3ra-819/20 — anularea actelor administrative

3ra-819/20 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-819/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Denis Gordei, reprezentat de

avocatul Sergiu Cernomoreț,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Denis Gordei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 decembrie 2017 Denis Gordei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, solicitând anularea

pct. 4 al ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr.225 ef

din 07 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, ca fiind

ilegal în fond, fiind emis contrar prevederilor legii și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că activează în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova de mai mult timp, ultima funcție deținută

fiind ofițer de patrulare al Companiei Buiucani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de

patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al

Poliției, în grad special de inspector principal. La finele lunii noiembrie 2017, a fost

chemat la Serviciul de Protecție Internă și Anticorupție al MAI și i s-a cerut o

explicație referitor la faptul că la data de 01 august 2017 a fost accesată informația

prin intermediul Modului E-Data, de pe utilizatorul „dgordei”, care îi aparține, prin

care a fost verificată informația în privința unui cetățean, dacă acesta a fost sau nu

privat de dreptul de a conduce mijloace de transport. Astfel, în explicația sa, în

scopul apărării drepturilor sale și stabilirii adevărului pe caz, a solicitat identificarea

persoanelor care au accesat datele respective, verificarea informației și

circumstanțelor de fapt a cazului. Despre existența unei anchete de serviciu nu a fost

informat și nici despre încheierea de inițiere/finalizare a acesteia.

Reclamantul a afirmat că la 12 decembrie 2017 i-a fost adus la cunoștință

ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 225 ef din 07

1

decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, prin care i-a

fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare. Drept temei de fapt al

ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr.225 ef din 07

decembrie 2017 a servit faptul că, în baza raportului de autosesizare al Serviciului

dirijare operațională și inspectare, conform căruia în urma prelucrării datelor

Sistemului de evidență a contravențiilor, a persoanelor care le-au săvârșit și a

punctelor de penalizare aplicate în raport cu logou-rile Modului E-Data, au fost

stabilite iregularități în partea ce ține de prelucrarea datelor cu caracter personal a

cetățenilor, care la acel moment, erau privați de dreptul de a conduce vehicule, însă

nu le-ar fi fost întocmite procese-verbale cu privire la contravențiile prevăzute de

art. 231 alin. (3) Cod contravențional.

În vederea elucidării tuturor circumstanțelor, în temeiul indicației Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în privința angajaților Inspectoratului

Național de Patrulare al IGP a fost desfășurată ancheta de serviciu, în cadrul cărei în

privința sa s-a stabilit că, la 01 august 2017 ora 16:15, prin intermediul modului E-

Data, de către utilizatorul cu nickname-ul „dgordei” atribuit lui, a vizualizat

informația privind aflarea lui XXX în perioada privării de dreptul de a conduce

vehicule, însă sistemul nu deținea informații privind întocmirea la 01 august 2017,

în privința lui XXX, a unor procese-verbale cu privire la contravenție. În explicația

sa, a confirmat, că îi aparține nickname-ul menționat, însă a negat că l-ar fi accesat,

motivând că, probabil, cineva din colegi ar fi accesat, însă nu cunoaște cine.

Astfel, prin pct. 4 al ordinului nr. 225 ef din 07 decembrie 2017 s-a indicat că,

pentru încălcarea prevederilor art. 50 lit. d) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI și pct. 7 sub pct. 4) și

10) al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, precum și art. 4 alin.

(1) lit. a), b), și c) a Legii nr. 133 din 409 din 07 iunie 2017 privind protecția datelor

cu caracter personal, cât și pct. 41 sub pct. 1), 2), 3) lit. a), d) și e) al Regulamentului

privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către subdiviziunile

MAI, aprobat prin ordinul MAI nr. 444 din 28 decembrie 2012, manifestată prin

nerespectarea prevederilor actelor legislative și normative din domeniul prelucrării

datelor cu caracter personal, precum și actelor departamentale specializate emise la

nivelul MAI, referitor la aplicarea numelui login, care poartă un caracter secret și nu

poate fi divulgat, precum și nerespectarea regulilor de asigurare a securității

informaționale în cazul alegerii și folosirii parolelor, fapt prin care s-a admis

accesarea ilegală, ofițerul de patrulare al Companiei Buiucani a Batalionului nr. 2 al

Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției, inspector principal Denis Gordei a fost sancționat disciplinar cu

mustrare.

Referitor la dezacordul cu pct. 4 al ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.

225 ef din 07 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”,

reclamantul a afirmat că este emis contrar prevederilor legale și cu încălcări de

procedură stabilită, deoarece nu se afla la serviciu la ora și data (01 august 2017, ora

16:15) accesării modului E-Data și vizualizării informației privind aflarea lui XXX

în perioada privării de dreptul de a conduce vehicule, fapt confirmat prin informația

reflectată în tabelul repartizării forțelor și mijloacelor companiei Buiucani a

2

Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare la data de 01 august 2017, aprobată la 31

iulie 2017. Astfel, nu putea să acceseze informația pretinsă.

A menționat reclamantul că, nu cunoaște cine ar fi putut accesa baza e-data,

solicitând identificarea persoanelor și circumstanțelor în baza cărora a fost posibilă

vizualizarea informației privind aflarea lui XXX în perioada privării de dreptul de a

conduce vehicule, prin intermediul modului E-Data, de către utilizatorul cu

nickname-ul „dgordei”, care îi aparține. Acest lucru ar fi posibil prin verificarea de

către Serviciului dirijare operațională și inspectare al MAI a numărului de telefon de

la care s-a accesat baza de date la 01 august 2017, ora 16:15, însă, acest lucru nu a

fost realizat de către angajator. Or, nu se exclude situația că, parola sau sistemul e-

Data a fost compromis, prin acces ilegal la acesta, fără implicarea/vina lui. În opinia

sa, nu poate fi exclusă situația că altă persoană a obținut posibilitatea de a accesa

baza de date, prin fraudarea căilor de acces la baza de date, însă această probabilitate

nu a fost exclusă de către angajator, prin acțiuni concrete de investigare concretă,

multilaterală și obiectivă a cazului. Astfel, fără niciun temei, calificând faptele lui

prin ordinul contestat, pct.4.

De asemenea, a declarat reclamantul că nu este clar, când anume a fost comisă

abaterea disciplinară la 01 august 2017 ora 16:15 sau la o dată anterioară acestei,

nestabilită de către angajator, în cazul în care a comis fapta la ora 16:15, data de 01

august 2017, nu este clar cum putea să o facă odată ce nu se afla la serviciu. La fel,

nu este clar, prin ce s-a manifestat pretinsa faptă de nerespectare a regulilor de

asigurare a securității informaționale în cazul alegerii și folosirii parolelor, iar în

opinia sa, constituie acuzări nefondate și neprobate. Angajatorul, prin aplicarea

sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, a încălcat principiul constituțional al

egalității în fața legii, în situația în care, în privința altor polițiști, a fost aplicată

sancțiunea sub formă de avertisment. Cu referire la temeiurile de drept ale ordinului

MAI contestat, acestea sunt generale și nu se referă concret la circumstanțele de fapt

invocate.

La 13 martie 2018 Denis Gordei a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova solicitând anularea

parțială a ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 25 ef

din 01 februarie 2018 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, în partea

ce ține de sancționarea sa cu mustrare aspră, ca fiind ilegal în fond, fiind emis contrar

prevederilor legii, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la finele lunii ianuarie 2018, a

fost chemat la Serviciul de Protecție Internă și a Anticorupție a Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, unde i s-a cerut o explicație referitor la

faptul că la 12 august 2017, prin intermediul modului E-Data, de către utilizatorul

cu nickname-ul „dgordei” atribuit lui, a fost vizualizată informația în privința lui

XXX, care a acumulat 14 puncte de penalizare. Despre existența unei anchete de

serviciu nu a fost informat și nici despre încheierea de inițiere/finalizare a acestei.

În data de 14 februarie 2018 i-a fost adus la cunoștință ordinul Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 25 ef din 01 februarie 2018 „Cu privire

la sancționarea unor angajați ai Poliției”, prin care i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de mustrare aspră.

Consideră reclamatul că, ordinul emis urmează a fi anulat în partea aplicării

sancțiunii disciplinare, deoarece nu a accesat astfel de informație, nu i s-a adus la

3

cunoștință despre existența anchetei de serviciu, iar prin explicațiile sale nu a

recunoscut că ar fi transmis informația secretă sau nu ar fi respectat regulile de

asigurare a securității.

Prin încheierea protocolară din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cauzele au fost conexate pentru examinare într-o procedură.

Prin încheierea din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

declinată competența de la examinarea prezentei cauze în favoarea unui judecător

specializat în materie de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (Vol.I, f.d. 184, 185).

Prin hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-au admis cererile de chemare în judecată depuse de Denis Gordei.

S-a anulat pct. 4 al Ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova nr. 225 ef din 07 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați

ai Poliției” ca fiind ilegal.

S-a anulat parțial Ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova nr. 25 ef din 01 februarie 2018 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai

Poliției”, în partea ce ține de aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Denis

Gordei, ca fiind ilegal.

În susținerea soluției sale, prima instanță analizând ordinele contestate, a

apreciat că, Ministerul Afacerilor Interne nu a prezentat, în procesul examinării

cauzei, nicio probă, din care ar fi rezultat comiterea de către Gordei Denis a faptelor

imputate în acestea, și anume nerespectarea prevederilor actelor legislative și

normative din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, precum și actelor

departamentale specializate emise la nivelul MAI referitoare la aplicarea numelui

login, care poartă un caracter secret și nu poate fi divulgat, precum și nerespectarea

regulilor de asigurare a securității informaționale în cazul alegerii și folosirii

parolelor, fapt prin care s-a admis accesarea ilegală, precum și prelucrarea datelor

cu caracter personal în lipsa temeiului legal.

Astfel, actele normative, pentru pretinsa încălcare a cărora reclamantul a fost

sancționat la data de 07 decembrie 2017 și, respectiv la 01 februarie 2018, nu conțin

reguli de conduită exprese pentru funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, care ar identifica accesarea informației prin

intermediul Modulului E-Data, ca fiind una ilegală în circumstanțele din spețele

deduse judecății. Și anume, temeiurile de drept, care au stat la adoptarea ordinelor

de aplicare a sancțiunilor, nu definesc ca fiind ,,accesare ilegală a informației prin

intermediul Modulului E-Data” sau ,,prelucrarea datelor cu caracter personal în lipsa

temeiului legal”, accesarea informației în privința unei persoane aflate în perioada

privării de dreptul de a conduce autovehicule, sau în privința unei persoane care, la

momentul interogării modulului acumulase un număr critic de puncte de penalizare,

în condiția în care Sistemul de evidență a contravențiilor, a persoanelor care le-au

săvârșit și a punctelor de penalizare aplicate nu deține informații privind întocmirea

în privința acestor persoane a unor procese-verbale cu privire la contravenție.

Or, limita de conduită invocată privind existența scopului determinat, explicit

și legitim este una vagă și generală, iar sancționarea disciplinară a angajatului nu se

poate baza pe interpretări extinctive și arbitrare a legii. La fel, nici din fișa de post a

reclamantului nu a rezultat obligațiunea acestuia de a nu accesa informația cu date

cu caracter personal în condițiile sus-menționate.

4

Prin decizia din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral

hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis

o nouă decizie cu privire la respingerea cererii de chemare în judecată depusă de

către Denis Gordei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

privind anularea pct. 4 al Ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova nr. 225 ef din 07 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați

ai Poliției”, precum și a cererii de chemare în judecată depusă de către Denis Gordei

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea

parțială ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.25 ef din 01 februarie 2018 „Cu

privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, în partea ce ține de aplicarea

sancțiunii disciplinare în privința lui Denis Gordei, ca fiind neîntemeiate.

În motivarea deciziei, instanța de apel verificând legalitatea actelor contestate,

a conchis că, prima instanță neîntemeiat a concluzionat anularea pct. 4 al Ordinului

Ministerului Afacerilor Interne nr. 225 ef din 07.12.2017 cu privire la sancționarea

reclamantului/intimat cu mustrare și ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 25

ef din 01 februarie 2018 cu privire la sancționarea cu mustrare aspră, care au fost

emise cu respectarea legii, procedurii și competenței. Or, în ședința de judecată s-a

stabilit cu certitudine admiterea abaterilor disciplinare manifestate prin

nerespectarea prevederilor actelor legislative și normative din domeniul prelucrării

datelor cu caracter personal, precum și actelor departamentale specializate emise la

nivelul MAI, referitor la aplicarea numelui login, care poartă un caracter secret și nu

poate fi divulgat, precum și nerespectarea regulilor de asigurare a securității

informaționale în cazul alegerii și folosirii parolelor, fapt prin care s-a admis

accesarea ilegală a datelor cu caracter personal.

Instanța de apel a conchis că constatarea abaterii disciplinare și aplicarea

sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare și mustrare aspră a avut loc cu

respectarea legislației în vigoare. Prin urmare, instanța de apel a respins ca fiind

neîntemeiat argumentul intimatului precum că nu a admis abaterea disciplinară, fiind

combătut prin concluzia anchetei de serviciu, în cadrul cărei au fost examinate un

șir de acte, fiind stabilit faptul accesării atât la data de 01 august 2017 ora 16:15, de

către utilizatorul cu nickname-ul „dgordei”, atribuit reclamantului a datelor lui

XXX, cât și la data de 12 august 2017, ora 02:31, prin intermediul Modului E-Data,

utilizatorul cu nickname-ul a accesat datele personale lui XXX, în privința cărora

procese-verbale cu privire la contravenție nu au fost încheiate. Or, probe contrare

reclamantul/intimat nu a prezentat.

La 09 iunie 2020, Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, a

depus recurs împotriva deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este

una neîntemeiată, fiind încălcate esențial drepturile unei părți în proces și aplicate

eronat normele de drept material și procesual.

Deși, instanța de apel s-a referit în motivarea sa referitor la recomandările din

Avizul nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenția

Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor

judecătorești se invocă că o motivație și o analiză clară, sunt cerințele fundamentale

ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un proces echitabil,

5

precum și s-a referit la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care

garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din

perspectiva unei analize ample a circumstanțelor cauzei,

A mai specificat recurentul că motivarea deciziei este una neclară, iar

aplicarea/interpretarea legii este una eronată. Or, peste toate argumentele instanței

de apel, ultima a omis să verifice, când, cum și prin ce acte/documente i-a fost

atribuită parola pentru accesarea prin intermediul modului E-Data, de către

utilizatorul cu nickname-ul „dgordei”. La dosar nu există nici o recipisă/ordin/

dispoziție de atribuire a loginului în condiții de confidențialitate (parola transmisă în

plicul sigilat, despre care fapt funcționarul semnează în actul de evidență a atribuirii

nickname-ului și parolei).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată, în lipsa

recurentului, la data de 04 martie 2020. Decizia a fost expediată participanților la

proces, inclusiv prin intermediul poștei electronice la 07 mai 2020 (Vol.I, f.d. 242)

și a fost recepționată de către reprezentantul recurentului, avocatul Sergiu

Cernomoreț la aceeași dată (Vol.I, f.d.243).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu

Cernomoreț, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 09 iunie 2020,

în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ, având în vedere și perioada stării

de urgență instituită în țară.

La 29 iulie 2020, în adresa Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova a fost expediată copia recursului, recepționat la 31 iulie 2020, conform

avizului de recepție (Vol.II, f.d.15), cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

La 05 august 2020, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus

referință la cererea de recurs depusă de Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu

Cernomoreț, exprimând poziția în favoarea declarării recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

6

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

7

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Denis Gordei, reprezentat de

avocatul Sergiu Cernomoreț, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8