3ra-641/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-641/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – Z. Talpalaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol ÎNCHEIERE 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Plămădeală împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcția anterior deținută și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat integral hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Alexandru Plămădeală, constată: La 17 iulie 2018, Alexandru Plămădeală a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcția anterior deținută și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 19 noiembrie 2003, a fost angajat în funcția de inspector în cadrul Serviciului Vamal, iar din 23 decembrie 2016 a activat în funcția de inspector superior Post Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru. Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 538-p din 18 iunie 2018, a fost transferat temporar, fără acordul său, în funcția de inspector superior, Post vamal Mirnoe (PVFI, rutier), Biroul Vamal Sud, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu a lui Iulian Lupăcescu, cu eliberarea din funcția de inspector superior, Post Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru, începând cu data de 20 iunie 2018. Nefiind de acord cu acest ordin, la 19 iunie 2018, a depus cerere prin care a solicitat să fie înscris la audiență la directorul general al Serviciului Vamal.

În cadrul audienței i-a explicat directorului situația sa de serviciu și cea personală, precum și motivele pentru care nu este de acord cu ordinul de transfer și eliberarea sa din funcție. 1 Considerând ordinul ca fiind ilegal, s-a adresat Serviciului Vamal cu cerere scrisă, prin care a solicitat anularea acestuia, însă, angajatorul nu a luat careva măsuri pentru anularea actului administrativ și repunerea sa în drepturi. Reclamantul a indicat că transferul său în funcția de inspector superior la Postul vamal Mirnoe (PVFI, rutier), Biroul Vamal Sud, temporar pe perioada suspendării raporturilor de serviciu a lui Iulian Lupăcescu, cu eliberarea sa din funcția anterior deținută de inspector superior, Post Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru, începând cu 20 iunie 2018, a fost efectuată ilegal, deoarece transferul a fost efectuat fără acordul său și nici nu a depus vreo cerere de transfer în funcția menționată.

Mai mult ca atât, activa în funcția de inspector superior pe o perioadă nedeterminată, iar în urma transferului a fost eliberat din funcție pe perioadă determinată, fiind transferat într-o funcție temporară, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu a lui Iulian Lupăcescu. Reclamantul Alexandru Plămădeală a solicitat prin cererea de chemare în judecată, în temeiul art. 22, 24 din Legea contenciosului administrativ și art. 89, 90 din Codul muncii: anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 538-p din 18 iunie 2018 „Cu privire la ocuparea funcției de către Alexandru Plămădeală”; restabilirea în funcția anterior deținută de inspector superior în cadrul Postului Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru și repararea prejudiciului moral în mărime de un salariu mediu lunar.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis acțiunea depusă de Alexandru Plămădeală. S-a anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 538-p din 18 iunie 2018 „Cu privire la ocuparea funcției de către Alexandru Plămădeală”. S-a restabilit Alexandru Plămădeală în funcția anterior deținută de inspector superior în cadrul Postului Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru. S-a încasat din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Alexandru Plămădeală prejudiciul material în mărime de un salariu mediu lunar al salariatului (f.d. 34, 39-41recto-verso). Prima instanță a reținut că, în condițiile din speță, ordinul de transfer este contrar prevederilor legale, deoarece transferul nu a fost urmat de acordul scris al funcționarului vamal Alexandru Plămădeală.

Constatând că Serviciul Vamal nu a respectat procedura legală privind transferul lui Alexandru Plămădeală, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a ajuns la concluzia de a anula ordinul Serviciului Vamal nr. 538-p din 18 iunie 2018. Prin decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a respins acțiunea depusă de Alexandru Plămădeală (f.d. 88, 89-96). În motivarea soluției instanța a apel a reținut că prima instanță eronat a concluzionat despre ilegalitatea ordinului de transfer. Curtea de Apel Chișinău a notat că, în speță, transferul lui Alexandru Plămădeală într-o altă unitate a fost efectuată în cadrul aceluiași contract individual de muncă, care în esență nu a suferit schimbări, deoarece îndeplinește aceleași atribuții funcționale, conform art. 11 din Codul vamal și a fișei postului.

Alexandru Plămădeală și-a păstrat aceeași funcție și nu exercită o altă muncă, or, acesta a fost numit în aceeași funcție, de inspector superior, doar că în 2 cadrul altui post vamal. În esență, a avut loc redistribuirea de unități dintr-un post în altul, nicidecum transferul în altă funcție, așa cum condiționează cadrul legal. Instanța de apel a învederat că nu se consideră transfer și nu necesită consimțământul salariatului permutarea lui în cadrul aceleași unități la un alt loc de muncă, în altă subdiviziune a unității situată în aceeași localitate, însărcinarea de a îndeplini lucrul la un alt mecanism ori agregat în limitele specialității, calificării sau funcției specificate în contractul individual de muncă.

În caz de permutare, angajatorul emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre) care se aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare. Refuzul salariatului de a executa ordinul de permutare se consideră încălcare a disciplinei muncii, care poate atrage aplicarea față de acesta a sancțiunii disciplinare. La 24 februarie 2020, Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia avocatul Constantin Cojocari au depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei recurate și menținerea hotărârii din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.

100-108). Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și de drept ale cauzei, argumentelor invocate în apel și referința depusă asupra apelului și concluziile reținute de prima instanță și instanța de apel. Suplimentar, recurentul și reprezentantul acestuia au invocat că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei și emisă cu interpretarea eronată a legii, precum și aprecierea arbitrară a probelor.

În opinia recurentului și reprezentantului acestuia, instanța de apel a interpretat eronat prevederile pct. 8 din Regulamentul Serviciului Vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 4 din 02 ianuarie 2007. În acest sens urma a se ține cont de faptul că, deși, directorul Serviciului Vamal soluționează problemele ce țin de mișcarea personalului în cadrul Serviciului Vamal, deciziile acestuia urmează a fi adoptate în strictă corespundere cu prevederile legislației în vigoare, în special art. 74 alin. (1) din Codul muncii, art. 26 alin. (1) lit. c), art. 29, art. 48 alin. (1)-(3) și (5)-(9) și art. 89 alin. (1) din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017. Recurentul și reprezentantul acestuia au evocat că, la 18 iunie 2018, Serviciul Vamal a executat hotărârea judecătorească de restabilire în funcție a lui Alexandru Plămădeală și în aceeași zi a fost inventat un motiv de nerestabilire efectivă, deoarece prin ordinul nr. 538-p din 18 iunie 2018, în lipsa acordului salariatului, acesta a fost transferat în funcția de inspector superior în cadrul altui post vamal.

Respectiv, transferul a fost efectuat ilegal, deoarece a fost efectuat fără acordul salariatului și în contradicție cu art. 48 alin. (5) din Legea nr. l58 din 04 iulie 2008. La fel, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că salariatul Alexandru Plămădeală a fost transferat temporar din funcția pe care o deține pe termen nedeterminat într-o altă funcție pe o perioadă determinată, și anume pentru perioada efectuării unei anchete de serviciu în privința lui Iulian Lupăcescu. Astfel, odată cu finisarea anchetei de serviciu (de 30 – 60 de zile), urmează să înceteze și raporturile de serviciu cu Alexandru Plămădeală, fapt care în esență reprezintă o metodă ilegală de concediere din funcție a acestuia.

3 Mai mult ca atât, instanța de apel nu a dat apreciere faptului că, la caz, transferul lui Alexandru Plămădeală a avut loc în altă localitate și la altă entitate juridică. În această ordine de idei, recurentul și reprezentantul acestuia au considerat că prima instanța corect și întemeiat a reținut că ordinul de transfer contravine prevederilor art. 12 lit. b), 26 alin. (1) lit. c) și art. 29 din Legea nr. 302 din 21 decembrie 2017, precum și art. 48 din Legea nr. l58 din 04 iulie 2008. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În corespundere cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. La aspectul dat este imperios faptul că decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Studiind recursul depus de către Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. Conform art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1). Articolul 245 din Codul administrativ statuează că (1) recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din lucrările dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 17 decembrie 2019 (f.d. 85-87, 88, 89-96). Totodată, procesul-verbal al ședinței de judecată denotă că Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari, au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului deciziei din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 85-87). 4 Dealtfel, din procesul-verbal al ședinței de judecată rezultă că participanților la proces prezenți la pronunțarea dispozitivului deciziei li s-a explicat calea și termenul de atac. În acest sens sunt aplicabile prevederile art. 223 din Codul administrativ, care stipulează că hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.

La rândul său, art. 96 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În acest context sunt imperioase și dispozițiile art. 33 din Codul administrativ, conform cărora comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri.

În atare circumstanțe, completul vădește că decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari, în momentul pronunțării dispozitivului, termenul limită de contestare fiind ziua de 16 ianuarie 2020, ora 00.00. Deși, decizia instanței de apel a fost notificată la 17 decembrie 2019, contrar art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul a fost depus abia la 24 februarie 2020, ceea ce denotă depășirea termenului de 30 de zile de la notificare. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că în conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Conform art. 36 alin. (2) din Codul administrativ, instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Sub acest aspect completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari, au cunoscut despre decizia din 17 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și prin urmare, aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

Acesta obligație a litiganților este reținută și în jurisprudența CtEDO (cauza Van Harn c. Germanei, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), însă a fost ignorată cu desăvârșire de către recurent și reprezentantul său, fapt care în consecință a generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ. Potrivit art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la 5 cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen. La caz, recurentul Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari, nu au depus cerere privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ și nici nu au prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a fi declarat inadmisibil. Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de către Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari. Conform art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) și art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Alexandru Plămădeală și reprezentantul acestuia, avocatul Constantin Cojocari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6