește că decizia din 17 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Alexandru Plămădeală și

reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari, în momentul pronunțării

dispozitivului, termenul limită de contestare fiind ziua de 16 ianuarie 2020, ora

00.00. Deși, decizia instanței de apel a fost notificată la 17 decembrie 2019,

contrar art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul a fost depus abia la 24

februarie 2020, ceea ce denotă depășirea termenului de 30 de zile de la notificare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul

administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ,

urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de

drepturile sale procedurale.

Conform art. 36 alin. (2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub acest aspect completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează că Alexandru Plămădeală și reprezentantul

acestuia, avocatul Constantin Cojocari, au cunoscut despre decizia din 17

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, aveau obligația de a

întreprinde toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la

instanță.

Acesta obligație a litiganților este reținută și în jurisprudența CtEDO (cauza

Van Harn c. Germanei, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), însă a fost ignorată

cu desăvârșire de către recurent și reprezentantul său, fapt care în consecință a

generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

5

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune

în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează

probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se

recuperează acțiunile omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia

în termen.

La caz, recurentul Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul

Constantin Cojocari, nu au depus cerere privind repunerea recursului în termen în

sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu au prezentat probe

concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv

din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil.

Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este

inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost

depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d)

din Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către

Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari.

Conform art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) și

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul

Constantin Cojocari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-06-17
0,96
3ra-545/20 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului si repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3ra-545/20 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana (jud: S. Suvac) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) DECIZIE 17 iunie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
CSJ 2019-11-13
0,96
3ra-1001/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului și repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 3ra-1001/19 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana (jud: S. Suvac) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) DECIZIE 13 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2019-09-18
0,95
3ra-1043/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1043/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Alexei Paniș) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Anatol Pahopol, Veronica Negru, Angela Bostan) ÎNCHEIERE 18 septembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil
CSJ 2021-03-03
0,94
3ra-234/21 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-234/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I.Secrieru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E.Palanciuc, V.Negru, A.Minciuna) Î N C H E I E R E 3 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, co
CSJ 2020-10-07
0,94
3ra-933/20 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-933/20 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G.Cazacu) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, Vl.Clima, G.Dașchevici) Î N C H E I E R E 7 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, co
Sursă