3ra-755/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-755/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-755/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Cucerescu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

09 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Goncear,

reprezentată de avocatul Oleg Efrim,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Elena Goncear împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient

accesoriu Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 06 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Banca Națională a Moldovei, s-a casat hotărârea din

09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La 29 decembrie 2017 Elena Goncear a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Băncii Naționale a Moldovei, prin care a solicitat anularea hotărârii nr.

263 din 04 octombrie 2017 a Comitetului Executiv al BNM în partea ce se referă la

sancțiunile aplicate Elenei Concear în pct. 2, subpct. 4 și 5 din dispozitivul hotărârii,

modificată prin hotărârea nr. 321 din 12 decembrie 2017 a Comitetului Executiv al

BNM.

În motivarea acțiunii Elena Goncear a indicat că conform hotărârii nr. 263 din

04.10.2017 a Comitetului Executiv al BNM „Cu privire la rezultatele controlului

complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 - 06 ianuarie 2017 asupra activității

BC „Victoriabank” SA” s-a decis sancționarea ei cu amendă în mărime de 99 208

lei, 6 salarii medii pe activități financiare conform datelor Biroului de Statistică din

luna decembrie 2016.

Nefiind de acord cu hotărârea respectivă, la 03 noiembrie 2017 reclamanta a

contestat-o cu cerere prealabilă.

Comitetul Executiv al BNM, prin hotărârea nr. 321 din 12 decembrie 2017 a

admis parțial cererea prealabilă și a dispus modificarea hotărârii nr. 263 din

04.10.2017 a Comitetului Executiv al BNM, în partea ce vizează cuantumul amenzii

aplicate Elenei Goncear, și anume, a fost recalculată amenda, fiind stabilită în

1

mărime de 68 934 lei, 6 salarii medii pe activități financiare conform datelor Biroului

Național de Statistică pentru luna aprilie 2017.

În pofida admiterii în parte a cererii prealabile, reclamanta consideră hotărârea

nr. 263 din 04.10.2017 a Comitetului Executiv al BNM în partea ce vizează

sancționarea ei ca fiind ilegală.

A menționat că decizia de sancționare a fost emisă fără a lua în considerare

prevederile cadrului normativ în vigoare. În hotărârea de admitere parțială a cererii

prealabile Comitetul Executiv al BNM a menționat cu titlu general că în urma

controlului efectuat în perioada 01 decembrie 2016-06 ianuarie 2017 s-au constatat

un șir de încălcări ale prevederilor Legii instituțiilor financiare și ale actelor

normative ale Băncii Naționale, ale legislației privind prevenirea și combaterea

spălării banilor și finanțării terorismului și angajarea băncii în operațiuni riscante. În

considerarea încălcărilor contestate și normelor menționate, Comitetul de Direcție

(organ executiv) al BC „Victoriabank” SA, al cărui membru este și ea, nu a

administrat activitatea curentă a băncii în strictă conformitate cu cerințele legii și ale

actelor normative ale Băncii Naționale.

A indicat că în hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017 Comitetul Executiv al

BNM a identificat exact pentru fiecare domeniu din cele invocate persoanele

responsabile-fie banca, fie administratorii. Iar pentru neajunsurile în domeniul

prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, nici pentru

încălcările identificate în domeniul reglementărilor prudențiale, nici pentru cele din

domeniul reglementării valutare, al serviciilor de plată și al Sistemului de

Management al Securității Informaționale, Elena Goncear nu a fost identificată ca

persoană responsabilă.

În hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017 Comitetul Executiv al BNM nu a

identificat ca responsabil pentru faptele indicate la cap. I, pct. 1, subpct. 1.4 lit. a) –

o persoană fizică anumită, careva dintre administratorii băncii, dar nemijlocit banca.

Respectiv, răspunderea pentru aceste încălcări urma să fie purtată de bancă, nu de

vreunul dintre administratorii acesteia.

Mai mult, din conținutul hotărârii nr. 263 din 04.10.2017 a Comitetului

Executiv al BNM se constată că numele său apare doar în raport cu așa-numitele

încălcări expuse la cap. I pct.4 și 5 din partea descriptivă a hotărârii, pe când

Comitetul Executiv al BNM a invocat nerespectarea unor recomandări dintr-un

studiu diagnostic. Caracterul de recomandare al măsurilor propuse în studiu este

recunoscut chiar de Banca Națională a Moldovei, or, acestea apar în Raportul privind

rezultatele controlului complex pe teren efectuat la BC „Victoriabank” SA. Deci

reieșind din art. 75, alin. (1) din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei,

caracterul de recomandare al măsurilor propuse de o altă entitate decât BNM nu

atrage răspunderea juridică.

Reclamanta consideră că chiar dacă recomandările indicate au obținut caracter

obligatoriu, sancționarea pentru neexecutarea acestora s-ar fi putut produce doar în

urma identificării exacte a faptelor/încălcărilor admise, or, conform hotărârii

contestate, BNM a afirmat deschis că nu a reușit să aprecieze adecvat gradul de

îndeplinire a Planului de măsuri privind înlăturarea neajunsurilor constatate în cadrul

Studiului de Diagnostic efectuat de către compania SRL „Mozars România”. Deci,

nu s-a reușit identificarea acțiunilor care au fost executate și care nu au fost

2

executate, întrucât doar într-o astfel de situație BNM ar fi fost în imposibilitatea

aprecierii gradului de realizare a planului.

Subsidiar, a menționat că necunoscând care anume acțiuni nu au fost executate,

nu se cunoaște nici subiectul responsabil de executarea acestora.

Elena Goncear a susținut că în hotărârea privind admiterea cererii prealabile,

Comitetul Executiv al BNM a menționat că constatările de la pct. 5 cap. I din

hotărârea contestată, conform cărora BNM a stabilit nefuncționalitatea Consiliului

de administrație și a Comisiei de Cenzori în perioada supusă controlului, nu a fost

invocată nimănui. Comitetul Executiv al BNM nu a identificat-o pe Elena Goncear

ca persoană responsabilă, nici nu a demonstrat vinovăția acesteia, pentru a-i putea

aplica vreo sancțiune.

A relatat că în condițiile în care hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017 a

Comitetului Executiv al BNM indică exact persoanele și subdiviziunile care se fac

responsabile de admiterea încălcărilor contestate, este absolut inechitabilă

sancționarea altor persoane, care nu au fost numite ca persoane responsabile de

neregulile respective, motiv pentru care reclamanta consideră că sancționarea ei este

una inechitabilă.

Prin încheierea protocolară din data de 20 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru s-a dispus atragerea în proces de partea reclamantei a intervenientului

accesoriu BC „Victoriabank” SA. ( f. d, 195, vol.I)

Prin hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Goncear. S-a anulat

subpct. 4) de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al Băncii

Naționale nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea BNM nr. 321

din 12 decembrie 2017, prin care vicepreședintele Comitetului de Direcție al BC

„Victoriabank” SA, Elena Goncear a fost sancționată cu amendă în mărime de

68 934 de lei. S-a anulat subpct. 5) de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului

Executiv al BNM nr. 236 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea BNM

nr. 321 din 12 decembrie 2017, în partea ce ține de sancționarea membrului

Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, Elena Goncear, cu avertisment.

(f.d. 232, 236-241, vol. I)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că atât în

hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04

octombrie 2017, cât și în hotărârea BNM nr. 321 din 12 decembrie 2017 lipsesc cu

desăvârșire prevederi cu privire la individualizarea sancțiunilor aplicate Elenei

Goncear sau prevederi, care indirect ar confirma faptul că Comitetul a utilizat criterii

expres indicate în lege pentru aplicarea sancțiunii.

Nefiind de acord cu hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, Banca Națională a Moldovei a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Banca Națională a Moldovei. (f.d. 32, 33-49, vol. II)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 27 noiembrie 2019 a admis recursul

declarat de către Banca Națională a Moldovei, a casat decizia din 17 aprilie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău. (f.d. 199-211,

vol. II)

3

Rejudecând cauza, prin decizia din 06 martie 2020 Curtea de Apel Chișinău a

admis apelul declarat de către Banca Națională a Moldovei, a casat integral hotărârea

din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o nouă

hotărâre, prin care a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de către Elena Goncear împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient

accesoriu Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la

contestarea actului administrativ. (f.d. 4, 5-22, vol. III)

Instanța de apel în motivarea soluției sale a reținut că reieșind din prevederile

Legii instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995, Instrucțiunii privind modul de

întocmire și prezentarea de către bancă a rapoartelor în scopuri prudențiale (aprobată

prin Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr. 279 din 01 decembrie 2011,

în redacția în vigoare până la 23 decembrie 2016), Regulamentul cu privire la

sistemele de control intern în bancă (aprobat prin Hotărârea Consiliului de

administrare al BNM nr. 96 din 30 aprilie 2010 (în redacția în vigoare până la 01

iulie 2017)), Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei rezultă că, administrarea

instituțiilor financiare și operațiunile lor trebuie să fie efectuată în strictă

conformitate cu principiile de administrare și principiile contabile recunoscute, cu

cerințele legii și ale actelor normative emise de Banca Națională, iar instituțiile

financiare sunt obligate să respecte cerințele Băncii Naționale de întocmire a

situațiilor financiare FINREP și de întocmire a rapoartelor în scopuri prudențiale.

Conducătorul organului executiv și membrii consiliului sunt responsabili pentru

corectitudinea și veridicitatea rapoartelor prezentate la Banca Națională conform

cerințelor menționate.

Instanța de apel a stabilit că în perioada 01 decembrie 2016 - 06 ianuarie 2017

Banca Națională a efectuat un control complex asupra activității BC „Victoriabank”

SA. În acest temei, prin hotărârea nr. 263 din 04.10.2017 a Comitetului Executiv al

BNM, modificată prin hotărârea nr. 321 din 12.12.2017 a Comitetului Executiv al

BNM, membrul Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, Elena Goncear,

a fost sancționată cu amendă în mărime de 68 934 lei și cu avertisment.

De asemenea, s-a reținut că raportul ORD 3.12 privind evaluarea suficienței

capitalului ponderat la risc la situația din 31 octombrie 2016 a fost semnat nemijlocit

de către Elena Goncear, raportul dat era întocmit și prezentat la BNM cu date eronate

începând cu data de 31 iunie 2016, încălcarea dată a fost recunoscută de bancă, având

în vedere că abia la 31 decembrie 2016 însăși Elena Goncear a prezentat la BNM

raportul menționat cu datele corectate.

Având în vedere că Elena Goncear în calitate de membru al Comitetului de

direcție (organ executiv) al BC „Victoriabank” SA și director al Direcției

economico-financiare din cadrul băncii era responsabilă de asigurarea întocmirii și

prezentării la BNM a „Raportului ORD 3.12 privind evaluarea suficienței capitalului

ponderat la risc”, rezultă că aceasta a încălcat prevederile legale menționate (fapta

ilicită) deoarece nu a asigurat întocmirea corectă a raportului dat, și respectiv, se face

vinovată pentru acest fapt, or, mai bine de 6 luni Elena Goncear nu a asigurat

întocmirea și prezentarea corectă a raportului dat la BNM.

Totodată, actele cauzei mai denotă că, Elena Goncear este responsabilă de

realizarea hotărârii BNM nr. 265 din 27 iunie 2016 „Cu privire la BC „Victoriabank”

SA”, însă contrar hotărârii date Elena Goncear nu a asigurat îndeplinirea pe deplin

4

și în termenul limită stabilit, măsurile impuse de BC „Victoriabank” SA, luând în

considerație faptul că măsurile impuse de BNM sunt obligatorii pentru executare și

nu constituie recomandări. Elena Goncear, în virtutea obligațiilor legale și statutare,

ca administrator al băncii (membrii organului executiv) și director al Direcției

economico-financiare este persoana cu funcții de răspundere și are obligația de a

administra banca și a acționa în interesul ei cu prudență și diligență, în conformitate

cu legislația și poartă răspundere pentru omisiunea îndeplinirii acestei funcții,

inclusiv de calitatea sarcinilor executate în cadrul direcției pe care o conduce.

Astfel, Colegiul a constatat că Elena Goncear în calitate de membru a

Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, fiind desemnată de organele de

conducere a băncii și aprobată în prealabil de BNM anume în virtutea corespunderii

acesteia unor condiții profesionale specifice (calificare, experiență, reputație)

prevăzute de art. 21 din Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995 (în

vigoare până la 31 decembrie 2018), nu a exercitat în mod adecvat funcția de

organizare, conducere, administrare prudentă și diligentă a activității curente a

băncii conform funcțiilor distribuite, deoarece nu a asigurat realizarea pe deplin a

măsurilor de remediere impuse de BNM și nu a asigurat întocmirea corespunzătoare

a rapoartelor prudențiale conform cerințelor prevăzute de lege, fiind vinovată în

acest sens, fapt care a constituit temei pentru atragerea la răspundere prin aplicarea

sancțiunilor prevăzute de lege.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 27 mai 2020 Elena Goncear,

reprezentată de avocatul Oleg Efrim, a depus recurs, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 06 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea

hotărârii din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 29-41,

vol. III)

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că decizia instanței

de apel este neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța nu a stabilit nici un temei de

casare a hotărârii instanței de fond, fapt ce constituie o încălcare a obligației de

motivare a hotărârii de judecată și, respectiv, constituie o încălcare a dreptului la un

proces echitabil al recurentei Elena Goncear prevăzut de art. 6 din CEDO.

A indicat că decizia instanței de apel nu conține o motivare completă a soluției

date și nici nu oferă un răspuns recurentei de ce argumentele sale au fost respinse.

Instanța de apel doar a preluat o parte din argumentele Băncii Naționale a Moldovei,

în rest, lăsând fără apreciere argumentele aduse de către recurentă în referința sa

depusă în instanța de apel. Mai mult ca atât, instanța de apel nu a identificat nici

măcar un singur temei de casare a hotărârii primei instanțe. Lipsa unor explicații din

partea instanței de apel cu privire la motivele respingerii argumentelor recurentei și

neidentificarea temeiurilor de casare a hotărârii primei instanțe sunt indicatori cerți

ai faptului că instanța de apel a încălcat rigorile impuse de legislația națională și cea

internațională cu privire la motivarea hotărârii de judecată.

La 27 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Băncii

Naționale a Moldovei și BC „Victoriabank” SA copia recursului declarat de către

Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim, împotriva deciziei din 06

martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 44,vol. III)

Banca Națională a Moldovei la 03 august 2020 a depus referință la cererea de

recurs depusă de către Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim,

5

solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil, cu menținerea deciziei

instanței de apel, indicând că temeiurile și argumentele recurentei sunt identice cu

cele indicate în cererea de apel. Simplu dezacord a recurentei cu decizia contestată,

fără a indica existenta temeiurilor legale, nu constituie temei de casare a deciziei.

(f.d. 56-61, vol.III)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 06 martie 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 10

aprilie 2020 și 16 aprilie 2020 de către Elena Goncear și avocatul Oleg Efrim, fapt

confirmat prin avizele de recepție. (f.d. 24, 25 vol. III)

Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de

18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de

urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data

încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului pentru Elena Goncear

după întrerupere a început a curge de la data de 16 mai 2020.

Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim a depus recursul la 27 mai

6

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

7

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim,

se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

8