2r-507/20 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2r-507/20

Prima instanță : Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Stratulat)

Instanța de apel : Curtea de Apel Chișinău ( jud. : M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan )

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Asito Direct”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată ”Autostar 76” împotriva Societății pe Acțiuni ”Asito Direct”,

intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată ”Ruta-Prim” și Boboc

Nicolai privind încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019 prin care s-

a respins cererea Societății pe Acțiuni ”Asito Direct” privind repunerea în termenul

de declarare a apelului și s-a restituit apelul ca depus în afara termenului legal, iar

instanța de apel a refuzat repunerea în termen,

c o n s t a t ă :

La 4 aprilie 2018, S.R.L. “Autostar 76” s-a adresat în instanța de judecată cu

cerere de chemare în judecată împotriva S.A. ”Asito Direct”, intervenienți accesorii

S.R.L. ”Ruta Prim” și Boboc Nicolai privind încasarea prejudiciului material produs

în urma accidentului rutier în sumă de 34630 lei, a cheltuielilor pentru efectuarea

expertizei în mărime de 1004 lei si alte cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2019 cererea de

chemare în judecată a fost admisă.

S-a încasat din contul S.A. “Asito Direct” în beneficiul S.R.L. ”Autostar 76”

suma de 34 630 lei cu titlu de prejudiciul material, 1004 lei cu titlu cheltuieli de

efectuare a expertizei, 1038,90 lei cu titlu de cheltuieli de plata taxei de stat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 august 2019, S.A. ”Asito

Direct” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 12

iulie 2019, prin care a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, admiterea

apelului declarat și casarea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2020 s-a respins

cererea S.A. ”Asito Direct” de repunere în termen de declarare a apelului și s-a

restituit apelul declarat din motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța

de apel a refuzat repunerea în termen.

1

La 2 martie 2020, S.A. ”Asito Direct” a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2020 solicitând casarea acesteia, repunerea

în termenul de declararea recursului și restituirea cauzei în instanța de apel pentru

examinarea apelului.

În motivare, a indicat că, instanța de apel contrar art. 369 alin.(11) din Codul de

procedură civilă nu a citat S.A. ”Asito Direct”, despre data examinării cererii de

repunere în termen a cererii de apel.

În cadrul procedurii de executare, 28 februarie 2020, a cunoscut despre

încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019.

Instanța de apel nu a expediat în adresa S.A. ”Asito Direct” încheierea din 21

noiembrie 2019, iar argumentele instanței de a respinge a cererea de repunere în

termen a apelului, sunt neîntemeiate.

Instanța de fond nu a respectat art. 236 alin. (4) din Codul de procedură civilă și

nu a expediat dispozitivului hotărârii, în decurs de 5 zile.

Dispozitivul hotărârii din 12 iulie 2019 a fost expediat pârâtului la 8 august

2019, fiind recepționat la 13 august 2019.

Totodată, rezultatul ședinței nu a fost publicat pe portalul instanțelor

judecătorești, fiind publicat dispozitivul hotărârii abia la 8 octombrie 2019.

Recurentul a indicat că, omiterea termenului de declararea a apelului nu îi poate

fi imputat, deoarece acest fapt se datorează conduitei necorespunzătoare a instanței de

fond.

Examinând argumentele recursului declarat, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție va refuza repunerea în termen

a cererii de recurs și va restitui recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art.4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen

sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

După cum denotă actele cauzei, Colegiul reține că, prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2020 s-a admis cererea de chemare în judecată

depusă de S.R.L. ”Autostar 76” și încasat din contul S.A. “Asito Direct” în beneficiul

S.R.L. ”Autostar 76” suma de 34 630 lei cu titlu de prejudiciul material, 1004 lei cu

titlu cheltuieli de efectuare a expertizei, 1038,90 lei cu titlu de cheltuieli de plata taxei

de stat.

La 14 august 2019, S.A. “Asito Direct” a contestat-o cu apel.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 21 noiembrie 2019 a respins cererea

S.A. ”Asito Direct” de repunere în termen de declarare a apelului și a restituit apelul

declarat din motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a

refuzat repunerea în termen.

La 2 martie 2020, S.A. “Asito Direct” a declarat recurs, solicitând repunerea în

termenul de recurs pe motiv, că instanța de apel nu i-a comunicat încheierea din 21

noiembrie 2019.

Colegiul reține că, la 12 decembrie 2019, instanța de apel a publicat pe portalul

instanței încheierea din 21 noiembrie 2019.

2

Totodată, la 18 decembrie 2019, a comunicat încheierea părților, prin

intermediul oficiului poștal.

Prin urmare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că argumentul recurentului precum că despre

încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019 a aflat abia la 28 februarie

2020, este neîntemeiat și nejustificat.

Odată ce la data de 19 decembrie 2019, dosarul deja a fost restituit de către

Curtea de Apel instanței de fond, instanța de apel a îndeplinit toate procedurile de

comunicare a încheierii părților.

În speță, încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019 a fost

comunicată la data 12 decembrie 2019, odată cu publicarea acesteia pe portalul

instanței, iar calea de atac s-a efectuat la 2 martie 2020, peste termenul de 15 de zile

prevăzut de art.425 din Cod de procedură civilă și fără a anexa probe ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termen, astfel că recursul va fi

respins ca fiind tardiv.

Or, articolul 116 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă stipulează că,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probe ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului de procedură. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu

a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie depuse documentele

respective etc.).

Astfel, dispozițiile art. 116 din Codul de procedură reglementează repunerea în

termen, în condiții restrictive, ce prevede existența unei împrejurări mai presus de

voința părții pentru a se acorda beneficiul repunerii în termen alături de cerințele

impuse de alin. (3).

Deci, în sensul art. 116 din Codul de procedură, împrejurarea mai presus de

voința părții trebuie să fie una obiectivă, asimilabilă unui motiv serios, care nu putea

fi prevăzut și nici depășit de către recurent.

O astfel de situație instanța de recurs nu a constatat la caz, iar aspectele invocate

de recurent nu reprezintă împrejurări mai presus de voința sa, pe care nu ar fi putut să

le depășească.

În aceste condiții, este indubitabil că admiterea spre examinare a unui recurs

tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice,

garantat de articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale și ar încălca dreptul părților la un proces echitabil,

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului

ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac.

Curtea Europeană în jurisprudența sa a menționat că, la îndeplinirea acțiunilor

procedurale, respectarea cerințelor cu privire la admisibilitate constituie un aspect

important al dreptului la un proces echitabil.

Colegiul, examinând cererea de repunere în termen, constată că aceasta nu este

întemeiată, întrucât nu s-a făcut nici o dovadă a imposibilității de motivare a

recursului declarat în termen, considerente pentru care urmează a o respinge și de a

restitui recursul declarat de S.A. “Asito Direct”, ca fiind depus în afara termenului

legal.

3

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea Societății pe Acțiuni „Asito Direct” privind repunerea în

termenul de declarare a recursului.

Se restituie recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Asito Direct” împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2019 adoptată în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

”Autostar 76” împotriva Societății pe Acțiuni ”Asito Direct”, intervenienți accesorii

Societatea cu Răspundere Limitată ”Ruta-Prim” și Boboc Nicolai privind încasarea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4