3ra-755/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-755/20 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Cucerescu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol ÎNCHEIERE 09 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Goncear împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 06 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Banca Națională a Moldovei, s-a casat hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre, constată: La 29 decembrie 2017 Elena Goncear a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei, prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 263 din 04 octombrie 2017 a Comitetului Executiv al BNM în partea ce se referă la sancțiunile aplicate Elenei Concear în pct. 2, subpct.

4 și 5 din dispozitivul hotărârii, modificată prin hotărârea nr. 321 din 12 decembrie 2017 a Comitetului Executiv al BNM. În motivarea acțiunii Elena Goncear a indicat că conform hotărârii nr. 263 din 04.10.2017 a Comitetului Executiv al BNM „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 - 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA” s-a decis sancționarea ei cu amendă în mărime de 99 208 lei, 6 salarii medii pe activități financiare conform datelor Biroului de Statistică din luna decembrie 2016. Nefiind de acord cu hotărârea respectivă, la 03 noiembrie 2017 reclamanta a contestat-o cu cerere prealabilă.

Comitetul Executiv al BNM, prin hotărârea nr. 321 din 12 decembrie 2017 a admis parțial cererea prealabilă și a dispus modificarea hotărârii nr. 263 din 04.10.2017 a Comitetului Executiv al BNM, în partea ce vizează cuantumul amenzii aplicate Elenei Goncear, și anume, a fost recalculată amenda, fiind stabilită în 1 mărime de 68 934 lei, 6 salarii medii pe activități financiare conform datelor Biroului Național de Statistică pentru luna aprilie 2017. În pofida admiterii în parte a cererii prealabile, reclamanta consideră hotărârea nr. 263 din 04.10.2017 a Comitetului Executiv al BNM în partea ce vizează sancționarea ei ca fiind ilegală. A menționat că decizia de sancționare a fost emisă fără a lua în considerare prevederile cadrului normativ în vigoare.

În hotărârea de admitere parțială a cererii prealabile Comitetul Executiv al BNM a menționat cu titlu general că în urma controlului efectuat în perioada 01 decembrie 2016-06 ianuarie 2017 s-au constatat un șir de încălcări ale prevederilor Legii instituțiilor financiare și ale actelor normative ale Băncii Naționale, ale legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și angajarea băncii în operațiuni riscante. În considerarea încălcărilor contestate și normelor menționate, Comitetul de Direcție (organ executiv) al BC „Victoriabank” SA, al cărui membru este și ea, nu a administrat activitatea curentă a băncii în strictă conformitate cu cerințele legii și ale actelor normative ale Băncii Naționale.

A indicat că în hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017 Comitetul Executiv al BNM a identificat exact pentru fiecare domeniu din cele invocate persoanele responsabile-fie banca, fie administratorii. Iar pentru neajunsurile în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, nici pentru încălcările identificate în domeniul reglementărilor prudențiale, nici pentru cele din domeniul reglementării valutare, al serviciilor de plată și al Sistemului de Management al Securității Informaționale, Elena Goncear nu a fost identificată ca persoană responsabilă. În hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017 Comitetul Executiv al BNM nu a identificat ca responsabil pentru faptele indicate la cap. I, pct. 1, subpct.

1.4 lit. a) – o persoană fizică anumită, careva dintre administratorii băncii, dar nemijlocit banca. Respectiv, răspunderea pentru aceste încălcări urma să fie purtată de bancă, nu de vreunul dintre administratorii acesteia. Mai mult, din conținutul hotărârii nr. 263 din 04.10.2017 a Comitetului Executiv al BNM se constată că numele său apare doar în raport cu așa-numitele încălcări expuse la cap. I pct.4 și 5 din partea descriptivă a hotărârii, pe când Comitetul Executiv al BNM a invocat nerespectarea unor recomandări dintr-un studiu diagnostic. Caracterul de recomandare al măsurilor propuse în studiu este recunoscut chiar de Banca Națională a Moldovei, or, acestea apar în Raportul privind rezultatele controlului complex pe teren efectuat la BC „Victoriabank” SA.

Deci reieșind din art. 75, alin. (1) din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, caracterul de recomandare al măsurilor propuse de o altă entitate decât BNM nu atrage răspunderea juridică. Reclamanta consideră că chiar dacă recomandările indicate au obținut caracter obligatoriu, sancționarea pentru neexecutarea acestora s-ar fi putut produce doar în urma identificării exacte a faptelor/încălcărilor admise, or, conform hotărârii contestate, BNM a afirmat deschis că nu a reușit să aprecieze adecvat gradul de îndeplinire a Planului de măsuri privind înlăturarea neajunsurilor constatate în cadrul Studiului de Diagnostic efectuat de către compania SRL „Mozars România”. Deci, nu s-a reușit identificarea acțiunilor care au fost executate și care nu au fost 2 executate, întrucât doar într-o astfel de situație BNM ar fi fost în imposibilitatea aprecierii gradului de realizare a planului.

Subsidiar, a menționat că necunoscând care anume acțiuni nu au fost executate, nu se cunoaște nici subiectul responsabil de executarea acestora. Elena Goncear a susținut că în hotărârea privind admiterea cererii prealabile, Comitetul Executiv al BNM a menționat că constatările de la pct. 5 cap. I din hotărârea contestată, conform cărora BNM a stabilit nefuncționalitatea Consiliului de administrație și a Comisiei de Cenzori în perioada supusă controlului, nu a fost invocată nimănui. Comitetul Executiv al BNM nu a identificat-o pe Elena Goncear ca persoană responsabilă, nici nu a demonstrat vinovăția acesteia, pentru a-i putea aplica vreo sancțiune.

A relatat că în condițiile în care hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017 a Comitetului Executiv al BNM indică exact persoanele și subdiviziunile care se fac responsabile de admiterea încălcărilor contestate, este absolut inechitabilă sancționarea altor persoane, care nu au fost numite ca persoane responsabile de neregulile respective, motiv pentru care reclamanta consideră că sancționarea ei este una inechitabilă. Prin încheierea protocolară din data de 20 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a dispus atragerea în proces de partea reclamantei a intervenientului accesoriu BC „Victoriabank” SA. ( f. d, 195, vol.I) Prin hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s- a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Goncear.

S-a anulat subpct. 4) de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea BNM nr. 321 din 12 decembrie 2017, prin care vicepreședintele Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, Elena Goncear a fost sancționată cu amendă în mărime de 68 934 de lei. S-a anulat subpct. 5) de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr. 236 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea BNM nr. 321 din 12 decembrie 2017, în partea ce ține de sancționarea membrului Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, Elena Goncear, cu avertisment. (f.d.

232, 236-241, vol. I) Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că atât în hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, cât și în hotărârea BNM nr. 321 din 12 decembrie 2017 lipsesc cu desăvârșire prevederi cu privire la individualizarea sancțiunilor aplicate Elenei Goncear sau prevederi, care indirect ar confirma faptul că Comitetul a utilizat criterii expres indicate în lege pentru aplicarea sancțiunii. Nefiind de acord cu hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Banca Națională a Moldovei a contestat-o cu apel. Prin decizia din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Banca Națională a Moldovei.

(f.d. 32, 33-49, vol. II) Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 27 noiembrie 2019 a admis recursul declarat de către Banca Națională a Moldovei, a casat decizia din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău. (f.d. 199-211, vol. II) 3 Rejudecând cauza, prin decizia din 06 martie 2020 Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de către Banca Națională a Moldovei, a casat integral hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o nouă hotărâre, prin care a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Goncear împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului administrativ.

(f.d.

4, 5-22, vol. III) Instanța de apel în motivarea soluției sale a reținut că reieșind din prevederile Legii instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995, Instrucțiunii privind modul de întocmire și prezentarea de către bancă a rapoartelor în scopuri prudențiale (aprobată prin Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr. 279 din 01 decembrie 2011, în redacția în vigoare până la 23 decembrie 2016), Regulamentul cu privire la sistemele de control intern în bancă (aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrare al BNM nr. 96 din 30 aprilie 2010 (în redacția în vigoare până la 01 iulie 2017)), Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei rezultă că, administrarea instituțiilor financiare și operațiunile lor trebuie să fie efectuată în strictă conformitate cu principiile de administrare și principiile contabile recunoscute, cu cerințele legii și ale actelor normative emise de Banca Națională, iar instituțiile financiare sunt obligate să respecte cerințele Băncii Naționale de întocmire a situațiilor financiare FINREP și de întocmire a rapoartelor în scopuri prudențiale.

Conducătorul organului executiv și membrii consiliului sunt responsabili pentru corectitudinea și veridicitatea rapoartelor prezentate la Banca Națională conform cerințelor menționate. Instanța de apel a stabilit că în perioada 01 decembrie 2016 - 06 ianuarie 2017 Banca Națională a efectuat un control complex asupra activității BC „Victoriabank” SA. În acest temei, prin hotărârea nr. 263 din 04.10.2017 a Comitetului Executiv al BNM, modificată prin hotărârea nr. 321 din 12.12.2017 a Comitetului Executiv al BNM, membrul Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, Elena Goncear, a fost sancționată cu amendă în mărime de 68 934 lei și cu avertisment.

De asemenea, s-a reținut că raportul ORD 3.12 privind evaluarea suficienței capitalului ponderat la risc la situația din 31 octombrie 2016 a fost semnat nemijlocit de către Elena Goncear, raportul dat era întocmit și prezentat la BNM cu date eronate începând cu data de 31 iunie 2016, încălcarea dată a fost recunoscută de bancă, având în vedere că abia la 31 decembrie 2016 însăși Elena Goncear a prezentat la BNM raportul menționat cu datele corectate.

Având în vedere că Elena Goncear în calitate de membru al Comitetului de direcție (organ executiv) al BC „Victoriabank” SA și director al Direcției economico-financiare din cadrul băncii era responsabilă de asigurarea întocmirii și prezentării la BNM a „Raportului ORD 3.12 privind evaluarea suficienței capitalului ponderat la risc”, rezultă că aceasta a încălcat prevederile legale menționate (fapta ilicită) deoarece nu a asigurat întocmirea corectă a raportului dat, și respectiv, se face vinovată pentru acest fapt, or, mai bine de 6 luni Elena Goncear nu a asigurat întocmirea și prezentarea corectă a raportului dat la BNM.

Totodată, actele cauzei mai denotă că, Elena Goncear este responsabilă de realizarea hotărârii BNM nr. 265 din 27 iunie 2016 „Cu privire la BC „Victoriabank” SA”, însă contrar hotărârii date Elena Goncear nu a asigurat îndeplinirea pe deplin 4 și în termenul limită stabilit, măsurile impuse de BC „Victoriabank” SA, luând în considerație faptul că măsurile impuse de BNM sunt obligatorii pentru executare și nu constituie recomandări. Elena Goncear, în virtutea obligațiilor legale și statutare, ca administrator al băncii (membrii organului executiv) și director al Direcției economico-financiare este persoana cu funcții de răspundere și are obligația de a administra banca și a acționa în interesul ei cu prudență și diligență, în conformitate cu legislația și poartă răspundere pentru omisiunea îndeplinirii acestei funcții, inclusiv de calitatea sarcinilor executate în cadrul direcției pe care o conduce.

Astfel, Colegiul a constatat că Elena Goncear în calitate de membru a Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, fiind desemnată de organele de conducere a băncii și aprobată în prealabil de BNM anume în virtutea corespunderii acesteia unor condiții profesionale specifice (calificare, experiență, reputație) prevăzute de art. 21 din Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995 (în vigoare până la 31 decembrie 2018), nu a exercitat în mod adecvat funcția de organizare, conducere, administrare prudentă și diligentă a activității curente a băncii conform funcțiilor distribuite, deoarece nu a asigurat realizarea pe deplin a măsurilor de remediere impuse de BNM și nu a asigurat întocmirea corespunzătoare a rapoartelor prudențiale conform cerințelor prevăzute de lege, fiind vinovată în acest sens, fapt care a constituit temei pentru atragerea la răspundere prin aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 27 mai 2020 Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim, a depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 06 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 29-41, vol. III) În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța nu a stabilit nici un temei de casare a hotărârii instanței de fond, fapt ce constituie o încălcare a obligației de motivare a hotărârii de judecată și, respectiv, constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil al recurentei Elena Goncear prevăzut de art. 6 din CEDO.

A indicat că decizia instanței de apel nu conține o motivare completă a soluției date și nici nu oferă un răspuns recurentei de ce argumentele sale au fost respinse. Instanța de apel doar a preluat o parte din argumentele Băncii Naționale a Moldovei, în rest, lăsând fără apreciere argumentele aduse de către recurentă în referința sa depusă în instanța de apel. Mai mult ca atât, instanța de apel nu a identificat nici măcar un singur temei de casare a hotărârii primei instanțe. Lipsa unor explicații din partea instanței de apel cu privire la motivele respingerii argumentelor recurentei și neidentificarea temeiurilor de casare a hotărârii primei instanțe sunt indicatori cerți ai faptului că instanța de apel a încălcat rigorile impuse de legislația națională și cea internațională cu privire la motivarea hotărârii de judecată.

La 27 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Băncii Naționale a Moldovei și BC „Victoriabank” SA copia recursului declarat de către Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim, împotriva deciziei din 06 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 44,vol. III) Banca Națională a Moldovei la 03 august 2020 a depus referință la cererea de recurs depusă de către Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim, 5 solicitând respingerea recursului ca fiind inadmisibil, cu menținerea deciziei instanței de apel, indicând că temeiurile și argumentele recurentei sunt identice cu cele indicate în cererea de apel. Simplu dezacord a recurentei cu decizia contestată, fără a indica existenta temeiurilor legale, nu constituie temei de casare a deciziei.

(f.d. 56-61, vol.III) Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 06 martie 2020. Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 10 aprilie 2020 și 16 aprilie 2020 de către Elena Goncear și avocatul Oleg Efrim, fapt confirmat prin avizele de recepție. (f.d.

24, 25 vol. III) Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului pentru Elena Goncear după întrerupere a început a curge de la data de 16 mai 2020. Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim a depus recursul la 27 mai 2020. Astfel, obligația de contestare în termen a fost îndeplinită. 6 Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o 7 anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurentă este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Elena Goncear, reprezentată de avocatul Oleg Efrim, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 8