3ra-789/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- soluionarea declaratiilor de abtinere si a cererilor de recuzareare
3ra-789/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-789/19 Î N C H E I E R E 25 septembrie 2019 mun. Chișinău Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Maria Ghervas Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând cererea depusă de reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, Nicolae Palamaru privind recuzarea judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală și Victor Burduh, c o n s t a t ă: La 06 februarie 2018 Politov-Gangaș Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea pct. 2 subpct.
1 al hotărârii (Extrasul din Hotărârea) Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, prin care s-a dispus sancționarea președintelui Comitetului de Direcție al B.C. „Victoriabank” S.A. (până la data de 14 octombrie 2016), -Politov-Cangaș Natalia, cu amendă în mărime de 165 364 lei (10 salarii medii pe activități financiare conform datelor Biroului Național de Statistică din luna decembrie 2016); anularea pct. 1 subpct. 2) lit. a) al hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, prin care s-a dispus modificarea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale nr. 263 din 04 octombrie 2017 în partea menționată supra.
Prin hotărârea din 03 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani acțiunea a fost admisă în sensul invocat. Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 07 septembrie 2018 a declarat apel Banca Națională a Moldovei, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca nefondată. Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Banca Națională a Moldovei și a fost menținută hotărârea din 03 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. La 08 mai 2019 Banca Națională a Moldovei a depus recurs împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Examinarea recursului a fost fixată pentru data de 18 septembrie 2019. La 18 septembrie 2019 Banca Națională a Moldovei, reprezentată de Nicolae Palamaru a depus cerere de recuzare în privința judecătorilor Oleg Sternioală și Victor Burduh la examinarea recursului declarat în prezenta cauză civilă. 1 În motivarea cererii de recuzare au indicat că examinarea cauzei a fost repartizată completului de judecată nr. 1 al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție (Oleg Sternioală, Sveatoslav Moldovan, Nina Vascan, Victor Burduh, Iurie Bejenaru). Acest complet a fost împuternicit să decidă asupra recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.
Au invocat existența temeiurilor de recuzare prevăzute de art. 49 și 50 Cod administrativ, printre care în privința persoanei „există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției”. Acest motiv poate exista, în special, atunci când persoana întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia. În acest sens au invocat că în situația în care într-un complet de 5 judecători care urmează să examineze recursul declarat, doi judecători (Oleg Sternioală și Victor Burduh) se află în relații personale (de familie) strânse, nu este compatibilă cu principiul de imparțialitate și independență a judecătorului la examinarea cauzei, din care motiv recurentul a prezentat cererea de recuzare a unui dintre judecătorii menționați.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de recuzare a judecătorilor Oleg Sternioală și Victor Burduh de la examinarea recursului din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 202 alin. (1,4) Cod administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civil. În conformitate cu art. 52 Cod administrativ, în temeiurile prevăzute la art.49 și 50, participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei.
Cererea de recuzare se depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal. Colegiul constată că Banca Națională a Moldovei, reprezentat de Nicolae Palamaru, a înaintat cerere de recuzare, judecătorilor Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție: Oleg Sternioală și Victor Burduh, în temeiul art. 49 și 50 Cod administrativ, invocând că judecătorii Oleg Sternioală și Victor Burduh se află în relații personale (de familie) strânse, astfel situația nefiind compatibilă cu principiul de imparțialitate și independență a judecătorului la examinarea cauzei, din care motiv recurentul a prezentat cererea de recuzare a unui dintre judecătorii menționați.
În conformitate cu art. 202 alin. (1) Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. În conformitate cu art. 50 alin. (1) Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.
Conform art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică: 2 a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. În continuare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că potrivit art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. În conformitate cu art. 52 alin. (2) și (4) CPC, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.
Procedura soluționării cererii de recuzare și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Potrivit paginii web a Curții Supreme de Justiție, compartimentul Agenda ședințelor Colegiului civil, comercial și contencios a Curții Supreme de Justiție, examinarea cererii de recurs a fost numită pentru data de 18 septembrie 2019 în completul de judecată: Oleg Sternioală, Sveatoslav Moldovan, Nina Vascan, Victor Burduh și Iurie Bejenaru.
La 18 septembrie 2019 reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, Nicolae Palamaru, depus cerere de recuzare în privința judecătorilor Oleg Sternioală și Victor Burduh la examinarea recursului declarat în prezenta cauză civilă. În acest sens au invocat că în situația în care într-un complet de 5 judecători care urmează să examineze recursul declarat, doi judecători (Oleg Sternioală și Victor Burduh) se află în relații personale (de familie) strânse, nu este compatibilă cu 3 principiul de imparțialitate și independență a judecătorului la examinarea cauzei, din care motiv recurentul a prezentat cererea de recuzare a unui dintre judecătorii menționați.
Instanța de judecată, examinând cererea de recuzare, stabilește că temeiul invocat, precum că judecătorii Oleg Sternioală și Victor Burduh se află în relații personale (de familie) strânse, este unul declarativ, fără prezentarea probelor pertinente și concludente în acest sens, drept urmare, nu se încadrează în limitele art. 49, 50 Cod administrativ și art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă și nu sunt niște temeiuri care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor. Mai mult că reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, Nicolae Palamaru, nu a demonstrat nici faptul că judecătorii vizați au dat dovadă de motive serioase din care să rezulte interesul lor în cauza civilă supusă judecății.
De altfel, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special, orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecători. În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face, supremația legii. Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Victor Burduh nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Victor Burduh depusă de reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, Nicolae Palamaru și de a transmite cauza de contencios administrativ completului desemnat pentru examinarea cererii de recurs. În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53 și 270 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge propunerea de recuzare a judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală și Victor Burduh, înaintată de către reprezentantul Băncii Națională a Moldovei, Nicolae Palamaru.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Maria Ghervas Dumitru Mardari Galina Stratulat 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.