3ra-872/20 — cu privire la anularea actului administrativ individual

3ra-872/20 — cu privire la anularea actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-872/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

ÎNCHEIERE

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Afacerilor

Interne,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Ministerul Afacerilor Interne împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, persoane terțe Inspectoratul General al Poliției, Cristina

Odai, Denis Galenco cu privire la anularea actului administrativ individual,

împotriva deciziei din data de 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a casat hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri privind declararea acțiunii inadmisibile,

constată:

La 16 mai 2019 Ministerul Afacerilor Interne a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal, persoane terțe Inspectoratul General al Poliției, Cristina Odai, Denis Galenco,

prin care a solicitat anularea deciziei nr. 94 din 13 aprilie 2019.

În motivarea acțiunii Ministerul Afacerilor Interne a indicat că Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a examinat plângerea subiectului de date

cu caracter personal Cristina Odai nr. O.C.-221/16, care a solicitat verificarea legalității

operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal în sistemele de evidență

gestionate de compania „Orange Moldova” societate pe acțiuni de către anumiți factori

de decizie, reprezentanți ai organelor de drept.

Prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr.

94 din 13 aprilie 2019 s-a constatat faptul încălcării prevederilor art. 4, alin. (1), lit. a),

b), c), art. 5, alin. (1), art. 12, alin. (2) ale Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal, la prelucrarea datelor cu caracter personal ale

Cristinei Odai, stocate în RSP, de către ofițerul superior de investigații al Biroului

căutare al Serviciului poliție criminală al SII al Inspectoratului de Poliție Râșcani al

Direcției de Poliție mun. Chișinău, căpitanul de poliție Denis Galenco, în

circumstanțele de fapt descrise în decizie.

1

S-a informat Ministerul Afacerilor Interne despre decizie.

S-a dispus implementarea de către Ministerul Afacerilor Interne a măsurilor

necesare în scopul excluderii pe viitor a unor astfel de situații, cu instruirea

corespunzătoare a angajaților cu drept de acces în resursele informaționale de stat, în

vederea implementării corespunzătoare a angajaților cu drept de acces a resurselor

informaționale de stat, în vederea implementării unor măsuri adecvate pentru protecția

datelor cu caracter personal ale subiecților de date.

S-a dispus implementarea de către Ministerul Afacerilor Interne a mecanismelor

privind executarea prevederilor art. 15, alin. (3) al Legii nr. 133 din 08 iulie 2011

privind protecția datelor cu caracter personal, la prelucrarea datelor cu caracter

personal prin realizarea dreptului la informare a subiecților de date în raport cu care au

fost aplicate restricțiile prevăzute la art. 15, alin. (1) al Legii precitate, la expirarea

perioadei necesare atingerii obiectivului urmărit.

S-a decis implementarea mecanismelor de verificare aleatorie semestrial/

trimestrial/lunar a tuturor accesărilor efectuate de către utilizatorii autorizați din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne în vederea asigurării respectării cerințelor în domeniul

protecției datelor cu caracter personal.

În opinia autorității reclamante decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal este ilegală, întrucât, aceasta a fost emisă cu încălcarea

termenului imperativ de 30 de zile, stabilit de art. 27, alin. (1), (3) din Legea nr. 133

din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

La caz, plângerea subiectului de date cu caracter personal, Cristina Odai a fost

înregistrată la Centru în anul 2016, pe când, decizia a fost emisă la 13 aprilie 2019.

Prin hotărârea din data de 19 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Afacerilor Interne s-a

admis. S-a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal nr. 94 din 13 aprilie 2019. (f.d. 92,95-101)

Pentru a decide astfel instanța de fond a reținut că la 20 septembrie 2016 Cristina

Odai a înregistrat plângerea, prin care a solicitat verificarea preluării ilicite a datelor cu

caracter personal și identificării persoanelor culpabile, care au admis asemenea acțiuni.

La 13 aprilie 2019 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

emis decizia nr. 94.

Astfel, în baza art. 27, alin. (1), (3) din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011 privind

protecția datelor cu caracter personal instanța de fond a concluzionat că decizia

contestată a fost emisă cu încălcarea termenului. Instituirea termenului pentru emiterea

deciziei pe marginea plângerilor formulate de persoanele interesate se află în unison cu

principiul legalității, securității raporturilor juridice, termen care este menit să

disciplineze conduita destinatarilor legii și să asigure un climat coerent și previzibil de

examinare a plângerilor înaintate.

La 18 decembrie 2019 în interiorul termenului prevăzut de art. 232 din Codul

administrativ, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a declarat

apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 noiembrie 2019,

prin care a solicitat casarea hotărârii cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a

cererii de chemare în judecată. (f.d. 103-104, 118-121)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 27 mai 2020 a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 noiembrie 2019 și a emis o nouă hotărâre

2

prin care a declarat inadmisibilă acțiunea în contestare înaintată de către Ministerul

Afacerilor Interne. (f.d. 158,159-166)

Instanța de apel în consolidarea soluției sale a menționat că prin prisma Codului

administrativ revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin

cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează a fi narată vătămarea

dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. 17, 38 și 189 din Codul

administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la

drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice,

iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).

La caz, prin decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal nr. 94 din 13 aprilie 2019 s-a constatat faptul încălcării prevederilor art. 4,

alin. (1) lit. a), b), c), art. 5 alin. (1), art. 12 alin. (2) ale Legii privind protecția datelor

cu caracter personal, la prelucrarea datelor cu caracter personal ale Cristinei Odai,

stocate în RSP, de către ofițerul superior de investigații al Biroului căutare al

Serviciului poliție criminală al SII al Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de

Poliție mun. Chișinău, căpitanul de poliție Denis Galenco.

Astfel, pretențiile formulate de Ministerul Afacerilor Interne referitoare la

anularea deciziei nr. 94 din 13 aprilie 2019 nu pot admise, în contextul în care prin

decizia respectivă s-a constatat faptul încălcării Legii privind protecția datelor cu

caracter personal de către ofițerul superior de investigații al Biroului căutare al

Serviciului poliție criminală al SII al Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de

Poliție mun. Chișinău, căpitanul de poliție Denis Galenco, dar nu de către Ministerul

Afacerilor Interne.

Instanța de apel a subliniat că prin decizia Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal nr. 94 din 13 aprilie 2019 nu sunt afectate drepturile

Ministerului Afacerilor Interne, situație ce denotă că, Ministerul Afacerilor Interne nu

poate contesta decizia respectivă. Or, doar persoana în privința căreia este emisă

decizia este îndreptățită de a o contesta în instanță în vederea apărării drepturilor și

intereselor sale.

De asemenea, instanța de a apel a mai menționat că prin pct. 2-5 al deciziei

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 94 din 13 aprilie

2019 s-a pus în sarcina Ministerului Afacerilor Interne de a întreprinde mai multe

măsuri în vederea instruirii personalului care are acces la registrele informaționale,

îndreptate spre protejarea datelor cu caracter personal al subiecților de date și

neadmiterea accesării neautorizate a acestor date, însă, aceste dispoziții ale deciziei

contestate nu afectează în nici un mod drepturile intimatului-reclamant.

Prin urmare, în condițiile în care acțiunea în contencios administrativ înaintată de

către Ministerul Afacerilor Interne nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi

apreciată ca fiind admisibilă, instanța de judecată nu va purcede la examinarea și

soluționarea fondului cauzei de contencios administrativ la acțiunea acestora, deoarece

chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contencios administrativ.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 10 iunie 2020 a depus recurs nemotivat

Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. (f.d. 174-175)

În conformitate cu art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

3

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 mai 2020, notificată Ministerului

Afacerilor Interne la 10 iulie 2020. ( f.d.170)

Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat la data de 10 iunie 2020,

dar până la data examinării admisibilității recursului nu a depus motivarea recursului.

(f.d. 174-175)

Studiind recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246, alin. (1) și (2), lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă.

În conformitate cu art. 244 din Codul administrativ hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru

procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Conform art. 233, alin. (1) din Codul administrativ cererea de apel trebuie să

conțină datele prevăzute la art.211, alin.(1), lit. a) – d) și să indice hotărârea care se

contestă cu apel.

În corespundere cu articolul 211, alin. (1) din Codul administrativ, în cererea de

chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele

sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o

persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele

reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune

de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul

acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care

reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care

reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii

prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.

Sub aspectul dat completul specializat notează că dezvoltarea recursului trebuie

să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici,

care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

În speță, însă, Ministerul Afacerilor Interne nu s-a conformat prevederilor legale

și a formulat cererea de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei

deciziei recurate, precum și a solicitărilor sale, limitându-se la manifestarea

dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară. Mai mult, în cererea de

recurs depusă la 10 iunie 2020 autoritatea recurentă a menționat expres că recursul

motivat va fi depus după notificarea deciziei motivate a instanței de apel.

Din materialele dosarului rezultă că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a

fost notificată Ministerului Afacerilor Interne la 10 iulie 2020. Potrivit art. 245, alin.

(2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

4

Astfel, se constată că termenul limită de depunere a motivării recursului la Curtea

Supremă de Justiție este 10 august 2020. În termenul stabilit de lege Ministerul

Afacerilor Interne nu a depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către

instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla

expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea

cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față

de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor motivelor

pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc

neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea

greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în

fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

La capitolul dat completul decelează că Ministerul Afacerilor Interne, prin

recursul nemotivat, și-a rezervat dreptul de a prezenta motivarea recursului, după

notificarea deciziei motivate.

Însă, pană în ziua examinării admisibilității recursului, acesta nu a întreprins nicio

măsură în vederea depunerii motivării recursului, deși, decizia Curții de Apel Chișinău

din data de 27 mai 2020, a fost notificată Ministerului Afacerilor Interne la data de 10

iulie 2020. ( f.d. 170)

Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului,

deoarece Ministerul Afacerilor Interne fiind interesat în soarta soluționării prezentului

recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la

instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor impuse de

legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246, alin. (1), lit.

a) din Codul administrativ.

Sub acest aspect este imperios că certitudinea legală impusă regulilor procedurii

în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de

contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale precitate, completul specializat trage concluzia că, la

depunerea recursului împotriva deciziei din 27 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău,

Ministerul Afacerilor Interne nu a respectat prevederile articolului 245, alin. (2) din

Codul administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere că Ministerul Afacerilor Interne

nu a respectat prevederile 245, alin. (2), coroborat cu art. 233 alin. (1) și art. 211, alin.

(1) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Ministerul

Afacerilor Interne, este inadmisibilă.

5

Conform art. 230 și art. 246, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Ministerul Afacerilor Interne, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

6