3ra-819/20 — anularea actelor administrative

Dosarul nr.3ra-819/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 16 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Denis Gordei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 29 decembrie 2017 Denis Gordei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, solicitând anularea pct. 4 al ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr.225 ef din 07 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, ca fiind ilegal în fond, fiind emis contrar prevederilor legii și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova de mai mult timp, ultima funcție deținută fiind ofițer de patrulare al Companiei Buiucani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, în grad special de inspector principal. La finele lunii noiembrie 2017, a fost chemat la Serviciul de Protecție Internă și Anticorupție al MAI și i s-a cerut o explicație referitor la faptul că la data de 01 august 2017 a fost accesată informația prin intermediul Modului E-Data, de pe utilizatorul „dgordei”, care îi aparține, prin care a fost verificată informația în privința unui cetățean, dacă acesta a fost sau nu privat de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Astfel, în explicația sa, în scopul apărării drepturilor sale și stabilirii adevărului pe caz, a solicitat identificarea persoanelor care au accesat datele respective, verificarea informației și circumstanțelor de fapt a cazului. Despre existența unei anchete de serviciu nu a fost informat și nici despre încheierea de inițiere/finalizare a acesteia. Reclamantul a afirmat că la 12 decembrie 2017 i-a fost adus la cunoștință ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 225 ef din 07 1 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare.

Drept temei de fapt al ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr.225 ef din 07 decembrie 2017 a servit faptul că, în baza raportului de autosesizare al Serviciului dirijare operațională și inspectare, conform căruia în urma prelucrării datelor Sistemului de evidență a contravențiilor, a persoanelor care le-au săvârșit și a punctelor de penalizare aplicate în raport cu logou-rile Modului E-Data, au fost stabilite iregularități în partea ce ține de prelucrarea datelor cu caracter personal a cetățenilor, care la acel moment, erau privați de dreptul de a conduce vehicule, însă nu le-ar fi fost întocmite procese-verbale cu privire la contravențiile prevăzute de art. 231 alin. (3) Cod contravențional.

În vederea elucidării tuturor circumstanțelor, în temeiul indicației Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în privința angajaților Inspectoratului Național de Patrulare al IGP a fost desfășurată ancheta de serviciu, în cadrul cărei în privința sa s-a stabilit că, la 01 august 2017 ora 16:15, prin intermediul modului E- Data, de către utilizatorul cu nickname-ul „dgordei” atribuit lui, a vizualizat informația privind aflarea lui XXX în perioada privării de dreptul de a conduce vehicule, însă sistemul nu deținea informații privind întocmirea la 01 august 2017, în privința lui XXX, a unor procese-verbale cu privire la contravenție. În explicația sa, a confirmat, că îi aparține nickname-ul menționat, însă a negat că l-ar fi accesat, motivând că, probabil, cineva din colegi ar fi accesat, însă nu cunoaște cine.

Astfel, prin pct. 4 al ordinului nr. 225 ef din 07 decembrie 2017 s-a indicat că, pentru încălcarea prevederilor art. 50 lit. d) al Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI și pct. 7 sub pct. 4) și 10) al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, precum și art. 4 alin. (1) lit. a), b), și c) a Legii nr. 133 din 409 din 07 iunie 2017 privind protecția datelor cu caracter personal, cât și pct. 41 sub pct. 1), 2), 3) lit. a), d) și e) al Regulamentului privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către subdiviziunile MAI, aprobat prin ordinul MAI nr. 444 din 28 decembrie 2012, manifestată prin nerespectarea prevederilor actelor legislative și normative din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, precum și actelor departamentale specializate emise la nivelul MAI, referitor la aplicarea numelui login, care poartă un caracter secret și nu poate fi divulgat, precum și nerespectarea regulilor de asigurare a securității informaționale în cazul alegerii și folosirii parolelor, fapt prin care s-a admis accesarea ilegală, ofițerul de patrulare al Companiei Buiucani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției,

inspector principal Denis Gordei a fost sancționat disciplinar cu mustrare. Referitor la dezacordul cu pct. 4 al ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 225 ef din 07 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, reclamantul a afirmat că este emis contrar prevederilor legale și cu încălcări de procedură stabilită, deoarece nu se afla la serviciu la ora și data (01 august 2017, ora 16:15) accesării modului E-Data și vizualizării informației privind aflarea lui XXX în perioada privării de dreptul de a conduce vehicule, fapt confirmat prin informația reflectată în tabelul repartizării forțelor și mijloacelor companiei Buiucani a 2 Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare la data de 01 august 2017, aprobată la 31 iulie 2017. Astfel, nu putea să acceseze informația pretinsă.

A menționat reclamantul că, nu cunoaște cine ar fi putut accesa baza e-data, solicitând identificarea persoanelor și circumstanțelor în baza cărora a fost posibilă vizualizarea informației privind aflarea lui XXX în perioada privării de dreptul de a conduce vehicule, prin intermediul modului E-Data, de către utilizatorul cu nickname-ul „dgordei”, care îi aparține. Acest lucru ar fi posibil prin verificarea de către Serviciului dirijare operațională și inspectare al MAI a numărului de telefon de la care s-a accesat baza de date la 01 august 2017, ora 16:15, însă, acest lucru nu a fost realizat de către angajator. Or, nu se exclude situația că, parola sau sistemul e- Data a fost compromis, prin acces ilegal la acesta, fără implicarea/vina lui.

În opinia sa, nu poate fi exclusă situația că altă persoană a obținut posibilitatea de a accesa baza de date, prin fraudarea căilor de acces la baza de date, însă această probabilitate nu a fost exclusă de către angajator, prin acțiuni concrete de investigare concretă, multilaterală și obiectivă a cazului. Astfel, fără niciun temei, calificând faptele lui prin ordinul contestat, pct.4. De asemenea, a declarat reclamantul că nu este clar, când anume a fost comisă abaterea disciplinară la 01 august 2017 ora 16:15 sau la o dată anterioară acestei, nestabilită de către angajator, în cazul în care a comis fapta la ora 16:15, data de 01 august 2017, nu este clar cum putea să o facă odată ce nu se afla la serviciu.

La fel, nu este clar, prin ce s-a manifestat pretinsa faptă de nerespectare a regulilor de asigurare a securității informaționale în cazul alegerii și folosirii parolelor, iar în opinia sa, constituie acuzări nefondate și neprobate. Angajatorul, prin aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, a încălcat principiul constituțional al egalității în fața legii, în situația în care, în privința altor polițiști, a fost aplicată sancțiunea sub formă de avertisment. Cu referire la temeiurile de drept ale ordinului MAI contestat, acestea sunt generale și nu se referă concret la circumstanțele de fapt invocate.

La 13 martie 2018 Denis Gordei a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova solicitând anularea parțială a ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 25 ef din 01 februarie 2018 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, în partea ce ține de sancționarea sa cu mustrare aspră, ca fiind ilegal în fond, fiind emis contrar prevederilor legii, compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la finele lunii ianuarie 2018, a fost chemat la Serviciul de Protecție Internă și a Anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, unde i s-a cerut o explicație referitor la faptul că la 12 august 2017, prin intermediul modului E-Data, de către utilizatorul cu nickname-ul „dgordei” atribuit lui, a fost vizualizată informația în privința lui XXX, care a acumulat 14 puncte de penalizare.

Despre existența unei anchete de serviciu nu a fost informat și nici despre încheierea de inițiere/finalizare a acestei. În data de 14 februarie 2018 i-a fost adus la cunoștință ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 25 ef din 01 februarie 2018 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră. Consideră reclamatul că, ordinul emis urmează a fi anulat în partea aplicării sancțiunii disciplinare, deoarece nu a accesat astfel de informație, nu i s-a adus la 3 cunoștință despre existența anchetei de serviciu, iar prin explicațiile sale nu a recunoscut că ar fi transmis informația secretă sau nu ar fi respectat regulile de asigurare a securității.

Prin încheierea protocolară din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cauzele au fost conexate pentru examinare într-o procedură. Prin încheierea din 03 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost declinată competența de la examinarea prezentei cauze în favoarea unui judecător specializat în materie de contencios administrativ din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (Vol.I, f.d. 184, 185). Prin hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-au admis cererile de chemare în judecată depuse de Denis Gordei. S-a anulat pct. 4 al Ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 225 ef din 07 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției” ca fiind ilegal.

S-a anulat parțial Ordinul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 25 ef din 01 februarie 2018 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, în partea ce ține de aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Denis Gordei, ca fiind ilegal.

În susținerea soluției sale, prima instanță analizând ordinele contestate, a apreciat că, Ministerul Afacerilor Interne nu a prezentat, în procesul examinării cauzei, nicio probă, din care ar fi rezultat comiterea de către Gordei Denis a faptelor imputate în acestea, și anume nerespectarea prevederilor actelor legislative și normative din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, precum și actelor departamentale specializate emise la nivelul MAI referitoare la aplicarea numelui login, care poartă un caracter secret și nu poate fi divulgat, precum și nerespectarea regulilor de asigurare a securității informaționale în cazul alegerii și folosirii parolelor, fapt prin care s-a admis accesarea ilegală, precum și prelucrarea datelor cu caracter personal în lipsa temeiului legal.

Astfel, actele normative, pentru pretinsa încălcare a cărora reclamantul a fost sancționat la data de 07 decembrie 2017 și, respectiv la 01 februarie 2018, nu conțin reguli de conduită exprese pentru funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care ar identifica accesarea informației prin intermediul Modulului E-Data, ca fiind una ilegală în circumstanțele din spețele deduse judecății.

Și anume, temeiurile de drept, care au stat la adoptarea ordinelor de aplicare a sancțiunilor, nu definesc ca fiind ,,accesare ilegală a informației prin intermediul Modulului E-Data” sau ,,prelucrarea datelor cu caracter personal în lipsa temeiului legal”, accesarea informației în privința unei persoane aflate în perioada privării de dreptul de a conduce autovehicule, sau în privința unei persoane care, la momentul interogării modulului acumulase un număr critic de puncte de penalizare, în condiția în care Sistemul de evidență a contravențiilor, a persoanelor care le-au săvârșit și a punctelor de penalizare aplicate nu deține informații privind întocmirea în privința acestor persoane a unor procese-verbale cu privire la contravenție.

Or, limita de conduită invocată privind existența scopului determinat, explicit și legitim este una vagă și generală, iar sancționarea disciplinară a angajatului nu se poate baza pe interpretări extinctive și arbitrare a legii. La fel, nici din fișa de post a reclamantului nu a rezultat obligațiunea acestuia de a nu accesa informația cu date cu caracter personal în condițiile sus-menționate.

4 Prin decizia din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a casat integral hotărârea din 01 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea cererii de chemare în judecată depusă de către Denis Gordei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea pct. 4 al Ordinului Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova nr. 225 ef din 07 decembrie 2017 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, precum și a cererii de chemare în judecată depusă de către Denis Gordei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea parțială ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.25 ef din 01 februarie 2018 „Cu privire la sancționarea unor angajați ai Poliției”, în partea ce ține de aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Denis Gordei, ca fiind neîntemeiate.

În motivarea deciziei, instanța de apel verificând legalitatea actelor contestate, a conchis că, prima instanță neîntemeiat a concluzionat anularea pct. 4 al Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 225 ef din 07.12.2017 cu privire la sancționarea reclamantului/intimat cu mustrare și ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 25 ef din 01 februarie 2018 cu privire la sancționarea cu mustrare aspră, care au fost emise cu respectarea legii, procedurii și competenței.

Or, în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine admiterea abaterilor disciplinare manifestate prin nerespectarea prevederilor actelor legislative și normative din domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, precum și actelor departamentale specializate emise la nivelul MAI, referitor la aplicarea numelui login, care poartă un caracter secret și nu poate fi divulgat, precum și nerespectarea regulilor de asigurare a securității informaționale în cazul alegerii și folosirii parolelor, fapt prin care s-a admis accesarea ilegală a datelor cu caracter personal. Instanța de apel a conchis că constatarea abaterii disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare și mustrare aspră a avut loc cu respectarea legislației în vigoare.

Prin urmare, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul intimatului precum că nu a admis abaterea disciplinară, fiind combătut prin concluzia anchetei de serviciu, în cadrul cărei au fost examinate un șir de acte, fiind stabilit faptul accesării atât la data de 01 august 2017 ora 16:15, de către utilizatorul cu nickname-ul „dgordei”, atribuit reclamantului a datelor lui XXX, cât și la data de 12 august 2017, ora 02:31, prin intermediul Modului E-Data, utilizatorul cu nickname-ul a accesat datele personale lui XXX, în privința cărora procese-verbale cu privire la contravenție nu au fost încheiate. Or, probe contrare reclamantul/intimat nu a prezentat.

La 09 iunie 2020, Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, a depus recurs împotriva deciziei din 04 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este una neîntemeiată, fiind încălcate esențial drepturile unei părți în proces și aplicate eronat normele de drept material și procesual.

Deși, instanța de apel s-a referit în motivarea sa referitor la recomandările din Avizul nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești se invocă că o motivație și o analiză clară, sunt cerințele fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un proces echitabil, 5 precum și s-a referit la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din perspectiva unei analize ample a circumstanțelor cauzei, A mai specificat recurentul că motivarea deciziei este una neclară, iar aplicarea/interpretarea legii este una eronată.

Or, peste toate argumentele instanței de apel, ultima a omis să verifice, când, cum și prin ce acte/documente i-a fost atribuită parola pentru accesarea prin intermediul modului E-Data, de către utilizatorul cu nickname-ul „dgordei”. La dosar nu există nici o recipisă/ordin/ dispoziție de atribuire a loginului în condiții de confidențialitate (parola transmisă în plicul sigilat, despre care fapt funcționarul semnează în actul de evidență a atribuirii nickname-ului și parolei). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată, în lipsa recurentului, la data de 04 martie 2020. Decizia a fost expediată participanților la proces, inclusiv prin intermediul poștei electronice la 07 mai 2020 (Vol.I, f.d. 242) și a fost recepționată de către reprezentantul recurentului, avocatul Sergiu Cernomoreț la aceeași dată (Vol.I, f.d.243).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 09 iunie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ, având în vedere și perioada stării de urgență instituită în țară. La 29 iulie 2020, în adresa Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a fost expediată copia recursului, recepționat la 31 iulie 2020, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.15), cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 05 august 2020, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus referință la cererea de recurs depusă de Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, exprimând poziția în favoarea declarării recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive. Prin prisma art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este 6 inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Denis Gordei, reprezentat de avocatul Sergiu Cernomoreț, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 8