3ra-925/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-925/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

ÎNCHEIERE

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Denis Serjant, reprezentat

de avocatul Valeriu Pelin,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Denis Serjant împotriva Centrului Militar Chișinău, Comisia de încorporare în

serviciul militar în Forțele Armate cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a respins apelul declarat de către Denis Serjant,

constată:

La 12 iulie 2019 Denis Serjant a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Centrului Militar Chișinău, Comisiei de incorporare în serviciul militar în

Forțele Armate, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 1 din 16 aprilie 2019

a Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul militar și a ordinului Comandamentului

Centrului Militar Chișinău nr. 75 din 28 mai 2019 în partea încorporării sale cu

eliberarea din serviciul militar.

În motivarea acțiunii înaintate Denis Serjant a indicat că fiind citat de către

Centrul Militar Chișinău a trecut comisia medico-militară, care a constatat că este apt

pentru serviciu militar. Ca urmare, au fost emise decizia încorporată în procesul-verbal

nr. 1 din 16 aprilie 2019 a Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul militar în

termen și ordinul șefului Centrului Militar Chișinău nr. 75 din 28 mai 2019 privind

încorporarea lui Denis Serjant în serviciul militar în termen.

Reclamantul a menționat că la 21 mai 2019 a fost adus forțat la Centrul Militar

Chișinău pentru a fi dus în unitatea militară. La 28 mai 2019 a fost reținut la locul de

muncă și dus cu forța în Brigada nr. II Infanterie Motorizată a Forțelor Armate, unde a

fost ținut forțat ca ostatic.

Astfel, Denis Serjant a indicat că i-au fost lezate flagrant drepturile și libertățile,

fiind luat forțat de la serviciu în lipsa unei ordonanțe de reținere, aducere forțată sau alt

document.

1

În opinia reclamantului încorporarea în Forțele Armate se face benevol, iar pentru

neexecutarea acestei obligații este prevăzută răspunderea contravențională sau penală.

În susținerea ilegalității actelor menționate reclamantul a menționat că familia sa

este formată din două persoane, el și mama sa, care este bolnavă, astfel încât

reclamantul dispune de dreptul de a nu fi încorporat în Forțele Armate, inclusiv în

contextul în care este unicul întreținător și este membru al Asociației Republicane a

Tinerilor Pacifiști „Pentru pace în Moldova”, având dreptul de a fi scutit de serviciul

militar în baza concepțiilor religioase sau pacifiste.

Prin hotărârea din data de 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins acțiunea înaintată de Denis Serjant. (f.d.71,76-79)

La 13 februarie 2020, în cadrul termenului de atac, Denis Serjant a declarat apel

împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat casarea hotărârii cu emiterea

unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată. ( f.d. 73-

75)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 10 iunie 2020 a respins apelul

declarat de către Denis Serjant. ( f.d. 103,104-113)

Instanțele de judecată în temeiul Legii nr. 1245-XV din 18 iulie 2002 cu privire

la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei și a punctelor 3, 5, 12, 13, 32, 35, 36,

59, 60 ale Regulamentului cu privire la încorporarea cetățenilor în serviciul militar în

termen sau în cel cu termen redus, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 864 din 17

august 2015 au concluzionat că cererea de chemare în judecată depusă de către Denis

Serjant este neîntemeiată, deoarece actele contestate au fost emise conform exigenților

legale, temei pentru anularea acestora în speță lipsește.

Instanțele de judecată au respins ca fiind neîntemeiat argumentul lui Denis Serjant

referitoar la faptul că acesta este membru al Asociației Republicane a Tinerilor Pacifiști

„Pentru pace în Moldova”, deoarece pentru a beneficia de drepturile ce rezidă din acest

fapt, acesta urma să depună personal o cerere motivată reprezentantului serviciului civil

în termen de 2 luni până la desfășurarea încorporării curente în serviciul militar în

termen, în serviciul cu termen redus sau în serviciul civil, obligație pe care acesta nu a

executat-o.

De asemenea nu a fost reținut ca fiind întemeiat nici argumentul precum că

componența familiei sale îi permite de a nu fi încorporat în serviciul militar în termen,

invocând că la întreținerea lui Denis Serjant se află părintele inapt pentru muncă, dacă

acesta nu este întreținuți de stat și nu există alte persoane care locuiesc împreună cu el

și care, conform legii, sunt obligate să-i întrețină, deoarece în sensul legii părinții sunt

considerați inapți pentru muncă dacă sunt invalizi de gradul I sau II ori au atins limita

de vârstă ce le acordă dreptul la pensionare. La caz, nu au fost anexate probe ce ar

dovedi că mama lui Denis Serjant ar întruni condițiile stabilite în textul legii pentru a

acorda acestuia din urmă dreptul la amânarea serviciului militar în termen.

Cu referire la argumentul precum că actele contestate nu au fost semnate de către

președintele Comisiei de încorporare în serviciul militar în Forțele Armate, ci de un

subaltern al acestuia, instanțele de judecată au menționat că prin prisma art. 121, alin.

(2) din Codul administrativ în cazul organelor colegiale, persoana competentă să

semneze actul administrativ este președintele organului colegial sau, după caz,

persoana desemnată conform normelor de organizare și funcționare a organului

colegial.

Prin urmare, deși cadrul legal pertinent denotă că componența Comisiei de

2

încorporare în serviciul militar în Forțele Armate este desemnată nominal de Consiliul

municipal Chișinău, fapt realizat în speță prin decizia acestuia nr. 3/6 din 04 ianuarie

2019, pretinsa substituire a acestuia de către un subaltern nu este contrară legislației

pertinente în contextul în care imposibilitatea prezentării persoanei desemnate la

ședința comisiei nu este determinat de cadrul normativ pertinent drept temei de

suspendare/amânare a activității comisiei în condițiile delegării unui substituitor.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Denis Serjant, reprezentat de

avocatul Valeriu Pelin, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind

recunoașterea ilegalității refuzului Centrului Militar Chișinău și anularea actelor

contestate. (f.d. 115-120)

În motivarea recursului Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a

indicat că instanțele de judecată nu au dat apreciere probelor prezentate în proces,

instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în apel, nu a motivat

din care considerente a ajuns la această concluzie.

Recurentul a menționat că au fost admise încălcări, ori procesul - verbal al

Comisiei de încorporare nu este semnat de către președintele comisiei, dar de o

persoană neîmputernicită, fapt recunoscut de autoritatea intimată, motiv care duce la

nulitatea absolută a acestui act, însă instanțele de judecată inferioare nu s-au expus în

nici un fel asupra acestui argument.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 10 iunie 2020, notificată avocatului

Valeriu Pelin, la 03 august 2020. ( f.d. 121)

Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, s-a conformat prevederilor

art. 245 din Codul administrativ și a depus, în termen, recurs motivat la 07 iulie 2020.

(f.d. 115-120)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

3

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Denis Serjant, reprezentat de avocatul

Valeriu Pelin, este inadmisibilă.

4

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5