2ra-1214/20 — încasarea datoriei, anularea actului juridic

2ra-1214/20 — încasarea datoriei, anularea actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1214/20

Prima instanță - (Judecătoria Orhei, sediul central) jud: I. Movilă

instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță

D E C I Z I E

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Ion Stegărecsu în numele și interesele

lui Iurie Frătescu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

cu Răspundere Limitată „Euro Motor Trans” împotriva lui Iurie Frătescu cu privire

la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată

și cererea reconvențională depusă de Iurie Frătescu împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Euro Motor Trans” cu privire la declararea nulității actului

juridic și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 martie 2019, SRL „Euro Motor Trans” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Iurie Frătescu, prin care a solicitat: încasarea datoriei

neachitate în mărime de 63 800 lei urmare a prejudiciului material cauzat și

compensarea cheltuielilor de judecată constituite din plata taxei de stat în sumă de 1

914 lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la 21 februarie 2018 Iurie Frătescu a fost

angajat în cadrul SRL „Euro Motor Trans” în calitate de șofer internațional, în baza

contractului individual de muncă nr. 141 și a ordinului cu nr. 12 din 21 februarie

2018, având la bază cererea de angajare din aceiași dată.

Întru exercitarea atribuțiilor de serviciu, la 21 februarie 2018, în baza actului

de predare-primire SRL „Euro Motor Trans” a transmis, iar pârâtul Iurie Frătescu a

primit Autocamionul (cap-tractor) de marca Volvo FH4X2T, anul de fabricației

2007 cu n/î xxxxx și semiremorca de marca KRONE, anul fabricației 2008 cu n/î

xxxxx în stare tehnică și complectație corespunzătoare.

La 22 februarie 2018, potrivit Scrisorii de transport internațional CMR Seria

MD nr. 0316577 și foii de parcurs Seria DAA nr. 132123 din 22 februarie 2018,

pârâtul a fost antrenat în efectuarea cursei internaționale Moldova-România-Turcia-

România-Moldova.

1

La reîntoarcerea în Republica Moldova, la 20 martie 2018, pe traseul București

– Chișinău, în regiunea comunei Crasna (România), pârâtul a săvârșit un accident

rutier cu implicarea unității de transport ce i-a fost încredințată.

Conform procesului-verbal Seria PVSX nr.0035344 din 20 martie 2018,

autoritățile abilitate din România l-au recunoscut vinovat de producerea

accidentului pe Iurie Frătescu.

S-a menționat că în rezultatul accidentului rutier, unității de transport

încredințate pârâtului - Autocamionului (cap-tractor) Volvo FH4X2T, anul de

fabricației 2007 cu n/î xxxxx și semiremorcii de marca KRONE, anul fabricației

2008 cu n/î xxxxx, i-au fost cauzate deteriorări, fiind avariate după cum s-a

constatat și potrivit Autorizației de reparații Seria CA nr.0481875 eliberate de către

autoritățile Române: parbrizul, capota, motorul, grila, masca, radiatorul, spoilerul de

protecție, suportul oglindă, retrovizor dreapta.

Cu referire la prevederile art. 333 alin. (1) și art. 342 alin. (1) din Codul

muncii, s-a menționat că părțile SRL „Euro Motor Trans” și Iurie Frătescu, de

comun acord și benevol au convenit, apreciind că mărimea prejudiciului cauzat SRL

„Euro Motor Trans” ca urmare a deteriorărilor produse unității de transport ce

necesită reparații în vederea recondiționării mijlocului de transport avariat,

constituie suma de 70 000 lei, conform acordului de achitare benevolă a

prejudiciului cauzat în urma producerii accidentului rutier încheiat la 20 martie

2018 între SRL „Euro Motor Trans” și Iurie Frătescu.

Totodată, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor cauzării prejudiciului,

pârâtul a oferit la 23 martie 2018 explicațiile reclamantului SRL „Euro Motor

Trans” referitor la accidentul rutier din 20 martie 2018 care a avut loc ca cauză a

apariției prejudiciului.

La fel, s-a indicat că în conformitate cu art. 343 alin. (1) și (2) din Codul

muncii, la 20 martie 2018, între SRL „Euro Motor Trans” și Iurie Frătescu a fost

încheiat acordul de achitare benevolă a prejudiciului cauzat în urma producerii

accidentului rutier prin care, pârâtul și-a asumat angajamentul de a repara benevol

prejudiciul cauzat SRL „Euro Motor Trans” apreciat de către părți în mărime totală

de 70 000 lei, iar SRL „Euro Motor Trans” a acceptat repararea acestuia de către

pârât în rate, de până la 30 septembrie 2018.

Ulterior, la 23 martie 2018, având în vedere stabilirea mărimii prejudiciului și

convenirea achitării benevole a acestuia, în rate de către Iurie Frătescu, SRL „Euro

Motor Trans” a emis ordinul nr. 15 cu privire la repararea prejudiciului material

cauzat, luând în considerare convenția părților potrivit acordului de achitare

benevolă încheiat.

În legătură cu faptul că începând cu 23 martie 2018, pârâtul Iurie Frătescu nu

s-a mai prezentat la locul de muncă fără a înștiința angajatorul sau a-i comunica

motivele neprezentări, în baza ordinului cu nr. 16 din 26 martie 2018, SRL „Euro

Motor Trans” a dispus concedierea lui în conformitate cu art. 86 alin. (1) lit. h) din

Codul munci.

Totodată, în vederea executării angajamentelor asumate cu privire la achitarea

benevolă a prejudiciului cauzat, la 30 iulie 2018 pârâtul a achitat reclamantului

suma de 1 000 lei, la 31 iulie 2018 suma de 3 200 lei și la 12 septembrie 2018 suma

de 2 000 lei, iar în total, drept executare a obligațiilor de plată asumate Iurie

Frătescu a achitat doar suma în mărime de 6 200 lei.

2

Reieșind din faptul că au încetat raporturile de muncă dintre părți, iar în

termenul convenit pârâtul nu și-a executat benevol angajamentele asumate de plată

a sumei prejudiciului, consideră că în corespundere art. 343 alin. (2) din Codul

munci, pârâtul Iurie Frătescu urmează să restituie datoria restantă de 63 800 lei.

La 8 mai 2019, administratorul SRL „Euro Motor Trans”, a depusă supliment

la cererea de chemare în judecată, prin care a indicat că la 30 martie 2019, după

depunerea acțiunii în instanța de judecată, pârâtul Iurie Frătescu a achitat în contul

SRL „Euro Motor Trans” suma de 4 500 lei.

Prin urmare, SRL „Euro Motor Trans” a solicitat încasarea de la Iurie Frătescu

a sumei de 59 300 lei, urmare a prejudiciului material cauzat, precum și,

compensarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în mărime de 1 914 lei

(f.d. 51-53).

Pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, la 29 august 2019, avocatul Ion

Stegărecsu, acționând în numele și interesele lui Iurie Frătescu, a depus cerere de

chemare în judecată reconvențională împotriva SRL „Euro Motor Trans”, prin care

a solicitat să fie declarat nul acordul de achitare benevolă a prejudiciului cauzat în

urma producerii accidentului rutier din 20 martie 2018, să fie absolvit Iurie Frătescu

de răspundere materială pentru prejudiciul cauzat, considerând acțiunea ca

neîntemeiată și nefondată și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale, reprezentantul pârâtului a indicat că într-

adevăr, la 21 februarie 2018, în baza ordinului nr. 12 și a contractului individual de

muncă nr. 141, de către SRL „Euro Motor Trans”, Iurie Frătescu a fost angajat în

calitate de șofer internațional.

Întru executarea atribuțiilor de serviciu, la 21 februarie 2018, în baza actului de

predare-primire a SRL „Euro Motor Trans”, acestuia i-a fost transmis Autocamionul

(cap-tractor) de marca Volvo FH4X2T, anul de fabricației 2007 cu n/î xxxxx și

semiremorca de marca KRONE, anul fabricației 2008 cu n/î xxxxx, în stare tehnică

și complectație corespunzătoare, fără a încheia și semna contract de răspunderea

materială.

Ulterior la 22 februarie 2018, Iurie Frătescu a fost antrenat în serviciu de „Euro

Motor Trans” SRL, fapt confirmat prin certificatul CMR Scria MD nr. 0316577 și a

Foii de parcurs Seria DAA nr. 132123 din 22 februarie 2018, în efectuarea cursei

internaționale Moldova-România-Turcia- România-Moldova.

La reîntoarcerea în Republica Moldova, a depistat că frâna autocamionului

avea defecțiuni. Comunicând angajatorului despre acest fapt, i s-a solicitat să

continue cursa, pentru a dovedi să se încarce cu o altă marfă, pentru o noua cursă,

neluând în considerare cele spuse de Iurie Frătescu și faptul că pe drum s-a format

polei, iar frâna autocamionului este defectată.

Astfel că, la 20 martie 2018, ora 22:30 pe traseul București - Chișinău în

regiunea comunei Crasna (România), Frătescu Iurie a fost implicat într-un accident

rutier, iar drept urmare a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului rutier,

de autoritățile abilitate din România, conform procesului-verbal Seria PVSX

nr.0035344 din 20 martie 2018.

În urma deteriorării produse unității de transport, după cum reiese din acordul

de achitare benevolă a prejudiciului cauzat în urma producerii accidentului rutier,

încheiat și semnat între SRL „Euro Motor Trans” și Iurie Frătescu, tot la 20 martie

2018, în urma căruia nu se înțelege cine, când și în prezența cui și asupra cărei

unități de transport a fost constatat prejudiciul cauzat, în mărimea reflectată în

3

acordul de achitare benevolă a prejudiciului or, reținând faptul că, Iurie Frătescu

abia la 21 martie 2018, a revenit în Republica Moldova, fapt confirmat prin parafa

din pașaport, iar pe 23 martie 2018 abia a oferit explicații SRL ,,Euro Motor Trans”

referitor la accidentul rutier produs la 20 martie 2018, întrucât și autocamionului

(cap-tractor) de marcă Volvo FH4X2T, cu n/î xxxxx, rămăsese pe teritoriu

României, prin urmare neînțelegând cum a fost evaluat, de cine și în prezența cui a

fost evaluat prejudiciul cauzat și prin care ordine de plată se demonstrează

suportarea cheltuielilor în legătură cu restabilirea unității de transport, întrucât fiind

reflectată și în acordul de achitare benevolă a prejudiciului cauzat - deoarece un

raport de evaluare a prejudiciului cauzat, nu se regăsește anexat la materialele

cauzei.

La fel, nu se regăsesc careva bonuri/ordine de plată în legătură cu restabilirea

unității de transport sau să fi fost respectată procedura de constatare a prejudiciului

conform Codului muncii, având în vedere stabilirea mărimii prejudiciului și

convenirea achitării benevolă în rate. În lipsa autocarului și în lipsa unei anchete de

serviciu SRL „Euro Motor Trans” nu putea să emită ordinul nr. 15 cu privire la

repararea prejudiciului material cauzat, iar în urmarea acestor acțiuni, la 26 martie

2018 să emită ordinul nr. 16 de concediere, sub pretextul neprezentării acestuia la

locul de muncă.

Consideră că angajatorul SRL „Euro Motor Trans” a ignorat prevederile

legislației în vigoare și nu a efectuat o anchetă de serviciu pentru stabilirea mărimii

prejudiciului material și a cauzelor apariției lui, nu a creat prin ordin (dispoziție,

decizie, hotărâre), o comisie cu participarea specialiștilor în materie, pentru

stabilirea cuantumului prejudiciului material și a cauzelor apariției lui, și nu a

prezentat salariatului materialele acumulate în procesul anchetei de serviciu, ca în

urma căruia, să-i fie demonstrat salariatului vinovăția de cauzare angajatorului a

unui prejudiciu material care se permite a repara benevol, integral sau parțial, cu

achitarea în rate dacă salariatul și angajatorul au ajuns la un acord în acest sens. Or,

în acest caz, salariatul urma să prezinte angajatorului un angajament scris privind

repararea benevolă a prejudiciului, cu indicarea termenelor concrete de achitare -

angajament care lipsește la materialele cauzei civile, - iar, acordul de achitare

benevolă a prejudiciului cauzat denotă că, a fost încheiat și semnat sub presiune

psihologică, aplicată asupra salariatului de către angajator, care prin urmare, în

conformitate cu prevederile art. 327 alin. (1) din Cod civil nou, „actul juridic este

nul dacă nulitatea sancționează încălcarea unei dispoziții legate prin care se

ocrotește un interes general (nulitatea absolută). Astfel, nulitatea absolută a actului

juridic potrivit alin. (1) al art.328 Cod civil nou, poate fi invocată, atât pe cale de

acțiune, cât și pe cale de excepție, de orice persoană care are un interes născut și

actual.

Instanța de judecată este obligată să o constate din oficiu după ce a ascultat

opiniile participanților la proces și pe urmele opiniilor declară nulitatea actului

juridic ce contravine legii, ordinii publice sau bunurilor moravuri, potrivit art.334

din Cod civil nou.

În drept, acțiunea reconvențională a fost întemeiată în baza prevederilor art.

293-295, 327- 328, 337-347 din Codul muncii și art. 327-328, 334 din Cod civil.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Euro Motor Trans” împotriva

4

lui Iurie Frătescu cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

S-a încasat de la Iurie Frătescu în beneficiul SRL „Euro Motor Trans” datoria

neachitată în baza acordului din 20 martie 2018 în mărime de 59 300 lei urmare a

prejudiciului material cauzat și cheltuielile de judecată ce constau din taxa de stat

achitată la depunerea cerii în mărime de 1 914 lei și cheltuieli pentru asistență

juridică în sumă de 3 000 lei.

S-a respins cererea reconvențională depusă de avocatul Ion Stegărescu în

interesele lui Iurie Frătescu cu privire la declararea nulității actului juridic și

compensarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

La 13 ianuarie 2020, avocatul Ion Stegărescu, în numele și interesele lui Iurie

Frătescu, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând ei și emiterea

unei hotărâri noi prin care să fie respinsă acțiunea inițială și admisă acțiunea

reconvențională.

Prin decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Ion Stegărescu în interesele lui Iurie Frătescu și s-a menținut

hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul central.

La 17 iulie 2020, avocatul Ion Stegărescu, acționând în numele și interesele lui

Iurie Frătescu, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 mai 2020 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe și a deciziei instanței de apel și emiterea unei hotărâri noi prin care să fie

respinsă acțiunea inițială ca nefondată și neîntemeiată și admisă acțiunea

reconvențională.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului Iurie Frătescu, avocatul

Ion Stegărescu, a menționat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe

sunt nefondate, neîntemeiate și lipsite de temei juridic.

A invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au constatat și nu au

elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, sau

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei pe care prima instanță le-a

considerat constatate, și ulterior menținute de instanța de apel, nu au fost dovedite

cu probe veridice și suficiente.

Iar în aceste circumstanțe, consideră că recurentului i-a fost încălca dreptul la

un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

A remarcat că angajatorul SRL „Euro Motor Trans” a ignorat prevederile

legislației în vigoare și nu a efectuat o anchetă de serviciu pentru stabilirea mărimii

prejudiciului material pricinuit și a cauzelor apariției lui, nu a creat prin ordin

(dispoziție, decizie, hotărâre), o comisie cu participarea specialiștilor în materie,

pentru stabilirea mărimii prejudiciului material pricinuit și a cauzelor apariției lui,

angajatorul nu a solicitat angajatului să prezinte în scris explicații pe acest caz, cât

nici nu a consemnat într-un proces-verbal refuzul de a se prezenta explicații scrise.

La fel, nu i-a fost prezentat angajatului materialele acumulate în procesul

anchetei de serviciu, pentru a-i demonstra vinovăția, cu posibilitatea de a-l contesta.

Avocatul Ion Stegărescu a susținut că din materialele cauzei rezultă cu

certitudine că Iurie Frătescu a fost angajat în câmpul muncii în calitate de șofer

internațional la SRL „Euro Motor Trans” în baza ordinului nr. 12 și a contractului

individual de muncă nr. 141 din 21 februarie 2018, iar, în baza acestora a fost

semnat și contractul de răspunderea materială nr. 141 din 21 februarie 2018,

conform căruia, și anume pct. 5 din contract, în caz de producere a accidentului cu

5

autocamionul Angajatului, Angajatul este obligat să achite integral prețul asigurării

CASCO și asigurării CMR și nu mai mult de cât atât.

Astfel, reprezentantul recurentului a invocat că nu este clar cum instanțele de

judecată au constatat și de care probe s-au călăuzit, atât timp cât nu este probat

cuantumul prejudiciului material cauzat angajatorului, nu este clar cine, când, în

prezența cui și asupra cărei unități de transport a constatat prejudiciului cauzat, în

mărimea reflectată în acordul de achitare benevolă a prejudiciului material, totodată

când a fost încheiat acordul de achitare benevolă a prejudiciului material, și în ce

circumstanțe a fost încheiat - reținând faptul că Iurie Frătescu abia la 21 martie 2018

a revenit în Republica Moldova, iar acordul de achitare benevolă a prejudiciului a

fost semnat la 20 martie 2018.

La fel, a reținut că explicații scrise asupra accidentul rutier, angajatorul nu a

solicitat salariatului, iar prin autorizația de reparație cu Seria CA nr. 0481875 ce a

fost eliberată de autoritățile Române este descris doar cu care avarii poate intra în

reparație autocamionul Volvo cu n/î xxxxx - fără a fi indicat prepuțul pieselor care

urmau să fie schimbate și fără a fi prezentat instanței mărimea reală a prejudiciul

materia calculat conform art. 341-342 din Codul muncii.

A indicat că Iurie Frătescu se consideră nevinovat de cauzarea prejudiciului

material în urma producerii accidentului rutier, atât timp cât angajatorul nu i-a

demonstrat că anume el se face culpabil de cauzarea prejudiciului material.

În acest context, a remarcat că recurentul Iurie Frătescu urmează a fi absolvit

de răspunderea materială pentru prejudiciul cauzat, care a survenit nu din vina lui,

dar din cauza defecțiunii frânei autocamionului.

Prin urmare, consideră că acțiunea inițială este nefondată, neîntemeiată și

pasibilă de a fi respinsă, iar acțiunea reconvențională urmează a fi admisă, cu

decalarea nulității absolute a acordului de achitare benevolă a prejudiciului cauzat,

deoarece accidentul rutier a survenit din cauza defecțiunii frânei autocamionului, cât

și deoarece acordul care stă la baza hotărârilor a fost încheiat și semnat sub presiune

și contravine legii, ordinii publice sau bunurilor moravuri.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 10 iunie 2020 (f.d. 62), iar cererea de recurs a fost

depusă la 17 iulie 2020. Din acest considerent, Colegiul consideră că recursul este

declarat în termen.

În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin referința depusă la 10 august 2020, reprezentantul SRL „Euro Motor

Trans”, avocatul Sergiu Capbătut, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil sau

respingerea acestuia ca fiind nefondat.

6

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de avocatul Ion Stegărecsu în numele și interesele lui Iurie Frătescu, a fost

considerat admisibil.

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinând recursul declarat, în limitele controlului de legalitate, în raport cu

criticele invocate în recurs și referința depusă, pe baza materialelor din dosar, în

coroborare cu normele de drept aplicabile la caz, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta

urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În favoarea concluziei date se menționează următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să

caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în

instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, Colegiul constată că prin

ordinul SRL „Euro Motor Trans” nr. 12 din 21 februarie 2018 (f.d. 14), Iurie

Frătescu a fost angajat în calitate de șofer internațional conform contractului

individual de muncă nr. 141 din 31 februarie 2018 (f.d. 11-13).

Totodată, la momentul angajării, SRL „Euro Motor Trans” și Iurie Frătescu au

încheiat și semnat contractul de răspundere materială nr. 141/1 din 21 februarie

autocamionul Angajatorului, Angajatul este obligat să achite integral prețul

asigurării CASCO și asigurării CMR (f.d.79).

Conform actului de primire-predare din 21 februarie 2018, SRL „Euro Motor

Trans” a transmis, iar șoferul Iurie Frătescu a primit autocamionul VOLVO

FH4X2T, anul de fabricației 2007 cu n/î xxxxx și semiremorca KRONE, anul

fabricației 2008 cu n/î xxxxx (f.d. 15).

Potrivit Scrisorii de transport internațional CMR Seria MD nr. 0316577

(f.d.19) și Foii de parcurs Seria DAA nr. 132123 din 22 februarie 2018 (f.d. 20),

Iurie Frătescu a fost antrenat în efectuarea cursei internaționale Republica Moldova-

Sculeni-România-Turcia, cu autocamionul Volvo cu n/î xxxxx și semiremorca

KRONE cu n/î xxxxx.

La reîntoarcerea în Republica Moldova, la 20 martie 2018, pe traseul București

– Chișinău, în regiunea comunei Crasna (România), pârâtul a fost implicat într-un

accident rutier cu unitatea de transport ce i-a fost încredințată. Potrivit procesului-

verbal seria PVSX nr. 0035344, vinovat de comiterea accidentului rutier cu

7

implicarea autocamionului marca Volvo cu n/î xxxxx și semiremorca KRONE cu

n/î xxxxx, a fost recunoscut Iurie Frătescu (f.d.21).

Prin copia autorizației de reparații sera CA nr. 0481875, eliberată la 20 martie

2018 pentru vehiculul Volvo cu n/î xxxxx, se confirmă că vehiculul a fost implicat

în accidentul de circulație din data 20 martie 2018 și poate intra în reparații cu

următoarele avarii: parbrizul, capota, motorul, grila, masca, radiatorul, spoilerul de

protecție, suportul oglindă, retrovizor dreapta (f.d.22).

La fel, actele cauzei denotă că la 20 martie 2018, angajatul Iurie Frătescu și

angajatorul SRL „Euro Motor Trans”, au semnat Acordul de achitare benevolă a

prejudiciului cauzat în urma producerii accidentului rutier, conform cărui au

convenit că suma prejudiciului cauzat SRL „Euro Motor Trans” în urma producerii

accidentului rutier constituie 70 000 lei și urmează a fi achitat de către Iurie

Frătesctu până la 30 septembrie 2018 (f.d.24).

Iar, conform ordinului nr. 16 din 26 martie 2018, Iurie Frătescu a fost

concediat din funcția de șofer internațional deținută la data 26 martie 2018, conform

art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, pentru absența fără motive întemeiate de la

lucru mai multe de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă.

Potrivit copiilor dispozițiilor de încasare a sumelor, anexate la materialele

dosarului (f.d. 27-29, 54), în baza acordului de achitare benevolă a prejudiciului

cauzat în urma producerii accidentului rutier, Iurie Frătescu a achitat în contul SRL

„Euro Motor Trans” la 30 iulie 2018 suma de 1 000 lei, la 31 iulie 2018 suma de

3200 lei, la 12 septembrie 2019 suma de 2 000 lei și la 30 martie 2019 suma de 4

500 lei.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Frătescu,

SRL „Euro Motor Trans” a solicitat încasarea sumei restante în baza acordului de

reparare benevolă a prejudiciului cauzat, în sumă de 59 300 lei și compensarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 1 914 lei.

Pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, avocatul Ion Stegărecsu,

acționând în numele și interesele lui Iurie Frătescu, a depus cerere de chemare în

judecată reconvențională împotriva SRL „Euro Motor Trans”, solicitând să fie

declarat nul acordul de achitare benevolă a prejudiciului cauzat în urma producerii

accidentului rutier din 20 martie 2018 și să fie absolvit Iurie Frătescu de răspundere

materială pentru prejudiciul cauzat.

Judecând cauza, Judecătoria Orhei, sediul central, a admis cererea de chemare

în judecată depusă de SRL „Euro Motor Trans” împotriva lui Iurie, a încasat de la

Iurie Frătescu în beneficiul SRL „Euro Motor Trans” datoria neachitată în baza

acordului din 20 martie 2018 în mărime de 59 300 lei urmare a prejudiciului

material cauzat și cheltuielile de judecată ce constau din taxa de stat achitată la

depunerea cerii în mărime de 1 914 lei și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă

de 3 000 lei. Totodată, a respins acțiunea reconvențională depusă de avocatul Ion

Stegărescu în interesele lui Iurie Frătescu cu privire la declararea nulității actului

juridic și compensarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

La 13 ianuarie 2020, avocatul Ion Stegărescu, în numele și interesele lui Iurie

Frătescu, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Ion Stegărescu în interesele lui Iurie Frătescu și s-a menținut

hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul central.

8

Colegiul reține că instanța de apel, preluând concluziile primei instanțe, a

opinat că, în temeiul prevederilor art. 338 alin. (1) lit. a) și art. 339 alin. (1) și (2)

din Codul muncii, și urmare a semnării Contractului de răspundere materială nr.

141/1 din 21 februarie 2018, salariatul poartă răspundere materială deplină pentru

valorile materiale aflate în gestiunea sa, conform actului de primire-predare din 21

februarie 2018.

În acest sens, instanța de apel a apreciat că salariatul Iurie Frătescu, poartă

răspundere integrală (deplină) pentru prejudiciului material efectiv cauzat SRL

„Euro Motor Trans”, în rezultatul accidentului rutier săvârșit în calitate de angajat,

cu autocamionul Volvo cu n/î xxxxx și semiremorca KRONE cu n/î xxxx.

Cu privire la acordul de achitare benevolă a prejudiciului cauzat în urma

producerii accidentului rutier încheiat la 20 martie 2018 între SRL „Euro Motor

Trans” și Iurie Frătescu, instanța de apel a menționat că acesta cade sub incidența

directă a art. 343 din Codul muncii și nu poate fi lovit de nulitate.

Verificând decizia 26 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs

consideră soluția dată de instanța de apel neîntemeiată, deoarece rezultă din

aprecierea greșită a probelor și interpretarea eronată a normelor de drept material.

Totodată, Colegiul constată că instanța de apel a examinat cauza cu aprecierea

greșită a circumstanțelor cauzei și fără a elucida pe deplin circumstanțele esențiale

și a dezbate toate augmentele invocate în apel.

În acest sens, instanța de recurs consideră eronate concluziile instanțelor de

judecată ierarhic inferioare privind admiterea integrală a acțiunii SRL „Euro Motor

Trans”, referitor la răspunderea materială deplină a salariatului Iurie Frătescu,

axându-se pe Contractul de răspundere materială nr. 141/1 încheiat între părți la 21

februarie 2018, ca urmare a contractului individual de muncă nr. 141 din 21

februarie 2018 și Acordul de achitare benevolă a prejudiciului cauzat în urma

producerii accidentului rutier din 20 martie 2018.

Or, în conformitate cu art. 337 alin. (1), (2) din Codul muncii, răspunderea

materială deplină a salariatului constă în obligația lui de a repara integral prejudiciul

material cauzat.

Salariatul poate fi tras la răspundere materială deplină pentru prejudiciul

material cauzat doar în cazurile prevăzute la art. 338.

Astfel, conform art. 338 alin. (1) a) din Codul muncii, salariatul poartă

răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina lui

angajatorului în cazurile când între salariat și angajator a fost încheiat un contract de

răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrității bunurilor și altor valori

care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri (art.339).

Iar, potrivit art. 339 alin. (1) din Codul muncii, contractul scris cu privire la

răspunderea materială deplină poate fi încheiat de angajator cu salariatul care a atins

vârsta de 18 ani și care deține o funcție sau execută lucrări legate nemijlocit de

păstrarea, prelucrarea, vânzarea (livrarea), transportarea sau folosirea în procesul

muncii a valorilor ce i-au fost transmise.

La caz, instanța de recurs menționează că Contractul de răspundere materială

nr. 141/1, semnat între angajatorul SRL „Euro Motor Trans” și angajatul Iurie

Frătescu la 21 februarie 2018, nu prevede clauze ce ar specifica răspunderea deplină

a angajatului pentru întreg prejudiciul cauzat cu vinovăție angajatorului, în

condițiile art. 338 alin. (1) lit. a) și art. 339 alin. (1) din Codul muncii.

9

La concret, contractul reținut de prima instanță și de instanța de apel în

susținerea soluțiilor de admitere a acțiunii privind încasarea sumei datorate drept

prejudiciu material, întitulat „Contract de răspundere materială nr. 141/1”,

stipulează răspunderea salariatului Iurie Frătescu în caz de accident rutier, doar în

limita prevăzută la pct. 5 din contract, și anume că, „în caz de producere a

accidentului cu autocamionul Angajatorului, Angajatul este obligat să achite

integral prețul asigurării CASCO și asigurării CMR”.

La fel, Colegiul evidențiază că, modalitatea de determinare a mărimii

prejudiciului este prevăzută la art. 341 din Codul muncii, care la alin. (1) și (2)

prevede că, mărimea prejudiciului material cauzat angajatorului se determină

conform pierderilor reale, calculate în baza datelor de evidență contabilă.

În cazul sustragerii, pierderii, distrugerii sau deteriorării bunurilor

angajatorului atribuite la mijloacele fixe, mărimea prejudiciului material se

calculează pornindu-se de la costul de inventar (prețul de cost) al valorilor

materiale, minus uzura, conform normelor stabilite.

Iar art. 342 din Codul muncii, prevede obligația angajatorului de a stabili

mărimea prejudiciului material și cauzele apariției lui.

Așa, conform acestui articol, până la emiterea ordinului (dispoziției, deciziei,

hotărârii) privind repararea prejudiciului material de către salariatul în cauză,

angajatorul este obligat să efectueze o anchetă de serviciu pentru stabilirea mărimii

prejudiciului material pricinuit și a cauzelor apariției lui.

Pentru efectuarea anchetei de serviciu, angajatorul este în drept să creeze, prin

ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), o comisie cu participarea specialiștilor în

materie.

Pentru stabilirea cauzei apariției prejudiciului material este obligatorie

solicitarea unei explicații în scris de la salariat. Refuzul de a o prezenta se

consemnează într-un proces-verbal semnat de câte un reprezentant al angajatorului

și, respectiv, al salariaților.

Salariatul are dreptul să ia cunoștință de toate materialele acumulate în

procesul anchetei de serviciu.

Se constată însă că instanța de apel judecând apelul declarat de avocatul Ion

Stegărecsu în numele și interesele lui Iurie Frătescu, a ignorat prevederile normelor

reținute și a trecut în mod superficial asupra argumentelor și criticelor invocate în

cererea apel.

În acest sens, Colegiul menționează că instanța de apel nu a dat apreciere

argumentelor prezentate de avocatul Ion Stegărecsu, prin care a invocat că, nu este

clară soluția primei instanțe referitor la modalitate de calcul și mărimea

prejudiciului material cauzat angajatorului, reflectată în acordul de achitare

benevolă a prejudiciului material.

Instanța de apel nu a dat apreciere nici argumentelor apelantului care a

menționat și faptul că acordul de achitare benevolă a prejudiciului material a fost

încheiat la 20 martie 2018, pe când pârâtul Iurie Fratescu abia la 21 martie 2018 a

revenit în Republica Moldova, explicații verbale referitor la accidentul produs, fiind

oferite abia la 23 martie 2018, iar explicații în scris de la salariat nu au fost

solicitate.

De asemenea, nu a fost apreciat nici argumentul că autorizația de reparație cu

seria CA nr. 0481875 ce a fost eliberata de autoritățile române pentru autocamionul

Volvo cu n/î xxxxx, descrie doar cu care avarii poate intra în reparație vehiculul dat,

10

fără a specifica prețul pieselor care urmau a fi schimbate și fără a prezenta instanței

un calcul real a prejudiciului material, conform art. 341-342 din Codul muncii.

Colegiul lărgit menționează că instanța de apel avea obligația să reflecte în

decizie motivele, pertinența, admisibilitatea, veridicitatea probelor și toate probele

în ansamblu, legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei,

concluziile sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și

argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din prevederile art. 130

alin. (4) Codul de procedură civilă.

De altfel, instanța de apel nu se poate limita să preia total sau parțial poziția

doar a unei părți a raportului litigios, ci trebuie sa analizeze cauza și să răspundă

argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de ambele părți.

Pornind de la constatările enunțate și în contextul normelor de drept citate

supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că decizia instanței de apel nu satisface criteriile

legalității și temeiniciei unui act judecătoresc deoarece nu conține o argumentare

clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns, având o

motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță.

În consecință, Colegiul reține că decizia contestată nu întrunește condițiile de

legalitate prevăzute la art. 239 Codul de procedură civilă.

Subsidiar, Colegiul reține că prin emiterea unor hotărâri superficiale, poate fi

pusă în pericol însăși substanța dreptului individului la un proces echitabil. Or, în

cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la

cele mai importante întrebări, fără a acorda părții posibilitatea de a ști dacă acest

mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a

dreptului la un proces echitabil (cauza CEDO Hiro Balani vs. Spania, hotărârea din

9 decembrie 1994).

Reieșind din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta

presupune obligația instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate

asupra tuturor argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea

acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, 21 ianuarie 1999).

Cu privire la acest aspect, Colegiul notează că în jurisprudența sa consecventă,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în mod frecvent încălcări ale art.

6 § 1 din Convenție, în special în cauzele care ridicau probleme cu privire la

motivarea hotărârilor judecătorești (Fomin vs. Moldova, 11 octombrie 2011;

Lebedinschi vs. Moldova, 16 iunie 2015; Nichifor vs. Moldova, 20 septembrie

2016).

În concluzie, instanța de recurs menționează că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 373 din Codul de procedură civilă, ceea ce

poate duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil al apelantului/recurent,

garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Colegiul lărgit conchide că faptele descrise mai sus confirmă că erorile

judiciare depistate supra sunt esențiale și nu pot fi corectate de către instanța de

recurs.

Din aceste considerente și având în vedere faptul că s-a constatat că decizia

contestată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

11

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat avocatul Ion Stegărecsu în

numele și interesele lui Iurie Frătescu, a casa decizia din 26 mai 2020 a Curții de

Apel Chișinău și a remite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante, probele administrate și reexaminând cauza să

emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la

proces la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de avocatul Ion Stegărecsu în numele și interesele

lui Iurie Frătescu.

Se casează decizia din 26 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Euro Motor Trans” împotriva lui Iurie Frătescu cu privire la încasarea

datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă

de Iurie Frătescu împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Euro Motor Trans”

cu privire la declararea nulității actului juridic și compensarea cheltuielilor de

judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța apel, la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Dumitru Mardari

12