3ra-789/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-789/19

Î N C H E I E R E

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea depusă de reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei,

Nicolae Palamaru privind recuzarea judecătorilor Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală și Victor

Burduh,

c o n s t a t ă:

La 06 februarie 2018 Politov-Gangaș Natalia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea pct. 2 subpct. 1 al

hotărârii (Extrasul din Hotărârea) Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei

nr. 263 din 04 octombrie 2017, prin care s-a dispus sancționarea președintelui

Comitetului de Direcție al B.C. „Victoriabank” S.A. (până la data de 14 octombrie

2016), -Politov-Cangaș Natalia, cu amendă în mărime de 165 364 lei (10 salarii medii

pe activități financiare conform datelor Biroului Național de Statistică din luna

decembrie 2016); anularea pct. 1 subpct. 2) lit. a) al hotărârii Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, prin care s-a dispus

modificarea Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale nr. 263 din 04

octombrie 2017 în partea menționată supra.

Prin hotărârea din 03 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

acțiunea a fost admisă în sensul invocat.

Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 07 septembrie 2018 a declarat

apel Banca Națională a Moldovei, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii ca nefondată.

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Banca Națională a Moldovei și a fost menținută hotărârea din 03 septembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 08 mai 2019 Banca Națională a Moldovei a depus recurs împotriva deciziei

din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârilor

judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Examinarea recursului a fost fixată pentru data de 18 septembrie 2019.

La 18 septembrie 2019 Banca Națională a Moldovei, reprezentată de Nicolae

Palamaru a depus cerere de recuzare în privința judecătorilor Oleg Sternioală și Victor

Burduh la examinarea recursului declarat în prezenta cauză civilă.

1

În motivarea cererii de recuzare au indicat că examinarea cauzei a fost repartizată

completului de judecată nr. 1 al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție (Oleg Sternioală, Sveatoslav Moldovan,

Nina Vascan, Victor Burduh, Iurie Bejenaru). Acest complet a fost împuternicit să

decidă asupra recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Au invocat existența temeiurilor de recuzare prevăzute de art. 49 și 50 Cod

administrativ, printre care în privința persoanei „există un motiv de justificare a

neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției”. Acest motiv poate exista, în

special, atunci când persoana întreține relații personale strânse cu un participant la

procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia.

În acest sens au invocat că în situația în care într-un complet de 5 judecători care

urmează să examineze recursul declarat, doi judecători (Oleg Sternioală și Victor

Burduh) se află în relații personale (de familie) strânse, nu este compatibilă cu

principiul de imparțialitate și independență a judecătorului la examinarea cauzei, din

care motiv recurentul a prezentat cererea de recuzare a unui dintre judecătorii

menționați.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de

recuzare a judecătorilor Oleg Sternioală și Victor Burduh de la examinarea recursului

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 202 alin. (1,4) Cod administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat

în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50. (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului

se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civil.

În conformitate cu art. 52 Cod administrativ, în temeiurile prevăzute la art.49 și 50,

participanții la procedura administrativă pot recuza persoanele care acționează pentru

autoritatea publică în această procedură pînă la finalizarea ei. Cererea de recuzare se

depune în scris sau verbal prin consemnarea ei într-un proces-verbal.

Colegiul constată că Banca Națională a Moldovei, reprezentat de Nicolae

Palamaru, a înaintat cerere de recuzare, judecătorilor Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție: Oleg Sternioală și Victor

Burduh, în temeiul art. 49 și 50 Cod administrativ, invocând că judecătorii Oleg

Sternioală și Victor Burduh se află în relații personale (de familie) strânse, astfel situația

nefiind compatibilă cu principiul de imparțialitate și independență a judecătorului la

examinarea cauzei, din care motiv recurentul a prezentat cererea de recuzare a unui

dintre judecătorii menționați.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința

cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Conform art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin.(1) poate

exista, în special, atunci cînd persoana care acționează pentru autoritatea publică:

2

a) întreține relații personale strînse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor pînă la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este

exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul

normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că motivele de justificare a

neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi

reglementate și alte astfel de motive.

În continuare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că potrivit art. 202 alin. (4) din Codul

administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută

în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă cauza

urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea

cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) și (4) CPC, propunerea de recuzare și de

abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie

motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare

și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a

aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în

fond.

Procedura soluționării cererii de recuzare și efectele admiterii ei se determină

conform prevederilor art.53 și 54.

În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune

niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Potrivit paginii web a Curții Supreme de Justiție, compartimentul Agenda

ședințelor Colegiului civil, comercial și contencios a Curții Supreme de Justiție,

examinarea cererii de recurs a fost numită pentru data de 18 septembrie 2019 în

completul de judecată: Oleg Sternioală, Sveatoslav Moldovan, Nina Vascan, Victor

Burduh și Iurie Bejenaru.

La 18 septembrie 2019 reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, Nicolae

Palamaru, depus cerere de recuzare în privința judecătorilor Oleg Sternioală și Victor

Burduh la examinarea recursului declarat în prezenta cauză civilă.

În acest sens au invocat că în situația în care într-un complet de 5 judecători care

urmează să examineze recursul declarat, doi judecători (Oleg Sternioală și Victor

Burduh) se află în relații personale (de familie) strânse, nu este compatibilă cu

3

principiul de imparțialitate și independență a judecătorului la examinarea cauzei, din

care motiv recurentul a prezentat cererea de recuzare a unui dintre judecătorii

menționați.

Instanța de judecată, examinând cererea de recuzare, stabilește că temeiul invocat,

precum că judecătorii Oleg Sternioală și Victor Burduh se află în relații personale (de

familie) strânse, este unul declarativ, fără prezentarea probelor pertinente și concludente

în acest sens, drept urmare, nu se încadrează în limitele art. 49, 50 Cod administrativ și

art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă și nu sunt niște temeiuri care ar pune la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor.

Mai mult că reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, Nicolae Palamaru, nu a

demonstrat nici faptul că judecătorii vizați au dat dovadă de motive serioase din care să

rezulte interesul lor în cauza civilă supusă judecății. De altfel, dacă pentru orice

bănuială de imparțialitate magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel

de nelegală, în special, orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac

judecători.

În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să

afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face,

supremația legii.

Raportând circumstanțele constatate la prevederile legale ce guvernează speța,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că, motivele invocate în cererea de recuzare a judecătorilor

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

Oleg Sternioală și Victor Burduh nu cad sub incidența art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul

de procedură civilă.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea cu privire la recuzarea judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Victor Burduh depusă de

reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei, Nicolae Palamaru și de a transmite cauza

de contencios administrativ completului desemnat pentru examinarea cererii de recurs.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) din Codul administrativ și art. 53 și 270 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge propunerea de recuzare a judecătorilor Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, Oleg Sternioală și Victor

Burduh, înaintată de către reprezentantul Băncii Națională a Moldovei, Nicolae

Palamaru.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4