3ra-424/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-424/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Mihaila, V.Sîrbu) ÎNCHEIERE 20 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Ion Cazac împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție, împotriva deciziei din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 6 august 2018 Ion Cazac a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova (în continuare Serviciul Vamal) cu privire la contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că într-un alt litigiu, prin hotărârea irevocabilă din 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 198-p din 13 martie 2018 de sancționare emis în privința sa, sub forma eliberării din funcție, iar în temeiul executării hotărârii enunțate, prin ordinul nr. 598-p din 4 iulie 2018, dânsul a fost restabilit în funcția de inspector superior, Post Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru, începând cu 29 iunie 2018. Cu toate acestea, a menționat însă că la aceeași dată, 4 iulie 2018, Serviciul Vamal a emis în temeiul art. 26 lit. c) din Legea cu privire la Serviciul Vamal nr. 302 din 21 decembrie 2018 ordinul nr. 599-p, în temeiul căruia reclamantul a fost transferat în funcția de inspector superior Secția juridică și executare silită, Biroul Vamal Centru, temporar, pe perioada concediului de îngrijire a copilului a dnei Natalia Buceațchi, eliberându-l din funcția anterior deținută, începând cu 4 iulie 2018. 1 În opinia lui Ion Cazac, ordinul cu privire la transferarea sa într-o altă funcție este emis cu încălcarea legislației muncii, deoarece nu a fost respectată procedura de transfer a funcționarilor publici și lipsește acordul său în acest sens, motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune.

Ion Cazac a solicitat anularea ordinului nr. 599-p din 4 iulie 2018 ,,Cu privire la transferarea în funcția de inspector superior secția juridică și executare silită, Biroul Vamal Centru, temporar, pe perioada concediului de îngrijire a copilului a dnei Natalia Buceațchi, eliberându-l din funcția anterior ocupată, începând cu 4 iulie 2018”, restabilirea în funcția de inspector superior, Post Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Ion Cazac a fost admisă, fiind anulat ordinul nr. 599-p din 4 iulie 2018 emis de Serviciul Vamal ce vizează transferul lui Ion Cazac în funcția de inspector superior Secția juridică și executare silită, Biroul Vamal Centru, temporar, pe perioada concediului de îngrijire a copilului a dnei Natalia Buceațchi, eliberându-l din funcția anterior ocupată, începând cu 4 iulie 2018. Ca efect al anulării ordinului nr. 599-p din 4 iulie 2018, Ion Cazac a fost reîncadrat în funcția anterior deținută de inspector superior, Post Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru.

La 12 iulie 2019, în termen, Serviciul Vamal a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care ulterior la 7 august 2019 a fost completat prin cererea de apel suplimentară, solicitând în final admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei hotărâri noi, de respingere a acțiunii. Prin decizia din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Serviciul Vamal împotriva hotărârii din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că reieșind din specificul litigiului în cauză, se evidențiază încălcarea drepturilor reclamantului/intimat protejate prin lege de către autoritatea publică, deoarece transferul în funcție a funcționarului public se efectuează în interesul serviciului ori la cererea functionarului, iar în speță și din materialele cauzei rezultă clar că, reclamantul/intimat nu a depus careva cerere de a fi transferat în altă funcție și nici nu și-a dat acordul transferului său, dar dimpotrivă și-a manifestat dezacordul în scris pe ordinul menționat, ceea ce denotă încă odată, abatere de la prevederile legale a angajatorului și atribuțiilor sale în raport cu angajatul, precum nici nu s-a constatat nici un motiv sau temei legal de a dispune transferul dat în interesul de serviciu.

Respectiv, Serviciul Vamal a emis actul administrativ contestat (ordinul nr. 599-p din 4 iulie 2018) cu încălcarea cadrului legal, motiv pentru care a fost anulat ca ilegal și neîntemeiat, iar ca efect al anulării ordinului vizat, reclamantul urma a fi reîncadrat în funcția anterior deținută de inspector superior, Post Vamal Leușeni (PVFI, rutier), Biroul Vamal Centru. Nefiind de acord cu decizia din 4 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și cu hotărârea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul 2 Rîșcani, la 12 decembrie 2019 și la 27 ianuarie 2020, Serviciul Vamal le-a contestat cu recurs și recurs motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar, suplimentar invocându-se că instanțele de judecată greșit nu au luat în considerare argumentele invocate de Serviciul Vamal și anume că, în conformitate cu pct. 8 din Regulamentul Serviciului Vamal (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 4 din 2.01.2007 cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limită și a Regulamentului Serviciului Vamal) directorul Serviciului Vamal angajeaza și soluționează problemele ce țin de mișcarea de persoanal în cadrul Serviciului Vamal și unităților din subordine.

La caz, transferul intimatului pe o altă unitate de funcție a fost efectuat în cadrul aceluiași contract individual de muncă, intimatul, îndeplinind aceleași atribuții funcționale conform art. 11 din Cod Vamal al Republicii Moldova, cu atât mai mult că intimatul a fost tranferat într-o altă funcție, în cadrul aceleași entităti, și anume Biroul Vamal Centru, deoarece atât PV Leuseni, cât si Sectia Juridică si Executare Silită sunt subdiviziuni a biroului vamal menționat. Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de admitere integrală a acțiunii.

Prin referința depusă la 24 februarie 2020, Ion Cazac a solicitat declararea recursului depus de Serviciul Vamal ca inadmisibil. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. 3 În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul nemotivat depus inițial la 12 decembrie 2019 (f.d.186) cât și cel motivat depus ulterior de Serviciul Vamal la 27 ianuarie 2020 sunt în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 4 decembrie 2019 (f.d.170) și recepționată de recurent la 14 ianuarie 2020 (f.d.184).

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Serviciul Vamal în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că recursul depus de Serviciul Vamal nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Serviciul Vamal.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 5 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 6