3ra-748/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- solutionarea cererilor de recuzare
3ra-748/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-748/19
Î N C H E I E R E
06 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Nicolae Craiu
Galina Stratulat
Victor Burduh
Sveatoslav Moldovan
examinând cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie
Bejenaru, depusă de guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Armașu Octavian
c o n s t a t ă:
La data de 29 decembrie 2017 Elena Goncear s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu BC
,,Victoriabank” Societate pe Acțiuni privind contestarea actului administrativ.
Prin hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
acțiunea a fost admisă, a fost anulat subpct. 4) de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii
Comitetului executiv al Băncii Naționale nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată
prin hotărârea BNM nr. 321 din 12 decembrie 2017, prin care vicepreședintele
Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, Elena Goncear a fost sancționată cu
amendă în mărime de 68 934 de lei; a fost anulat subpct. 5) de la pct. 2 din dispozitivul
hotărârii Comitetului Eeecutiv al BNM nr. 236 din 04 octombrie 2017, modificată prin
hotărârea BNM nr. 321 din 12 decembrie 2017, în partea ce ține de sancționarea
membrului Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, Elena Goncear, cu
avertisment.
Nefiind de acord cu hotărârea din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, Banca Națională a Moldovei a contestat-o cu apel, solicitând casarea
acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Prin decizia din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Banca Națională a Moldovei.
La 03 mai 2019 Banca Națională a Moldovei a depus recurs împotriva deciziei
din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor
judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Examinarea recursului a fost fixată pentru data de 06 noiembrie 2019.
La 05 noiembrie 2019 guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Armașu
Octavian, a depus cerere de recuzare a judecătorului Iurie Bejenaru la examinarea
recursului declarat în prezenta cauză.
1
În motivarea cererii de recuzare a invocat existența temeiurilor de recuzare
prevăzute de art. 49 și 50 Cod administrativ, printre care, în privința persoanei „există
un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției”. A
menționat că acest motiv poate exista, inclusiv, atunci când există unele împrejurări
care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului (art. 50 alin. (1) lit. e)
Cod de procedură civilă).
În acest sens a invocat că în legătură cu informația publicată în presă referitor la
examinarea litigiului dat, consideră că există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției de către judecătorul Iurie Bejenaru.
Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de recuzare a
judecătorului Iurie Bejenaru de la examinarea recursului din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 202 alin. (1), (4) Cod administrativ, judecătorul care
examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat
în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului
se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civil.
În conformitate cu art. 52 Cod administrativ, în temeiurile prevăzute la art.49 și 50,
participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru
autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei. Cererea de recuzare se
depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
constată că guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei a înaintat cerere de recuzare
judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie Bejenaru, în temeiul art. 49 și 50 Cod
administrativ, invocând existența unei informații publicate în presă referitor la
examinarea litigiului dat. Aceasta, în opinia sa, constituie motiv de justificare a
neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de către judecătorul Iurie Bejenaru.
În conformitate cu art. 202 alin. (1) Codul administrativ, judecătorul care
examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi
recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) Codul administrativ, pentru o autoritate publică
într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința
cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a
funcției.
Conform art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin.(1) poate
exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor pînă la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.
2
Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este
exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a
funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50 alin. (2) din
Codul administrativ a indicat că motivele de justificare a neîncrederii față de o
exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ
nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.
În continuare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție conchide că potrivit art. 202 alin. (4) din Codul administrativ,
recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul
care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect,
în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și
nepărtinirea lui.
În conformitate cu art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă,
propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru
fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei
în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai
tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce
a început judecarea cauzei în fond.
Procedura soluționării cererii de recuzare și efectele admiterii ei se determină
conform prevederilor art.53 și 54.
În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța decide
asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune
niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.
Potrivit paginii web a Curții Supreme de Justiție, compartimentul Agenda
ședințelor Colegiului civil, comercial și contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, examinarea cererii de recurs a fost numită pentru data de 06 noiembrie 2019 în
componența completului de judecată: Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Nicolae
Craiu, Galina Stratulat, Iurie Bejenaru.
La 05 noiembrie 2019 guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei a depus cerere
de recuzare în privința judecătorului Iurie Bejenaru la examinarea recursului declarat în
prezenta cauză.
Instanța de judecată, examinând cererea de recuzare, stabilește că temeiul invocat
în cererea de recuzare, este unul declarativ, fără prezentarea probelor pertinente și
concludente în acest sens, drept urmare, nu se încadrează în limitele art. 49, 50 Cod
administrativ și art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă și nu sunt niște temeiuri
care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului.
Mai mult, reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, nu a demonstrat nici faptul
că judecătorul vizat a dat dovadă de motive serioase din care să rezulte interesul lui în
cauza civilă supusă judecății. De altfel, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate
3
magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special,
orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecători.
În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să
afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face,
supremația legii.
Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de
Justiție, Iurie Bejenaru, nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură civilă.
Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea
cu privire la recuzarea judecătorului Iurie Bejenaru, depusă de guvernatorul Băncii
Naționale a Moldovei, Octavian Armașu și de a transmite cauza de contencios
administrativ completului desemnat pentru examinarea cererii de recurs.
În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53, 270 din
Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Iurie
Bejenaru, depusă de către guvernatorul Băncii Națională a Moldovei, Octavian Armașu.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Nicolae Craiu
Galina Stratulat
Victor Burduh
Sveatoslav Moldovan
4