2ra-1269/20 — Constatarea nulitătii actelor juridice

2ra-1269/20 — Constatarea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra–1269/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul Fălești), (jud. I. Pîcălau)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, O. Mironov)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Consiliul com. Coșcodeni

și de către Gîrbu Nicolae și Gîrbu Irina, reprezentați de avocatul Balan Angela,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gîrbu Nicolae

și Gîrbu Irina împotriva Hariton Dinei, lui Hariton Grigorii, Primarului comunei

Coșcodeni, r-nul Sângerei – Herța Ștefan, Consiliului comunal Coșcodeni și

intervenient accesoriu notarul Condrachi Olga cu privire la constatarea nulității

absolute a actului juridic

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

respinse apelurile declarate de către Consiliul com. Coșcodeni și de către Gîrbu

Nicolae și Gîrbu Irina, reprezentați de avocatul Balan Angela și menținută hotărârea

07 mai 2019 a Judecătoriei Bălți (sediul Fălești),

c o n s t a t ă:

La 05 aprilie 2018, reclamanții s-au adresat în instanța de judecată cu prezenta

acțiune susținând că, la 02 martie 2012, Primăria Coșcodeni, raionul Sângerei, în

persoana primarului Cernăuțanu Leonid, în calitate de „vânzător” și reclamantul

Gîrbu Nicolaie, în calitate de „cumpărător” au încheiat contractul de vânzare-

cumpărare a terenului, situat în extravilanul raionul Sângerei, sat. Coșcodeni, nr.

cadastral XXXX, cu destinație agricolă, cu suprafața de 7.8 ha. Contractul menționat

a fost autentificat de notarul public Șumcov Andrei și înregistrat cu nr. 2297.

La 24 septembrie 2012, Hariton Dina s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului comunal Coșcodeni privind anularea actelor

administrative.

Prin hotărârea judecătoriei Sângerei din 17 iulie 2014 s-a admis acțiunea, fiind

1

anulat procesul verbal nr. 2 din 20 octombrie 2008 al Comisiei de licitație a Primăriei

Coșcodeni; decizia Consiliului comunal Coșcodeni nr. 3/4 din 17 mai 2010 „Cu

privire la examinarea notificării Cancelariei de Stat, Oficiul teritorial Bălți nr.

0202/9-50 din 12 august 2008 referitor la decizia Consiliului comunal Coșcodeni nr.

9/1 din 12 august 2008 „Cu privire la aprobarea rezultatelor desfășurării licitației din

02 septembrie 2008; decizia Consiliului comunal Coșcodeni nr. 4/4 din 05

septembrie 2011 „Cu privire la înstrăinarea terenului cu nr. cadastral XXXX cu

suprafața de 7,78 ha proprietar A.P.L. din teritoriul fostei ferme de lapte Coșcodeni”;

procesul-verbal nr. 2 din 16 ianuarie 2012 a Primăriei Coșcodeni ”Cu privire la

desfășurarea licitației publice prin strigare” împreună cu anexele; actele de predare-

primire a terenului agricol cumpărat, semnat între primarul comunei Coșcodeni și

cet. Gîrbu Nicolaie; decizia Consiliului comunal Coșcodeni nr. 1/5 din 29 martie

2012 ”Cu privire la aprobarea rezultatelor licitațiilor publice cu strigare din 16

ianuarie 2012 desfășurate de Primăria comunei Coșcodeni; titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat la 25 iunie 2008 și înregistrat la OCT

Sângerei la 19 septembrie 2008; contractul de ipotecă nr. S13097 „a” încheiat între

BC „Moldova Agroindbank” SA și Cernăuțanu Iurie din 25 februarie 2013.

A fost obligat Consiliul comunal Coșcodeni întru perfectarea titlului de

deținător de teren în conformitate cu sectorul nr. 51 al Planului geometruc.

A fost obligat s Consiliul communal Coșcodeni de a se prezenta la notar întru

autentificarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului scos la licitație prin

decizia 1/16.1 din 25 februarie 2008 al Consiliului comunal Coșcodeni și Primăria

Coșcodeni.

A fost încasat în beneficiul lui Hariton Dina taxa de stat în mărime de 2677 lei

și cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 7700 lei.

Prin decizia din 03 martie 2015 a Curții de Apel Bălți s-au admis apelurile

declarate de Primăria comunei Coșcodeni, Consiliul local Coșcodeni și BC

„Moldova Agroindbank” SA, s-a casat hotărârea judecătoriei Sângerei din 17 iulie

2014, fiind pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea înaintată de Hariton Dina

a fost respinsă.

Prin decizia din 04 noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Dina Hariton, s-a casat integral decizia Curții de Apel Bălți din

03 martie 2015, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Sângerei din 17 iulie 2014.

Prin încheierea Judecătoriei Sângerei din 14 martie 2016 s-a corectat eroarea

din cuprinsul dispozitivului hotărârii Judecătoriei Sângerei din 17 iulie 2014,

indicându-se la pct. 5 următoarea sintagmă: a anula contractul de vânzare-cumpărare

nr. 2297 din 02 martie 2012 încheiat între primarul com. Coșcodeni și Gîrbu Nicolaie

XX.

Prin decizia Colegiului civil al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2016 a fost

casată încheierea Judecătoriei Sângerei din 14 martie 2016 cu restituirea pricinii la

rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

2

Prin încheierea Judecătoriei Bălți (sediul Sângerei) din 10 ianuarie 2017 a fost

respinsă cererea depusă de către Primarul com. Coșcodeni privind modificarea pct.

5 din hotărârea judecătoriei Sângerei din 17 iulie 2014 prin indicarea: „ de a fi anulat

contractul de vânzare-cumpărare nr. 2297 din 02 martie 2012 încheiat între primarul

com. Coșcodeni și Gîrbu Nicolaie” ca fiind neîntemeiată.

Astfel, prin încheierea Judecătoriei Sângerei din 14 martie 2016, s-a anulat

contractul de vânzare-cumpărare nr. 2297 din 02 martie 2012 încheiat între primarul

com. Coșcodeni și cet. Gîrbu Nicolaie. La 31 martie 2016, în baza acestei încheieri

a fost radiat dreptul de proprietate din Registrul bunurilor imobile, care i-a permis

pârâtei Hariton Dina de a încheia contract de vânzare-cumpărare cu Consiliul

comunei Coșcodeni, raionul Sângerei.

La 25 mai 2016, Unitatatea Administrativ Teritorială comuna Coșcodeni,

raionul Sângerei în persoana primarului Herța Ștefan, în calitate de „vânzător” și

Hariton Dina, în calitate de „cumpărător”, au încheiat contractul de vânzare-

cumpărare a terenului agricol cu suprafața de 7.8 ha, cu numărul cadastral XXXX.

Contractul menționat a fost autentificat de notarul public Condorachi Olga și

înregistrat sub nr. 3511. În aceeași zi, la 25 mai 2016 contractul de vânzare-

cumpărare a terenului agricol cu suprafața de 7.8 ha a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile OCT Sângerei filiala Î.S. „Cadastru”.

Ținând cont de faptul, că prin încheierea Judecătoriei Bălți (sediul Sângerei)

din 10 ianuarie 2017 a fost restabilit dreptul de proprietate a reclamanților Gîrbu

Nicolaie și Gîrbu Irina, s-a constatat că, contractul de vînzare-cumpărare nr. 3511

din 25 mai 2016 încheiat între Unitatatea Administrativ Teritorială com. Coșcodeni,

raionul Sângerei, în persoana lui Herța Ștefan și Hariton Dina, autentificat de notarul

Condorachi Olga este atins de nulitate absolută, sub aspectul lipsei obiectului

contractului juridic civil.

Potrivit art. 206 alin.(1) și (2) Cod civil, obiect al actului juridic este obligația

persoanei care a încheiat actul juridic. Obiectul actului juridic trebuie să fie licit, să

se afle în circuit civil și să fie determinat sau determinabil cel puțin în specia sa.

Astfel, obiect al actului juridic sunt acele acțiuni sau inacțiuni, la care se obligă

persoana în virtutea actului juridic încheiat. Obligația poate consta în a da, a face ori

a nu face. Obligația de a da, semnifică transferarea un drept real.

Pentru ca actul juridic să ia ființă și să fie valabil, este necesar ca obiectul să

existe. În principiu, raportul obligațional se poate naște doar atunci cînd el ține de

un bun ce există la momentul încheierii actului.

Obiectul trebuie să fie licit, adică această condiție cere ca acțiunea sau

inacțiunea autorului actului juridic să fie în concordanță cu legea.

Obiectul trebuie să fie determinat sau determinabil. Dacă obiectul unei prestații

de a da este un bun determinat individual, actul juridic trebuie să conțină suficiente

elemente pentru individualizarea bunului.

Raportând normele de drept la circumstanțele de fapt expuse mai sus,

3

reclamanții constată, că dreptul de proprietate a reclamanților Gîrbu Nicolaie și

Gîrbu Irina a fost anulat în baza unei hotărâri judecătorești neîntemeiate. Odată cu

anularea acestei hotărâri, dreptul de proprietate a reclamanților Gîrbu Nicolaie și

Gîrbu Irina este restabilit în mod retroactiv și poartă efect juridic.

Astfel, obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 3511 din 25 mai 2016

încheiat între Unitatatea Administrativ Teritorială com. Coșcodeni, raionul Sângerei,

în persoana lui Herța Ștefan și Hariton Dina era ilicit, deoarece dreptul de proprietate

a reclamanților a fost anulat ilegal.

Odată cu anularea încheierii judecătoriei Sângerei din 14 martie 2016, dreptul

de proprietate a reclamanților este restabilit cu efect retroactiv, astfel încât, dreptul

de proprietate asupra terenului aparținea reclamanților și nicidecum Unitatații

Administrativ Teritoriale com. Coșcodeni, raionul Sângerei.

În viziunea lor, contractul de vânzare-cumpărare nr. 3511 din 25 mai 2016

încheiat între Unitatatea Administrativ Teritorială com. Coșcodeni, raionul Sângerei,

în persoana lui Herța Ștefan și Hariton Dina, autentificat de notarul Condorachi Olga

este atins de nulitate absolută, sub aspectul lipsei obiectului contractului juridic civil.

Astfel, ținând cont de faptul, că dreptul de proprietate a reclamanților Gîrbu

Nicolaie și Gîrbu Irina asupra terenului, situat în raionul Sângerei, sat. Coșcodeni,

extravilan, nr. cadastral XXXX, destinație agricolă, cu suprafața de 7.8 ha a fost

restabilit cu efect retroactiv, Consiliul comunal Coșcodeni, r-1 Sângerei nu deținea

dreptul de proprietate asupra aceluiași teren, prin urmare, era lipsit de obligația de a

transmite un drept ce nu-i aparține.

În consecință, contractul de vânzare-cumpărare nr. 3511 din 25 mai 2016

încheiat între Unitatatea Administrativ Teritorială com. Coșcodeni, raionul Sângerei,

în persoana lui Herța Ștefan și Hariton Dina, autentificat de notarul Condorachi Olga

este nul.

Contractul de vânzare-cumpărare nr. 3511 din 25 mai 2016 este atins de nulitate

absolută, prin încălcarea normelor imperative prevăzute în art. 33 al Regulamentul

privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin HG nr. 1056 din 12.11.1997,

art. 50 alin. (2) al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08.11.2002.

Astfel, în temeiul art 50 alin. (2) al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din

08.11.2002 persoana care desfășoară activitate notarială are obligația de a explica

părților sensul și importanța proiectului actului juridic și de a verifica conformitatea

conținutului lui cu intențiile reale ale părților și dacă nu este în contradicție cu

legislația.

Potrivit art. 33 al Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere,

aprobat prin HG nr. 1056 din 12.11.1997 pe parcursul a 20 de zile după semnarea

procesului-verbal al rezultatelor licitației cu strigare, cumpărătorul achită prețul

bunului adjudecat.

În această ordine de idei, notarul, avea obligația de a verifica dacă banii pentru

terenul procurat în rezultatul licitației, au fost achitați în termen de 20 de zile, așa

4

cum prevede legea. În cazul în care nu era îndeplinită o condiție expres prevăzută în

lege, notarul în conformitate cu prevederile art. 41 alin.(1) al Legii cu privire la

notariat nr. 1453 din 08.11.2002 urma să refuze efectuarea actului notarial, deoarece

acesta este contrar legii și nu corespunde cerințelor legale.

În cazul autentificării contractului de vânzare-cumpărare a bunului dobândit în

rezultatul licitației, condiția obligatorie impusă de lege, este cea de a achita bunul în

termeni legali, chiar dacă însuși contractul urma să fie autentificat peste o perioadă

mult mai îndelungată de timp, după petrecerea licitației.

Dina Hariton nu a achitat costul terenului obținut în rezultatul licitației în decurs

de 20 de zile, deși și-a asumat așa obligație, fapt confirmat prin procesul-verbal cu

privire la rezultatele licitației din 02 septembrie 2008, semnat de ultima. Dina

Hariton nu a solicitat prelungirea acestui termen și nu a prezentat notarului nici o

hotărâre, prin care termenul legal ar fi fost prelungit.

În baza circumstanțelor expuse reclamanții au considerat că, contractul de

vânzare-cumpărare nr. 3511 din 25 mai 2016 este atins de nulitate absolută prin

încălcarea normelor imperative a dreptului expuse în pct. 4 din prezentul înscris.

La 28 noiembrie 2018, reclamanții reprezentați de avocatul Balan Angela au

înaintat în instanța de judecată o cerere de completare a temeiului de nulitate

absolută a actului juridic, solicitând completarea acțiunii cu un nou temei de

constatare a nulității contractului de vânzare cumpărare nr.3511 din 25 mai 2016.

Prin hotărârea din 07 mai 2019 a Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) cererea de

chemare în judecată depusă de Gîrbu Nicolae și Gîrbu Irina împotriva Hariton Dinei,

lui Hariton Grigorii, Primarului comunei Coșcodeni, r-nul Sângerei – Herța Ștefan,

Consiliului comunal Coșcodeni din r-nul Sângerei, intervenient accesoriu notarul

Condrachi Olga cu privire la constatarea nulității absolute a actului juridic, a fost

respinsă.

Prin decizia din 30 ianuarie 2020 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse

apelurile declarate de către Consiliul com. Coșcodeni și de către Gîrbu Nicolae și

Gîrbu Irina, reprezentați de avocatul Balan Angela și menținută hotărârea 07 mai

2019 a Judecătoriei Bălți (sediul Fălești).

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că, de fapt Hariton Dina a devenit

proprietara terenului agricol cu nr. cadastral XXXX situat în extravilanul com.

Coșcodeni, în acest sens fiind efectuate toate măsurile necesare în vederea dobândirii

dreptului de proprietate, or, contractul de vânzare-cumpărare a cărui constatare a

nulității se solicită de către reclamanți a fost întocmit cu respectarea rigorilor

imperative ale legii. Iar toate actele prezentate notarului în vederea perfectării

contractului de vânzare-cumpărare nr. 3511 din 25 mai 2016 încheiat între UTA

Coșcodeni, în persoana primarului Herța Ștefan și Hariton Dina, sunt legale și au

avut drept scop conformarea cerințelor în vederea respectării dreptului de proprietate

a Dianei Hariton.

Oficiul Teritorial Nord al Cancelariei de Stat prin notificarea nr. 0202/9-50 din

5

20.04.2010 a cerut consiliului local Coșcodeni abrogarea deciziei nr. 9/1 din 02

septembrie 2008 cu privire la aprobarea rezultatelor licitației pe motiv că

cumpărătorul Hariton Dina nu a achitat în termen de 20 zile de la semnarea

procesului-verbal cu privire la rezultatele licitației suma stabilită.

Prin Decizia Consiliului local Coșcodeni nr. 3/4 din 17.05.2010, s-a abrogat

decizia Consiliului local Coșcodeni nr. 9/1 din 12.09.2008, pe motivul neachitării

sumei stabilite în termen de 20 zile de la semnarea procesului-verbal al rezultatelor

licitației.

La 05 septembrie 2011, prin decizia nr. 4/4 Consiliul comunal Coșcodeni a

permis înstrăinarea terenului cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de 7,8 ha,

proprietate al APL din teritoriul fostei ferme de lapte marfa Coșcodeni, prin licitație

publică. Conform procesului verbal nr. 2 din 16.01.2012, Cu privire la desfășurarea

licitației, la licitație au fost admiși Gîrbu Nicolae, Grecu Viorel, Anghel Aurel.

Câștigătorul licitației a fost desemnat ofertantul nr. 1, Gîrbu Nicolae, care a propus

prețul de 79 327,94 lei. Dreptul de proprietate asupra terenului litigios a fost

înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile la 13 martie 2012 în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 2297 din 02 martie 2012, pe numele lui Gîrbu Nicolae și

Gîrbu Irina.

Instanțele au reținut că, prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din

04 noiembrie 2015 au fost anulate toate actele juridice care au servit drept temei de

dobândire a dreptului de proprietate a lui Gîrbu Nicolae asupra terenului cu suprafața

de 7,78 ha, cu nr. cadastral XXXX situat în com. Coșcodeni r-nul Sîngerei, și ca

urmare a omisiunii de indicare în dispozitivul hotărârii mențiunea privind: anularea

contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Primarul com.Coșcodeni-

Cernăuțanu Leonid și Gîrbu Nicolae nr.2297 din 02 martie 2012.

Astfel, ca urmare a celor invocate supra s-a stabilit că prin hotărârea din 17 iulie

2014 a Judecătoriei Sîngerei, devenită irevocabilă prin decizia din 04 noiembrie

2015 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat cu putere de lucru judecat, că actele

care au stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare a terenului cu

suprafața de 7,78 ha, cu numărul cadastral XXXX, situat în raionul Sîngerei, comuna

Coșcodeni, încheiat între Primarul comunei Coșcodeni, raionul Sîngerei și Nicolae

Gîrbu cu nr. 2297 din 02 martie 2012 și care l-au succedat au fost anulate.

Totodată, în hotărârile instanțelor ierarhic inferioare a fost evidențiat faptul că,

prin hotărârea din 05 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți (sediul Sîngerei), devenită

irevocabilă prin decizia din 17 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, contractul

de vânzare-cumpărare al terenului situat în raionul Sîngerei satul Coșcodeni,

extravilan, cu numărul cadastral XXXX, destinație agricolă, cu suprafața de 7,8 ha,

încheiat între Primăria Coșcodeni, raionul Sîngerei și Nicolae Gîrbu, autentificat de

către notarul public Andrei Șumcov la 02 martie 2012, sub nr. 2297 a fost declarant

nul. Curtea Supremă de Justiție constatând actele de dispoziție ale administrației

publice locale succesive procesului verbal nr. 2 din 20 octombrie 2008 privind

6

anularea rezultatelor licitației cu referire la Dina Hariton – ca câștigător, inclusiv și

contractul de vânzare cumpărare nr. 2297 din 02 martie 2012 încheiat între primarul

com. Coșcodeni și Gîrbu Nicolaie sunt ilegale în fond, fiind emise contrar

prevederilor legale, afectând flagrant și abuziv dreptul Dinei Hariton asupra

dreptului de proprietate obținut la 12 septembrie 2008, prin semnarea contractului

de vânzare-cumpărare între ea și Primăria Coșcodeni, iar neînregistrarea contractului

conform legii nefiind imputabilă ultimei, dar organului administrației publice locale.

În această ordine de idei, instanțele ierarhic inferioare reținând autoritatea

lucrului judecat a problemelor puse în discuție, a considerat că, temeiurile de nulitate

a actelor juridice invocate de către reclamanții Gîrbu Nicolae și Gîrbu Irina nu pot fi

reținute în speța dată și aceștia nu sunt îndreptățiți de a solicita constatarea nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr.3511 din 25 mai 2016, iar contractul

de vânzare-cumpărare a terenului de pământ agricol înregistrat cu nr.2297 din 02

martie 2012 este reziliat prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

La 09 iulie 2020 (prin oficiul poștal), Consiliul com. Coșcodeni a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare

în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat în mod eronat legea și a săvârșit încălcări care au dus la soluționarea

greșită a cauzei și la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

iar aprecierea probelor a fost efectuată în mod arbitrar.

La 14 iulie 2020 (prin oficiul poștal), Gîrbu Nicolae și Gîrbu Irina, reprezentați

de avocatul Balan Angela, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei

la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a săvârșit încălcări care au dus la

soluționarea greșită a cauzei și la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului, iar aprecierea probelor a fost efectuată în mod arbitrar.

La 20 august 2020 (prin oficiul poștal), Hariton Dina a depus două referințe cu

conținut similar la recursurile declarate de către Gîrbu Nicolae și Gîrbu Irina,

reprezentați de avocatul Balan Angela și de către Consiliul com. Coșcodeni,

solicitând considerarea acestora ca fiind inadmisibile.

La 03 septembrie 2020 (prin oficiul poștal), Consiliul com. Coșcodeni a depus

o referință la recursul declarat de către Gîrbu Nicolae și Gîrbu Irina, reprezentați de

avocatul Balan Angela, solicitând respingerea acestuia.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, referințe, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate

de Consiliul com. Coșcodeni și de către Gîrbu Nicolae și Gîrbu Irina, reprezentați

7

de avocatul Balan Angela, inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Consiliul com. Coșcodeni și de către Gîrbu

Nicolae și Gîrbu Irina, reprezentați de avocatul Balan Angela, nu pot duce la

admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

8

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de Consiliul com. Coșcodeni și de către Gîrbu Nicolae

și Gîrbu Irina, reprezentați de avocatul Balan Angela.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Consiliul com.

Coșcodeni și de către Gîrbu Nicolae și Gîrbu Irina, reprezentați de avocatul Balan

Angela.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

9