3ra-925/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-925/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima ÎNCHEIERE 30 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Denis Serjant împotriva Centrului Militar Chișinău, Comisia de încorporare în serviciul militar în Forțele Armate cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din data de 10 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Denis Serjant, constată: La 12 iulie 2019 Denis Serjant a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Centrului Militar Chișinău, Comisiei de incorporare în serviciul militar în Forțele Armate, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 1 din 16 aprilie 2019 a Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul militar și a ordinului Comandamentului Centrului Militar Chișinău nr. 75 din 28 mai 2019 în partea încorporării sale cu eliberarea din serviciul militar.

În motivarea acțiunii înaintate Denis Serjant a indicat că fiind citat de către Centrul Militar Chișinău a trecut comisia medico-militară, care a constatat că este apt pentru serviciu militar. Ca urmare, au fost emise decizia încorporată în procesul-verbal nr. 1 din 16 aprilie 2019 a Comisiei de recrutare-încorporare în serviciul militar în termen și ordinul șefului Centrului Militar Chișinău nr. 75 din 28 mai 2019 privind încorporarea lui Denis Serjant în serviciul militar în termen. Reclamantul a menționat că la 21 mai 2019 a fost adus forțat la Centrul Militar Chișinău pentru a fi dus în unitatea militară. La 28 mai 2019 a fost reținut la locul de muncă și dus cu forța în Brigada nr. II Infanterie Motorizată a Forțelor Armate, unde a fost ținut forțat ca ostatic.

Astfel, Denis Serjant a indicat că i-au fost lezate flagrant drepturile și libertățile, fiind luat forțat de la serviciu în lipsa unei ordonanțe de reținere, aducere forțată sau alt document. 1 În opinia reclamantului încorporarea în Forțele Armate se face benevol, iar pentru neexecutarea acestei obligații este prevăzută răspunderea contravențională sau penală. În susținerea ilegalității actelor menționate reclamantul a menționat că familia sa este formată din două persoane, el și mama sa, care este bolnavă, astfel încât reclamantul dispune de dreptul de a nu fi încorporat în Forțele Armate, inclusiv în contextul în care este unicul întreținător și este membru al Asociației Republicane a Tinerilor Pacifiști „Pentru pace în Moldova”, având dreptul de a fi scutit de serviciul militar în baza concepțiilor religioase sau pacifiste.

Prin hotărârea din data de 29 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins acțiunea înaintată de Denis Serjant. (f.d.71,76-79) La 13 februarie 2020, în cadrul termenului de atac, Denis Serjant a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată. ( f.d. 73- 75) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 10 iunie 2020 a respins apelul declarat de către Denis Serjant. ( f.d.

103,104-113) Instanțele de judecată în temeiul Legii nr. 1245-XV din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei și a punctelor 3, 5, 12, 13, 32, 35, 36, 59, 60 ale Regulamentului cu privire la încorporarea cetățenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 864 din 17 august 2015 au concluzionat că cererea de chemare în judecată depusă de către Denis Serjant este neîntemeiată, deoarece actele contestate au fost emise conform exigenților legale, temei pentru anularea acestora în speță lipsește.

Instanțele de judecată au respins ca fiind neîntemeiat argumentul lui Denis Serjant referitoar la faptul că acesta este membru al Asociației Republicane a Tinerilor Pacifiști „Pentru pace în Moldova”, deoarece pentru a beneficia de drepturile ce rezidă din acest fapt, acesta urma să depună personal o cerere motivată reprezentantului serviciului civil în termen de 2 luni până la desfășurarea încorporării curente în serviciul militar în termen, în serviciul cu termen redus sau în serviciul civil, obligație pe care acesta nu a executat-o.

De asemenea nu a fost reținut ca fiind întemeiat nici argumentul precum că componența familiei sale îi permite de a nu fi încorporat în serviciul militar în termen, invocând că la întreținerea lui Denis Serjant se află părintele inapt pentru muncă, dacă acesta nu este întreținuți de stat și nu există alte persoane care locuiesc împreună cu el și care, conform legii, sunt obligate să-i întrețină, deoarece în sensul legii părinții sunt considerați inapți pentru muncă dacă sunt invalizi de gradul I sau II ori au atins limita de vârstă ce le acordă dreptul la pensionare. La caz, nu au fost anexate probe ce ar dovedi că mama lui Denis Serjant ar întruni condițiile stabilite în textul legii pentru a acorda acestuia din urmă dreptul la amânarea serviciului militar în termen.

Cu referire la argumentul precum că actele contestate nu au fost semnate de către președintele Comisiei de încorporare în serviciul militar în Forțele Armate, ci de un subaltern al acestuia, instanțele de judecată au menționat că prin prisma art. 121, alin. (2) din Codul administrativ în cazul organelor colegiale, persoana competentă să semneze actul administrativ este președintele organului colegial sau, după caz, persoana desemnată conform normelor de organizare și funcționare a organului colegial.

Prin urmare, deși cadrul legal pertinent denotă că componența Comisiei de 2 încorporare în serviciul militar în Forțele Armate este desemnată nominal de Consiliul municipal Chișinău, fapt realizat în speță prin decizia acestuia nr. 3/6 din 04 ianuarie 2019, pretinsa substituire a acestuia de către un subaltern nu este contrară legislației pertinente în contextul în care imposibilitatea prezentării persoanei desemnate la ședința comisiei nu este determinat de cadrul normativ pertinent drept temei de suspendare/amânare a activității comisiei în condițiile delegării unui substituitor. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind recunoașterea ilegalității refuzului Centrului Militar Chișinău și anularea actelor contestate.

(f.d. 115-120) În motivarea recursului Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a indicat că instanțele de judecată nu au dat apreciere probelor prezentate în proces, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în apel, nu a motivat din care considerente a ajuns la această concluzie. Recurentul a menționat că au fost admise încălcări, ori procesul - verbal al Comisiei de încorporare nu este semnat de către președintele comisiei, dar de o persoană neîmputernicită, fapt recunoscut de autoritatea intimată, motiv care duce la nulitatea absolută a acestui act, însă instanțele de judecată inferioare nu s-au expus în nici un fel asupra acestui argument. În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 10 iunie 2020, notificată avocatului Valeriu Pelin, la 03 august 2020. ( f.d. 121) Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a depus, în termen, recurs motivat la 07 iulie 2020. (f.d. 115-120) Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul 3 neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, este inadmisibilă.

4 Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, depus de către Denis Serjant, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 5