3ra-598/20 — anularea deciziei, repararea prejudiciului moral

3ra-598/20 — anularea deciziei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-598/2020

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

D E C I Z I E

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

judecând recursul declarat de Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a

Serviciului Fiscal de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Oledis-Rapid” împotriva Serviciului Fiscal

de Stat al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Direcția Generală

Administrare Fiscală Sud cu privire la anularea deciziei organului fiscal, repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 05 martie 2020 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă :

La 20 februarie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Oledis-Rapid” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală

Sud cu privire la anularea deciziei organului fiscal și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 04 decembrie 2017 în cadrul

SRL „Oledis-Rapid” a fost efectuat un control fiscal de către inspectorii din cadrul

Direcției Generale Administrare Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat.

În urma controlului a fost întocmit Actul de control fiscal cu nr. 788679 din 04

decembrie 2017, asupra căruia a depus un dezacord în formă scrisă, semnat de către

Sîrbu Igor, în temeiul procurii, în care era precizată opinia SRL „Oledis-Rapid” pe

marginea controlului fiscal vizat.

1

A specificat că a înmânat dezacordul Inspectorului Fiscal în prezența lui Olaru

V. și Sîrbu E. Inspectorul fiscal i-a dat asigurări că dezacordul său va fi examinat în

modul stabilit de lege.

Ulterior, fără soluționarea dezacordului depus, prin decizia nr. 428/791 din 27

decembrie 2017, SRL „Oledis-Rapid” în mod eronat a fost recunoscută culpabilă de

comiterea încălcării fiscale prevăzute de art. 254 alin. (3) Cod fiscal, aplicându-i-se

sancțiunea fiscală sub formă de amendă în mărime de 5000 de lei.

La data de 02 ianuarie 2018 SRL „Oledis-Rapid” a luat cunoștință cu decizia

nr. 428/791 din 27 decembrie 2017, recepționând scrisoarea poștală.

Ulterior, la 12 ianuarie 2018 a contestat decizia în modul stabilit de lege, atât

la Serviciul Fiscal de Stat, cât și la Direcția Generală Administrare Fiscală Sud, dar

până în prezent nu a primit nici un răspuns la contestațiile adresate.

Cu referire la pretenția privind anularea deciziei organului fiscal, a menționat

că, anterior petrecerii controlului fiscal menționat, în luna noiembrie 2017, în zile

diferite, la SRL „Oledis-Rapid” au fost efectuate două controale fiscale de către

inspectorii fiscali din cadrul Direcției Generale Administrare Fiscală Sud a

Serviciului Fiscal de Stat.

Invocând prevederile art. 216 alin. (3) și art. 121 alin. (1) Cod fiscal,

reclamantul a specificat că controlul fiscal efectuat la 04 decembrie 2017 a fost

ilegal.

A indicat că, în dezacordul menționat a atenționat organul fiscal că la caz nu

există faptul încălcării fiscale. În cadrul cauzei fiscale vizate nu au fost acumulate

careva probe că inspectorii fiscali ar fi transmis bani către șoferul-taxist al SRL

„Oledis-Rapid”, Olaru V.

Mai menționează că, deși în actul de control se pretinde că ar fi fost transmisă

acestuia suma de 20 lei, totuși n-au fost efectuate la fața locului careva acțiuni

privind controlul transmiterii banilor pretinși, cu individualizarea banilor pretinși că

ar fi fost transmiși, ridicarea, examinarea acestora etc. Respectiv, alegația privind

transmiterea cărorva sume de bani, menționată în Actul de control nr. 788679 este

nefondată.

A susținut și faptul că, având în vedere că dezacordul împotriva rezultatelor

controlului fiscal a fost înmânat inspectorului fiscal la 04 decembrie 2017, urma ca

decizia asupra cauzei fiscale vizate să fie întocmită cel târziu la expirarea termenului

de 15 zile din data prezentării dezacordului, deci cel târziu până pe data de 19

decembrie 2017, inclusiv. Însă decizia privind constatarea pretinsei încălcări fiscale

a fost emisă la data de 27 decembrie 2017, contrar art. 246 Cod fiscal, cu o întârziere

de 8 zile, fapt care dovedește nulitatea acestei decizii.

Astfel, având în vedere că la baza unei decizii privind aplicarea sancțiunii

fiscale, poate sta doar constatarea cu certitudine a abaterii fiscale, cu respectarea

întocmai a procedurii de efectuare a controlului și soluționarea dezacordului asupra

rezultatelor controlului fiscal, condiții care nu au fost respectate de organul fiscal, se

impunea ca decizia contestată să fie anulată în condițiile art. 267-274 Cod fiscal.

Mai relatează că, în pofida faptului că în acțiunile SRL „Oledis-Rapid” lipsea

faptul vreunei abateri fiscale, încălcând dreptul acestei întreprinderi la un proces

echitabil, a fost emisă decizia ilegală privind aplicarea sancțiunii fiscale față de

întreprindere. Astfel, consideră decizia contestată ca fiind ilegală, emisă contrar legii

și procedurii stabilite, fapt care în condițiile art. 26 al Legii contenciosului

2

administrativ, justifică anularea acesteia de către instanța de contencios

administrativ.

Prin acțiunile ilegale descrise supra, dar și prin decizia contestată,

întreprinderea SRL „Oledis-Rapid” a suferit prejudicii morale. Astfel, întreprinderea

activează de mai mulți ani în sectorul transportului de călători, dispunând de o

reputație profesională ireproșabilă și având un rol important în prestarea serviciilor

de transport a populației din orașul Leova și raionul Leova. Întreprinderea este un

important contribuabil la nivel național, asigurând mai multe zeci de locuri de

muncă.

Prin acțiunile funcționarilor fiscali și decizia contestată a fost știrbită din

reputația de afaceri a întreprinderii, a fost lezată imaginea întreprinderii ca agent

economic. Or, reputația în afaceri se obține foarte greu și poate fi lezată foarte ușor,

mai ales în cazul în care agentul economic este sancționat ilegal pentru o pretinsă

abatere fiscală.

Consideră că încasarea sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral va

constitui o satisfacție echitabilă, totodată pârâtul urnează să fie obligat de a

compensa întreprinderii și toate cheltuielile de judecată suportate în legătură cu

examinarea prezentei cauze.

Solicită reclamantul anularea deciziei emise de Direcția Generală Administrare

Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat cu nr. 428/791 din 27 decembrie 2017, prin

care SRL „Oledis-Rapid” a fost recunoscută în mod eronat culpabilă de comiterea

încălcării fiscale prevăzută de art. 254 alin. (3) Cod fiscal, aplicându-i-se ilegal

sancțiunea fiscală sub formă de amendă în mărime de 5000 de lei, încasarea din

contul pârâtului a sumei de 20 000 de lei în scopul reparării prejudiciului moral

cauzat și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 octombrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Oledis-Rapid”

împotriva Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Direcția Generală Administrare Fiscală Sud cu privire la anularea deciziei organului

fiscal și repararea prejudiciului moral.

S-a dispus anularea deciziei nr. 428/791 din 27 decembrie 2017 asupra cazului

de încălcare a legislației comisă de către SRL „Oledis-Rapid”, emisă de Direcția

Generală Administrare Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat al Republicii

Moldova.

S-a dispus anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova

cu privire la cererea prealabilă nr. 59 din 15 februarie 2018, pe marginea contestației

împotriva deciziei nr. 428/791 din 27 decembrie 2017, emisă de Direcția Generală

Administrare Fiscală Sud.

În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Manifestând dezacord cu hotărârea instanței de fond Direcția Generală

Administrare Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat a declarat apel în termenul

prevăzut de lege. Astfel, apelanta la 04 noiembrie 2019 a expediat cerere de apel

nemotivată (f.d. 129-132), iar după recepționarea înștiințării instanței de apel,

apelantul la 30 ianuarie 2020 a expediat și apelul motivat împotriva hotărârii din 24

octombrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f.d. 156-158, 163), cu

respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod administrativ.

3

Prin decizia din 05 martie 2020 a Curții de Apel Cahul, s-a respins apelul

declarat de către Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de

Stat și s-a menținut hotărârea din 24 octombrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central.

Pentru a decide astfel, Colegiul, a reținut că instanța de fond întemeiat a

constatat că de către inspectorii fiscali principali Furtună Eugeniu și Ghețivu

Violeta, în baza deciziei nr. 488 din 04 decembrie 2017 privind inițierea controlului

(f.d. 53), a fost inițiat control la contribuabilii care desfășoară activitate în domeniul

transporturilor auto de călători în regim de taxi în raza orașului Leova.

Colegiul la fel a reținut că instanța de fond, corect și întemeiat a constatat că,

Serviciul Fiscal de Stat a efectuat un control fiscal prin metoda verificării operative

la contribuabilul ce prestează servicii de transport SRL „Oledis-Rapid” privind

respectarea legislației fiscale, iar acest control a fost efectuat cu încălcarea normelor

de drept. Or, la materialele cauzei lipsesc probele comiterii încălcării în timpul

efectuării cumpărăturii de control, prevăzute la art. 224 alin. (4) Cod fiscal. Ca probe

ale comiterii încălcării în timpul efectuării cumpărăturii de control pot servi

înregistrările audio, foto, video, precum și dispozitivele de înregistrare, iar de către

apelant nu au fost prezentate careva probe materiale în acest sens.

În această ordine de idei instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului,

că drept probă la caz servește chitanța de plată, eliberată de SRL ,,Oledis-Rapid”,

dat fiind că nu este indicată data emiterii, fiind indicată doar ora plecării. Astfel, din

materialele dosarului rezultă că, procedura prevăzută de Codul fiscal nu a fost

respectată de inspectorii fiscali, așa cum din declarațiile inspectorilor fiscali,

mijloacele financiare au fost achitate din sursele proprii ale acestora, fără să fie

destinate pentru acest scop și prevăzute din bugetul Serviciului Fiscal de Stat.

Colegiul judiciar, la fel, a reținut că, instanța de fond întemeiat a ajuns la

concluzia că, Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, Direcția Generală

Administrare Fiscală Sud, nu a probat faptul transmiterii cărorva sume de bani

șoferului de taxi, angajat al SRL „Oledis-Rapid”, menționată în Actul de control nr.

1-788679 și în consecință, încălcarea prevederilor art. 254 alin. (3) Cod fiscal.

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantului,

precum că, de către SRL „Oledis-Rapid” au fost încălcate careva drepturi, ori potrivit

prevederilor Codului fiscal, aceste încălcări urmau a fi constatate în modul prevăzut

și aplicată sancțiunea cuvenită or, Colegiul a reținut că, Serviciul Fiscal de Stat și

Direcția Generală Administrare Fiscală Sud interpretează greșit normele de drept,

așa cum potrivit Capitolului 11 din Codul Fiscal sunt expuse modalitățile legale de

efectuare a controlului fiscal.

La caz, Colegiul a stabilit că pretenția privind încasarea prejudiciului moral

întemeiat a fost respinsă or, la caz nu s-a confirmat faptul că SRL „Oledis-Rapid” i-

au fost cauzate careva suferințe morale.

La 17 martie 2020 Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a Serviciului

Fiscal de Stat a depus recurs nemotivat, iar la 04 iunie 2020 (conform mențiunii de

pe plicul poștal) a depus recurs motivat împotriva deciziei 05 martie 2020 a Curții

de Apel Cahul, solicitând casarea integrală sau parțială a deciziei contestate și a

hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi.

4

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel

motivând că instanța de apel nu a stabilit vinovăția SRL „Oledis-Rapid”, fiind o

concluzie eronată or, faptele și explicațiile pe cauza dată denotă contrariul.

A susținut că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că organul fiscal nu a

acumulat probe, or, instanța nu avea dreptul să concluzioneze în lipsa actelor

confirmătoare despre existența unor raporturi, nu a solicitat prezentarea cecului în

original atât de la pârât, cât și de la reclamant. Inspectoratul fiscal nu poartă nici o

vină că agentul economic a eliberat bonul fiscal rupt unde nu se observă data, faptul

dat nu poate fi negat că documentul în cauză constituie bon fiscal.

A indicat că instanța de apel nu a cercetat detaliat materialele cauzei pentru a

identifica faptul că încălcarea legislației fiscale s-a stabilit în cadrul efectuării

contorlului fiscal operativ și totuși a fost comisă de SRL „Oledis-Rapid”.

A menționat că la emiterea actului administrativ contestat, a fost respectată

procedura prevăzută de codul fiscal, iar instanța de fond cît și instanța de apel au

interpretat și aplicat greșit normele de drept material făcând trimitere la prevederile

art. 11 alin. (1) Cod fiscal. Or, Codul fiscal cuprinde în mod exhaustiv tipurile de

încălcări fiscale, pentru a căror săvîrșire organul fiscal este în drept să aplice

sancțiuni fiscale. La caz s-a constat încălcărea fiscală comisă cu vinovăție în scopul

obținerii unui avantaj fiscal nejustificat.

La 25 mai 2020 SRL „Oledis-Rapid”, reprezentată de avocatul Igor Șcheau a

depus referință prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibilă cererea de recurs.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 05 martie 2020.

La 17 martie 2020, Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a Serviciului

Fiscal de Stat a expediat prin intermediul poștei electronice, recursul nemotivat.

La 12 mai 2020, recurentului i-a fost notificată decizia integrală a instanței de

apel. Respectiv, recursul motivat expediat la 04 iunie 2020 de către Direcția

Generală Administrare Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat, este în termen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

a numit recursul declarat de Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a

Serviciului Fiscal de Stat pentru examinare în complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

5

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând și analizând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu

materialele dosarului și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a Serviciului Fiscal de Stat, urmează a

fi admis, cu casarea deciziei din 05 martie 2020 a Curții de Apel Cahul și a hotărârii

din 24 octombrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, și pronunțarea unei

hotărâri noi de respingerea acțiunii, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii, casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii

contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1

aprilie 2019).

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță

urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială

urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului

administrativ, și anume, a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

Din materialele cauzei rezultă că, controlul fiscal a fost efectuat în data de 04

decembrie 2017 în baza deciziei privind inițierea controlului nr.488 din 04

decembrie 2017 (f.d. 53).

Prin actul de control nr. 1-788679 din 04 decembrie 2017 de către inspectorii

Eugeniu Furtună și Violeta Ghețivu în urma efectuării controlului fiscal prin metoda

verificării operative la contribuabilul ce prestează servicii de transport SRL „Oledis-

Rapid”, s-a constatat că contribuabilul desfășoară activitate în domeniul

transporturilor auto de pasageri cu mijloace de transport auto și anume „ XXXXX”

număr de înmatriculare XXXXX, iar la efectuarea cumpărăturii de control,

6

transportarea contra plată a clălătorilor s-a constatat încălcarea prevederilor lit. c)

alin. (2) art. 8 Codul fiscal și pct. 4 cap.II, lit. b) pct. 10 cap.V din anexa

Regulamentului „Cu privire la aplicarea mașinior de casă și control cu memorie

fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar” aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, prin emiterea bonului de casă de o valoare

ce nu corespunde sumei real achitate (f.d. 7).

Prin decizia nr.428/791 din 27 decembrie 2017 emisă de Serviciul Fiscal de

Stat, DGAF Sud, s-a decis aplicarea sancțiunii sub formă de amendă pentru

neasigurarea emiterii la mașina de casă și de control a bonului de casă de valoarea

sumei real încasate/primite, conform prevederilor art. 254 alin. (3) Cod fiscal, în

mărime de 5000 de lei (f.d. 7 verso).

La 12 ianuarie 2018 SRL ,,Oledis-Rapid” a depus contestația prin care a

solicitat anularea decizia nr.428/791 din 27 decembrie 2017 asupra cazului de

încălcare a legislației de către SRL „Oledis-Rapid”.

Prin decizia nr. 59 din 15 februarie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat, s-a respins

contestația depusă de SRL ,,Oledis-Rapid” din lipsa temeiului legal de modificare

sau anulare.

La caz, după cum rezultă din actele dosarului, SRL ,,Oledis-Rapid” invocă

ilegalitatea deciziei nr.428/791 din 27 decembrie 2017 emisă de Serviciul Fiscal de

Stat, prin Direcția generală administrare fiscală Sud.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția dată de către

instanțele ierarhic inferioare este greșită.

Astfel, având în vedere că decizia privind inițierea controlului și actul de

control fiscal sunt acte premergătoare deciziei de sancționare, acestea la fel vor trece

filtrul de legalitate.

Conform art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2010 (în vigoare la data emiterii actului administrativ ce se solicită

a fi anulat), actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul

în care: este ilegal ca fiind emis contrar prevederilor legii, este ilegal ca fiind emis

cu încălcarea competenței și este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii

stabilite.

Din sensul normei legale enunțate rezultă că, orice act administrativ, pentru a

fi considerat a fi unul legal, trebuie să fie emis cu respectarea condițiilor enunțate și,

anume, să fie emis cu respectarea prevederilor legale, de către o autoritate publică

competentă și conform procedurii stabilite, iar neîndeplinirea oricărei dintre aceste

trei condiții indică la ilegalitatea actului administrativ emis. Or, autoritățile publice

trebuie să depună o diligență maximă în aprecierea elementelor de fapt și de drept,

care fundamentează emiterea actului administrativ în strictă conformitate cu

procedural legal stabilită.

Conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul

de stat asupra activității de întreprinzător (în vigoare la data de referință), delegația

de control va conține:

a) numărul și data emiterii;

b) date de identificare a organului de control emitent;

7

c) trimitere la prevederile legale care, în mod expres, acordă organului respectiv

atribuția de control în cazul pentru care se emite delegația;

d) tipul controlului și temeiul inițierii lui (pentru controale inopinate se indică

inclusiv prevederea aplicabilă de la art. 19, iar pentru controalele planificate se

indică numărul planului controalelor, data aprobării și locul publicării);

e) date despre inspectori (nume, prenume, funcția deținută);

f) date despre persoana supusă controlului (denumirea/numele persoanei; codul

fiscal; sediul/adresa subdiviziunii controlate și codul acesteia, după caz, alte date de

contact);

g) obiectul/obiectele care urmează a fi supuse controlului;

h) scopul, metoda de control și aspectele ce urmează a fi verificate, trimitere

expresă la lista de verificare aplicabilă și actul normativ prin care aceasta este

aprobată;

i) data începerii controlului și durata preconizată a acestuia.

Conform art. 216 alin. (1), (2) (5), (6), (8) și (9) din Codul fiscal (în vigoare la

data de referință), controlul fiscal la fața locului are drept scop verificarea respectării

legislației fiscale de contribuabil sau de o altă persoană supusă controlului, care se

efectuează la locurile aflării acestora de către funcționarii fiscali sau de persoane cu

funcție de răspundere ale altor organe cu atribuții de administrare fiscală. În cazul în

care contribuabilul sau o altă persoană supusă controlului nu dispune de sediu sau

de oficiu ori sediul lui se află la domiciliu, în alte cazuri cînd nu există condiții

adecvate de lucru, controlul fiscal menționat se efectuează la oficiul organului care

exercită controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art. 145 alin. (2) – (6),

inclusiv cu întocmirea obligatorie a unui act de ridicare de la contribuabil a

documentelor necesare.

Controlul fiscal la fața locului poate fi efectuat numai în temeiul unei decizii

scrise a conducerii organului care exercită controlul. Necesitatea efectuării

verificării prin contrapunere la unele persoane cu care contribuabilul supus

controlului are sau a avut raporturi economice și financiare, pentru a se constata

autenticitatea acestora, se determină, de sine stătător, de către funcționarul fiscal sau

altă persoană cu funcție de răspundere care efectuează controlul.

La finalizarea controlului fiscal la fața locului, se întocmește un act de control

fiscal. La posturile fiscale, actul de control fiscal se va întocmi numai în caz de

depistare a încălcării legislației fiscale. În cazul depistării vreunei încălcări fiscale,

organul care exercită controlul ia decizia corespunzătoare. Prin derogare de la

prevederile prezentului alineat, dacă încălcarea fiscală se depistează de către

serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale, decizia respectivă se emite de

organul fiscal, cu respectarea prevederilor de la art.159 alin. (2).

Actul de control fiscal este un document întocmit de funcționarul fiscal sau altă

persoană cu funcție de răspundere a organului care exercită controlul, în care se

consemnează rezultatele controlului fiscal. În act se va descrie obiectiv, clar și exact

încălcarea legislației fiscale și/sau a modului de evidență a obiectelor impunerii, cu

referire la documentele de evidență respective și la alte materiale, indicîndu-se actele

normative încălcate. În act va fi reflectată fiecare perioadă fiscală în parte,

specificîndu-se încălcările fiscale depistate în ea.

Contribuabilul, inclusiv prin intermediul conducătorului sau altui reprezentant

al său, este obligat, după caz, să asigure condiții adecvate pentru efectuarea

8

controlului, să participe la efectuarea lui și să semneze actul de control fiscal, chiar

și în cazul dezacordului. În caz de dezacord, el este obligat să prezinte în scris, în

termen de pînă la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexînd

documentele de rigoare.

Prin derogare de la prevederile prezentului capitol, controlul fiscal la fața

locului al persoanelor care practică activitate de întreprinzător se înregistrează și se

supraveghează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind

controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Art. 222 Cod fiscal, statuează că, verificarea operativă se aplică în cazul

controlului fiscal la fața locului, observîndu-se procesele economice si financiare,

actele și operațiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru a depista și

a preveni încălcarea legislației fiscale.

Verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică și/sau

documentară. Dacă se constată vreo încălcare a legislației fiscale, iar verificarea

circumstanțelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor

respective ale organului cu atribuții de control fiscal pentru efectuarea unui control

fiscal prin alte metode tehnice.

Conform art. 224 alin. (1) și (2) Cod fiscal, cumpărătura de control este o

modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcționarul fiscal a

situației de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a

lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziționa (consuma) sau

de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atît în monedă

națională, cît și în valută străină.

Contribuabilul (reprezentantul său în persoana vînzătorului, casierului sau altei

persoane împuternicirile de a acționa în numele contribuabilului la realizarea

bunurilor materiale, la primirea comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a

serviciilor, care rezultă din situația sau din documente confirmative) este informat

despre aplicarea cumpărăturii de control după efectuarea acesteia.

În contextul normelor citate și având în vedere că controlul fiscal a fost efectuat

legal fiind inițiat în baza deciziei emise de Direcția Generală Fiscală Sud privind

inițierea controlului din 488 din 04 decembrie 2017, la fel și actul de control fiscal

nr. 1-788679 din 04 decembrie 2017 fiind întocmit în corespundere cu prevederile

legale, denotă legalitatea actului final al controlului și anume decizia asupra cazului

de încălcare a legislației comise de SRL „Oledis-Rapid” din 27 decembrie 2017.

Pentru motivele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ conchide că instanțele ierarhic inferioare greșit au

concluzionat asupra ilegalității deciziei nr. 488 din 04 decembrie 2017 emisă de

Direcția Generală Fiscală Sud, în raport cu încălcările admise de contribuabil.

Or, cele relatate în ansamblu denotă că decizia nr. 488 din 04 decembrie 2017

emisă de Direcția Generală Fiscală Sud, este legală în fond și emisă conform

prevederilor legale, iar temeiuri de anulare a actului administrativ contestat nu au

fost stabilite.

În această ordine de idei, s-a constatat cu certitudine că Direcția Generală

Fiscală Sud, a făcut dovada legalității actului administrativ contestat, pe când SRL

,,Oledis-Rapid” în calitatea sa de reclamant, nu a prezentat probe pertinente și

admisibile care ar combate argumentele pârâtului și care în ansamblu ar demonstra

necesitatea anulării actului administrativ.

9

Colegiul judiciar apreciază ca fiind greșite concluziile instanțelor inferioare cu

privire la faptul că în decizia de inițiere a controlului fiscal obligatoriu urma să fie

indicată denumirea agentului economic or, prin decizia privind inițierea controlului

fiscal nr. 488 din 04 decembrie 2017 a Direcției Generale Fiscale Sud, s-a dispus:

contribuabilii ce desfășoara activitate în domeniul transporturilor auto de călători în

regim de taxi în raza orașului Leova, metoda verificării operative (metoda de

efectuare a controlului, cod 6), cu indicarea inspectorilor ce urmează a efectua

controlul și anume Eugeniu Furtună-inspector principal, cod 908 și Violeta Ghețivu-

inspector principal cod 911, data începerii controlului 04 decembrie 2017 și data

finalizării controlului 04 decembrie 2017 (f.d.53).

În contextul dat, Colegiul precizează că SRL „Oledis-Rapid” a fost supusă

controlului fiscal prin metoda verificării operative. Colegiul remarcă că instanțele

inferioare, au reținut că în decizia privind inițierea controlului fiscal nr. 488 din 04

decembrie 2017 nu a fost indicat că SRL „Oledis-Rapid” urmează a fi supusă

controlului, deoarece nu ar fi fost specificată denumirea completă a contribuabilului.

La acest aspect, Colegiul notează că Codul Fiscal nu stabilește expres

conținutul deciziei privind inițierea controlului fiscal, însă instanța de apel nu a luat

în considerare că Serviciul Fiscal de Stat dispune de Regulamente și/sau Instrucțiuni

interne care stabilesc metodele și operațiunile concrete utilizate la efectuarea

controlului fiscal. Existența unor astfel de acte (Regulamente, Instrucțiuni) este

expres permisă de Codul Fiscal.

În acest sens, prin ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 131 din

22 iulie 2004 a fost aprobat Regulamentul cu privire la controlul fiscal la fața locului,

precum și a controlului fiscal cameral, în cadrul căruia este posibilă depistarea

încălcării fiscale. În contextul Regulamentului dat, în decizia privind inițierea

controlului fiscal la poziția contribuabililor se indică Primăria în raza căreia și

desfășoară activitatea contribuabilul, iar la caz a fost indicat or. Leova, or, SRL

„Oledis-Rapid” deține mai multe mijloace de transport fiind înregistrate în or. Leova

(f.d.54-55), unde a fost efectuat controlul prin metoda verificării operative.

Astfel, concluzia primei instanțe menținută prin decizia instanței de apel

precum că în decizia privind inițierea controlului fiscal urma să fie indicată

denumirea completă a contribuabilului, este neîntemeiată or, nu a specificat care

normă legală obligă organul de control fiscal de a indica acest aspect. Prin urmare,

verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la fața locului, observându-

se procesele economice și financiare, actele și operațiunile aferente, pentru a

constata autenticitatea lor, pentru a depista și a preveni încălcarea legislației fiscale,

iar în condițiile art. 222 alin.(2) Cod fiscal, verificare operativă se face inopinat.

Colegiul judiciar, reiterează că, în rezultatul controlului efectuat la 04

decembrie 2017, a fost întocmit actul de control nr. 1-788679 din 04 decembrie 2017

de către inspectorii Eugeniu Furtună și Violeta Ghețivu, conform căruia au fost

indicate încălcările depistate la efectuarea controlului la această unitate (f.d.7).

Cu referire la ipoteza instanței de fond susținută și de decizia instanței de apel

precum că partea pârâtă nu a demonstrat transmiterea mijloacelor financiare, iar

bonul fiscal fiind fără dată, denotă ilegalitatea deciziei, Colegiul notează că din actul

de control se identifică expres că călătoria cu mijlocul de transport în regim de taxi

(„XXXXX”, n/î XXXXX) a fost efectuată la 04 decembrie 2017, ora 11.00, mai mult

prezența bonului fiscal la inspectorii de control denotă cu certitudine existența

10

călătoriei cu mijlocul de transport în regim de taxi, model „ XXXXX”, numărul de

înmatriculare XXXXX ce aparține companiei SRL „Oledis-Rapid” (f.d. 7, 112).

Împrejurările descrise determină Colegiul să conchidă că soluția dată de către

instanțele ierarhic inferioare este neîntemeiată, din care considerente aceasta nu

poate fi menținută.

În contextul celor menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că decizia din 05

martie 2020 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 24 octombrie 2019 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central urmează a fi casate, cu emiterea unei hotărâri noi de

respinegerea acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Direcția Generală Administrare Fiscală Sud a

Serviciului Fiscal de Stat.

Se casează integral decizia din 05 martie 2020 a Curții de Apel Cahul și

hotărârea din 24 octombrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Oledis-Rapid” împotriva Serviciului Fiscal de Stat al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală

Sud privind anularea deciziei organului fiscal și repararea prejudiciului moral și se

pronunță o hotărâre nouă prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Oledis-Rapid” împotriva Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Sud privind anularea

deciziei organului fiscal și repararea prejudiciului moral, ca neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicoale Craiu

Victor Burduh

11