ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.10.2020

3r-239/20 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
07.10.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
admisibilitatea apelului, termenul depunerii motivarii apelului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3r-239/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-239/20

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, Gr.Dașchevici, Vl.Clima)

7 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Radu Bîrcă

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 26

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost considerat

inadmisibil, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă,

c o n s t a t ă:

La 3 iulie 2018, Radu Bîrcă a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Radu Bîrcă a fost admisă parțial, fiind

dispusă anularea deciziei nr. 51 din 24 mai 2018 de refuz a Casei Naționale de

Asigurări Sociale și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite

actul administrativ individual, prin care să dispună recalcularea pensiei care i se

cuvine lui Radu Bîrcă, ținîndu-se cont de salariul funcției, salariul pentru gradul

special, sporul procentual pentru vechime în serviciu, primite înainte de

concediere, precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și

suplimente primite în ultimul an de serviciu, precedente concedierii din 29 martie

a fost respinsă. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Bîrcă Radu suma de 6500 lei cu titlu de asistență juridică.

La 24 ianuarie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu

pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

1

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat

de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 26 decembrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost considerat inadmisibil, pe motiv că

motivarea apelului nu a fost depusă.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 28 iulie 2020, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii

din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu dispunerea repunerii în termen a

apelului motivat și restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel pentru

judecarea apelului în fond.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea

normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de

drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind

accesul liber la justiție.

În acest context, a invocat că a încercat să depună motivarea apelului la

Curtea de Apel Chișinău, însă cancelaria instanței a refuzat în înregistrarea

acestuia, deoarece dosarul încă nu era parvenit de la prima instanță, propunându-i-

se ca să fie așteptată notificarea instanței de apel prin care i se va acorda termen

pentru lichidarea neajunsurilor.

Într-adevăr, până la 15 martie 2020, instanța de apel a creat o practică

judiciară prin expedierea notificărilor pentru a prezenta apelul motivat, ca ulterior

după 15 mai 2020, brusc să fie modificată această practică judiciară, fără a anunța

justițiabilii. Or, ar fi bine ca instanțele de judecată să creeze o practică unanimă în

vederea recepționării cererilor de apel, deoarece pe de o parte, instanța de fond nu

recepționează motivarea apelului făcând trimitere că aceasta se depune la Curtea

de Apel, iar pe de altă parte, Curtea de Apel nu recepționează apelul motivat dacă

dosarul nu a parvenit de la instanța de fond, ceea ce crează o confuzie în acțiunile

părților care ulterior le sunt lezate drepturile procesuale echitabile, încălcându-se

dreptul la apărare, ceea ce este inadmisibil.

În opinia sa, acțiunile și faptele cazului au demonstrat intenția de a contesta

hotărîrea primei instanțe, fiind depus în termen apelul nemotivat, doar că

pandemia mondială, starea de urgență și starea de urgență în sănătate au perturbat

buna și normala desfășurare a procesului.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale la 28 iulie 2020 (f.d.149) este în termen, având în vedere că încheierea

contestată a fost emisă la 17 iunie 2020 (f.d.142) și recepționată de recurentă la

data de 15 iulie 2020 (f.d.146).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

2

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale au fost expuse cu suficientă

claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 17 iunie 2020

a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale reiese

că recurenta nu este de acord cu încheierea din 17 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, prin care apelul declarat de ultima împotriva hotărârii din 26 decembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost considerat inadmisibil, pe motiv

că motivarea apelului nu a fost depusă (f.d.149-151), iar din conținutul încheierii

recurate rezultă că, motivarea apelului nu a fost depusă conform prevederilor

art.232 alin.(2) Cod administrativ, din care considerent apelul a fost considerat

inadmisibil (f.d.142-144).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării

inadmisibile a apelului, pe motiv că nu a fost depusă motivarea acestuia, justă.

În conformitate cu art. 232 Cod administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, instanța de

apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Conform art. 97 Cod administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de

autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se

face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea

publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de

recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin

poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

3

Potrivit art. 63 Cod administrativ, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul

civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită

perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci

când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, art. 261 Cod civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului

civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua

survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.

Astfel, din actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 26 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată depusă de

Radu Bîrcă a fost admisă parțial (f.d.119), iar la data de 24 ianuarie 2020, Casa

Națională de Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 26

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere

a acțiunii (f.d.123-124).

Tot actele cauzei atestă că, la data de 10 februarie 2020 Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani a expediat în adresa participanților la proces, inclusiv în adresa

apelantei – recurente Casa Națională de Asigurări Sociale copia hotărârii motivate

din 26 decembrie 2019 (f.d.136), care a fost recepționată de ultima la data de 27

februarie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f.d.137).

Totodată, conform Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17

martie 2020 privind declararea stării de urgență, s-a declarat stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

În corespundere cu pct. 1 din anexa la Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 1 din 18 martie 2020, pe durata stării de

urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să

curgă, iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență

instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

Potrivit pct. 4 din anexă la dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, cauzele civile, cu excepția,

celor ce se examinează conform legii în lipsa părților, care au fost amânate pentru

pronunțare, ce vizează eliberarea ordonanțelor de protecție, acțiunile privind

confiscarea averii nejustificate, încuviințarea spitalizării forțate și tratamentului

forțat, se suspendă de drept.

Iar pct. 8 al anexei respective stipulează că termenele de exercitare a căilor de

atac în cauzele care se suspendă de drept, aflate în curs la data instituirii prezentei

stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la

data încetării stării de urgență.

Prin urmare, având în vedere că pentru perioada stării de urgență (17 martie –

15 mai 2020) a fost suspendată curgerea termenului, în speță, termenul de

declarare a motivării apelului și-a început curgerea la 28 februarie 2020, ziua

imediat următoare datei recepționării copiei hotărârii motivate de către apelantă și

a expirat la data de 27 mai 2020, conform următorului calcul (18 zile – de la 28

februarie 2020 până la 16 martie 2020, ultima zi până la instituirea stării de

4

urgență) + (12 zile – de la 16 mai 2020, prima zi după expirarea stării de urgență

până la 27 mai 2020, în total 30 zile).

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, apelanta Casa

Națională de Asigurări Sociale nu a depus motivarea apelului în interiorul

termenului legal de 30 de zile de la notificarea copiei hotărârii motivate, termen

imperativ prevăzut de lege.

Cât privesc argumentele recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale

precum că a încercat să depună apelul motivat la Curtea de Apel Chișinău, însă

cancelaria instanței a refuzat în înregistrarea acestuia, deoarece dosarul încă nu era

parvenit de la prima instanță, propunându-i-se ca să fie așteptată notificarea

instanței de apel prin care i se va acorda termen pentru lichidarea neajunsurilor,

acestea nu pot fi reținute întru justificarea neprezentării motivării apelului timp de

4 luni de zile (de la data recepționării copiei hotărârii motivate a instanței de fond

și până la data soluționării chestiunii punerii apelului pe rol), în situația în care,

cauza în ordine de apel, urma a fi judecată anume la cererea de apel depusă de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

Or, ultima având calitatea procesuală de apelantă, trebuia să îndeplinească

anumite obligațiuni, iar în cazul neîndeplinirii, este ținută să suporte consecințele

nefavorabile. De altfel, Casa Națională de Asigurări Sociale a cunoscut despre

existența litigiului, contestând cu apel hotărârea primei instanțe și urma a se

interesa de soarta dosarului, aspect relevat și în jurisprudența CtEDO care obligă

părțile de a urmări desfășurarea procesului și a depune diligența necesară în

realizarea obligațiilor și drepturilor procedural.

Nu pot fi reținute nici argumentele recursului precum că Casa Națională de

Asigurări Sociale aștepta că instanța de apel să emită și expedieze în adresa sa o

încheiere/notificare prin care să-i acorde un termen de înlăturare a neajunsului,

pentru depunerea motivării apelului, aceasta fiind calificat de recurentă drept un

neajuns ce ar trebui înlăturat, conform art. 235 din Codul administrativ.

Aceasta deoarece rezultând din prevederile art. 235 Cod administrativ –

nerespectarea cerințelor cererii de apel, instanța de judecată stabilește un termen

pentru neînlăturarea neajunsurilor doar în cazurile prevăzute de art. 233 alin. (1),

(2) și art. 234 alin. (1) Cod administrativ, care nu cuprinde însă și cazul în care

cererea de apel nu este motivată. Or, neindicarea circumstanțelor de fapt și de drept

pe care apelanta își întemeiază cererea de apel, nu constituie temei de acordare a

termenului pentru lichidarea neajunsului.

De altfel, în atare situații art. 232 alin. (2) Cod administrativ, stabilește fără

interpretări că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la data notificării hotărârii motivate, ceea ce denotă că Codul administrativ

nu prevede obligația instanței de apel să acorde termen apelantului pentru

depunerea apelului motivat.

La rândul său, acordarea unui termen pentru prezentarea apelului motivat ar

constitui o ingerință în drepturile intimatului.

Totodată, argumentele invocate de recurenta Casa Națională de Asigurări

Sociale în recurs precum că până la 15 martie 2020, instanța de apel a creat o

practică judiciară prin expedierea notificărilor pentru a prezenta apelul motivat, ca

ulterior după 15 mai 2020, brusc să fie modificată această practică judiciară, fără a

anunța justițiabilii, crează o confuzie în acțiunile părților care ulterior le sunt lezate

5

drepturile procesuale echitabile, încălcându-se dreptul la apărare, acestea sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse, or, în sensul principiului necunoașterea sau

cunoașterea greșită a legii, nu exonerează participanții la proces de obligația de a

se conforma legii, la caz, nerespectarea termenului de depunere a motivării

apelului se datorează în exclusivitate comportamentul pasiv și indiferent al

recurentei, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,

folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Respectiv, înțelegerea greșită de către recurentă a regulilor procedurale nu o

exonerează de sancțiunile procedurale.

Mai mult, instanța de recurs menționează că referirea recurentei la aceste

circumstanțe nu sunt relevante în prezenta speță, deoarece Curtea Supremă de

Justiție a dat deja apreciere situației juridice în cauze similare (dosar nr. 3r-38/20

din 5 februarie 2020, 3r-28/20 din 12 februaruie 2020).

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat

inadmisibil apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale pe motivul

neprezentării apelului motivat în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod

administrativ. Or, dânsa fiind conștientă că a depus încă la 24 ianuarie 2020

cererea de apel nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare,

după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și

de a îndeplini cerințele legale, condiții însă ce nu se atestă la caz.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele, invocate în

cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de către recurentă a drepturilor sale

procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura

stabilită de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de

recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat.

Or, în cazul examinării apelului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale pe fond, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de

articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă

drepturile partricipanților la un proces echitabil.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu

menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

6

Se menține încheierea din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la acțiunea depusă de Radu Bîrcă împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-06-26
0,97
3r-129/24 — privind executarea hotaririi Judecatoriei Chisinau, sediul Riscani
Do saru l nr. 3r- 129/24 2-18169272-01-3r-07052024 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud.V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru) D E C I Z I E 26 iunie 2024 mun. Chişinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președi
CSJ 2021-03-03
0,96
3r-79/21 — contestarea actului administrativ
Dosar nr. 3r-79/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 03 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2022-05-04
0,96
3r-103/22 — initierea procedurii de executare a hotaririi judecatoreti
acțiile de împăcare conform art.217. În corespundere art.251 alin. (1) Codul administrativ, hotărârile judecătoriilor sunt executorii după expirarea termenului de apel. Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 26 decembrie 2019
CSJ 2021-02-03
0,96
3r-19/21 — contestarea actului administrativ
Dosar nr. 3r-19/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. M. Guzun, A. Bostan, G. Dașchevici) D E C I Z I E 03 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comer
CSJ 2020-08-05
0,96
2ac-86/20 — contestarea actului administrativ
Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărîrii din 04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râşcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Bîrca împotriva Casei Naționale de A
Sursă