3ra-260/20 — contestarea actului administrativ

3ra-260/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-260/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

D E C I Z I E

22 iulie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de Banca Națională a Moldovei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu

Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 29 decembrie 2017, avocatul Efrim Oleg în interesele lui Corneliu Ghimpu a

depus cererea de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei,

intervenient accesoriu BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea parțială a Hotărârii

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017

„Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016

– 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA.

În motivarea cererii a indicat că în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie

2017, Banca Națională a Moldovei a efectuat un control complex pe teren asupra

activității BC „Victoriabank” SA pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 octombrie

rezultatele controlului nr. 962-tc din 23 mai 2017, unde au fost constatate unele

încălcări ale prevederilor actelor normative și alte neajunsuri în activitatea băncii.

La 04 octombrie 2017, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei a

adoptat hotărârea nr. 236 prin care a sancționat membrii Comitetului de Direcție al BC

„Victoriabank” SA, inclusiv și prim-vicepreședintele Comitetului, Corneliu Ghimpu,

pentru încălcările depistate în cadrul controlului efectuat, ultimul fiind sancționat cu

avertisment, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 132 291 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei și cu sancțiunile aplicate, Corneliu Ghimpu a depus la 03 noiembrie 2017,

1

cerere prealabilă prin care a solicitat anularea hotărârii în partea ce ține de aplicarea

sancțiunii sub formă de amendă și avertisment.

La 12 decembrie 2017, prin hotărârile nr. 321 și 322 ale Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei s-a admis parțial cererea prealabilă a lui Corneliu

Ghimpu, micșorându-se mărimea amenzii de la 132 291 de lei la 91 912 de lei.

Hotărârile respective au fost recepționate la 15 decembrie 2017.

A notat că, nu este de acord cu răspunsul recepționat de la Banca Națională a

Moldovei, considerând că hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 este neîntemeiată și ilegală în partea ce ține

de sancționarea prim-vicepreședintelui Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank”

SA, Corneliu Ghimpu.

A reținut că, Banca Națională a Moldovei este în drept să aplice sancțiuni

salariaților/administratorilor unei instituții financiare, în cazul în care aceștia au comis

încălcări de natura celor enumerate mai sus. Cu toate acestea, în hotărârea Comitetului

executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, prin care a

fost sancționat reclamantul, Banca Națională a Moldovei nu a identificat nici o

încălcare comisă de către Corneliu Ghimpu fiind în calitate membru al Comitetului de

Direcție. Contrar celor menționate de către pârâtă în hotărârea nr. 322 din 12

decembrie 2017 oferită ca răspuns la cererea prealabilă, reclamantului nu i s-au

imputat careva încălcări în hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017. Banca Națională a

Moldovei a enumerat la pct. I–V din hotărâre încălcările și neajunsurile depistate în

activitatea băncii.

A evidențiat faptul că, la toate punctele numite se menționează că, subiectul care

a admis încălcarea este banca. Banca Națională a Moldovei operează cu termeni cum

„banca a admis încălcări”, „banca nu a respectat”, „banca nu a întreprins”, „unele

operațiuni ale băncii comportă riscuri”. Reieșind din conținutul hotărârii și din

termenii utilizați de către Banca Națională a Moldovei, aceasta a identificat încălcările

comise de către B.C. „Victoriabank” S.A, însă nu a evidențiat nicio încălcare comisă

sau admisă de către reclamantul Corneliu Ghimpu.

A relatat că, la punctele I, II și III din hotărâre, pârâta s-a limitat doar la faptul de

a menționa că, Corneliu Ghimpu este responsabil de domeniile: activitatea de

creditare, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului,

reglementarea valutară.

Prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, s-a

modificat pct. V din hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie

2017 și s-a menționat că, Corneliu Ghimpu este responsabil și de domeniul

tehnologiilor informaționale. Cu toate acestea, Banca Națională a Moldovei a lăsat

neelucidate circumstanțele precum și încălcările care îi sunt imputate reclamantului.

Banca Națională a Moldovei nu a menționat acțiunile/inacțiunile culpabile săvârșite

personal de către reclamant în legătură cu încălcările invocate și ce norme ale actelor

legislative sau ale actelor interne ale băncii cu caracter normativ au fost încălcate de

către primvicepreședintele băncii.

Consideră ca fiind neîntemeiată aplicarea sancțiunii și avertismentului pe numele

lui Corneliu Ghimpu.

Notează că, aplicarea sancțiunilor față de administratorii unei instituții financiare

se face inclusiv prin prisma principiului individualizării răspunderii precum și prin

prisma caracterului personal al răspunderii. De altfel, principiile respective sunt

2

consacrate în ramurile dreptului penal, civil, contravențional și consideră că, urmează a

fi aplicate prin analogie și în alte sfere ale dreptului, inclusiv cel bancar.

A afirmat că, la aplicarea unei sancțiuni urmează a se ține cont de persoana celui

vinovat, de acțiunile/inacțiunile sale culpabile, vinovăția sa, gravitatea încălcărilor,

precum și circumstanțele personale și reale.

În hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 322 din 12 decembrie 2017, oferită

ca răspuns la cererea prealabilă a reclamantului, pârâta motivează că, legea nu distinge

vinovăția ca condiție indispensabilă a răspunderii juridice a unei bănci sau a

administratorilor ei pentru faptele de încălcări.

În continuare, pârâta menționează că, Banca Națională a Moldovei ține cont de

gravitatea faptei și de gradul de vinovăție a persoanei responsabile. Însă, nici în

raportul privind rezultatele controlului, și nici în hotărârea nr. 263 din 04 octombrie

2017, prin care a fost sancționat reclamantul Corneliu Ghimpu, Banca Națională a

Moldovei nu a identificat fapte ilicite comise de acesta. Nu a fost stabilită nici

vinovăția acestuia.

A mai menționat că, la fiecare încălcare în parte indicată la pct. I, III și V din

hotărâre, Banca Națională a Moldovei urma să verifice și să analizeze minuțios

acțiunile/inacțiunile reclamantului, astfel pentru a determina care a fost aportul și

implicarea sa la încălcările depistate.

A solicitat anularea parțială a hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex

efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC

„Victoriabank” SA, și anume a subpunctului 2 de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017,

modificată prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017,

prin care a fost sancționat prim-vicepreședintele Comitetului de Direcție BC

„Victoriabank” SA, Corneliu Ghimpu cu amendă în mărime de 91 912 de lei, și a

subpunctului 5 de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea Băncii

Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, în partea ce ține de sancționarea

cu avertisment a prim-vicepreședintelui Comitetului de Direcție BC „Victoriabank”

SA, Corneliu Ghimpu.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Ghimpu împotriva

Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu BC „Victoriabank” SA.

S-a anulat pct. 2, subpunctele 2) și 5) din dispozitivul Hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la

rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie

2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA”, în partea ce ține de sancționarea lui

Corneliu Ghimpu.

La 24 ianuarie 2019, reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei a declarat apel,

solicitând casarea hotărârii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca nefondată.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel declarată de Banca Națională a Moldovei împotriva hotărârii din 26

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Efrim Oleg, în interesele lui

Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu BC

3

„Victoriabank” SA cu privire la anularea parțială a Hotărîrii Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele

controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra

activității BC „Victoriabank” SA”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Banca Națională a Moldovei

este în drept să aplice sancțiuni salariaților unei instituții financiare în cazul în care

aceștia au comis încălcări, însă în textul hotărârii contestate, nu se face referire nici

măcar o singură dată la o acțiune ilicită sau inacțiune a reclamantului Corneliu

Ghimpu, la fiecare compartiment fiind menționat: „Banca a admis încălcări”; „Banca

nu a respectat”; „Banca nu a luat suficiente măsuri”, iar la sfârșitul fiecărui

compartiment Banca Națională a Moldovei indică doar Direcția responsabilă de acest

domeniu în bancă și membru Comitetului de direcție responsabil de această direcție.

A specificat că în conformitate cu Legea instituției financiare, în redacția de până

la 12 august 2016 subiecți ai răspunderii bancare sunt: banca; acționarul/acționarii

băncii și adminstratorul băncii.

Corespunzător, în conformitate cu norma de drept enunțată, Banca și

administratorii băncii sunt subiecți separați ai răspunderii, aceștia pot fi atrași la

răspundere individual, pentru faptele ilegale, săvârșite cu vinovăție.

Astfel, sancțiunile pentru încălcări urmează a fi aplicate subiectului care a admis

abaterea în cauză, după cele constatate de Banca Națională a Moldovei – Banca, însă

contrar prevederilor legii a fost sancționat administratorul băncii – Corneliu Ghimpu.

Instanța de apel a relevat că în conformitate cu hotărârea contestată aceasta nu

conține indicii referitor la fapta ilicită comisă de intimatul Corneliu Ghimpu, la

consecințele negative a faptelor săvârșite de reclamant, nu se arată legătura cauzală

între fapte și consecințe și cum se manifestă vinovăția reclamanului.

Colegiul judiciar a notat că, actul administrativ contestat nu conține careva

mențiuni referitor la fapta, acțiunea, sau inacțiunea comisă de intimatul Corneliu

Ghimpu, la prejudiciile aduse de reclamantul/intimat, legătura cauzală dintre fapte și

consecințe și nici nu stabilește gradul de vinovăție a persoanei responsabile la

determinarea categoriei de sancțiuni și a amenzii aplicate. Mai mult, aplicarea

sancțiunii față de un administrator bancar de către Banca Națională a Moldovei poate

avea repercusiuni extrem de grave și pentru cariera profesională a persoanei or,

conform prevederilor pct. 27 al Regulamentului „Cu privire la exigențele față de

administratori”, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr.203/217, faptul

că o persoană fizică a fost sancționată de Banca Națională a Moldovei în ultimii 10

ani, poate servi motiv de refuz de desemnare în calitate de administrator bancar.

Colegiul civil a considerat ca fiind justă concluzia primei instanțe cu privire la

anularea parțială a Hotărîrii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.

263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în

perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank”

SA”. S-a anulat pct. 2, subpunctele 2) și 5) din dispozitivul Hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la

rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie

2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA”, în partea ce ține de sancționarea lui

Corneliu Ghimpu.

La 17 decembrie 2019 Banca Națională a Moldovei a declarat recurs nemotivat

împotriva deciziei instanței de apel, ulterior la 06 februarie 2020 a depus recursul

4

motivat, solicitând casarea deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii ca nefondate (f.d. 230, vol.III).

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat eronat actele

normative și reglementările interne a BC „Victoriabank” SA și a concluzionat greșit că

intimatul, ca administrator al băncii, nu putea fi sancționat pentru încălcările constante

în activitatea băncii, sancțiunea urmând a fi aplicată doar băncii.

A notat că instanța ierarhic inferioară a recunoscut că intimatul poartă răspundere

în baza atribuțiilor statutare și reglementărilor interne ale BC „Victoriabank” SA și

trebuia să asigure administrarea ei în strictă conformitate cu cerințele legii și actelor

normative ale Băncii Naționale a Moldovei, dar din cauza înțelegerii incorecte a

sensului prevederilor legii, a concluzionat greșit cu privire la obligațiile și

resposabilităților intimatului.

Domeniile de activitate ale BC „Victoriabank” SA în care Banca Națională a

Moldovei a constatat încălcări erau în aria de resposabilitate a intimatului, fapt

recunoscut și de către instanța de apel.

A specificat că instanțele de judecată au apreciat arbitrar probele la dosar,

afirmând că Banca Națională a Moldovei a sancționat intimatul fără a indica norma

încălcată și fără a ține cont de durata și gravitatea faptei, gradul de vinovăție,

capacitatea financiară a intimatului, alte circumstanțe de individualizare a sancțiunii,

fapt ce indică asupra superficialității examinării cauzei.

A susținut că instanțele ierarhic inferioare au desconsiderat probele prezentate de

Banca Națională a Moldovei prin care se demonstra nerealizarea în termen și pe deplin

a măsurilor de remediere prescrise băncii. Astfel, mai bine de nouă luni de la termenul

limită stabilit la 31 decembrie 2016, intimatul nu a realizat pe deplin măsurile de

remediere de îndeplinirea cărora era responsabil. La fel, s-a desconsiderat și probele

prin care se demonstrează că intimatul nu a asigurat respectarea de către bancă a

cerințelor cu privire la clasificarea activelor și angajamentelor condiționale și formarea

reducerilor pentru pierderile respective, precum nici probele ce demonstrează că

intimatul nu a asigurat respectarea de către bancă a cerințelor de identificare și

limitelor de concentrare a riscurilor stabilite de actele normative ale Băncii Naționale a

Moldovei.

BC „Victoriabank” SA a recunoscut încălcările constatate în pct. 13 din Hotărârea

nr. 263 din 04 octombrie 2017, deoarece după efectuarea controlului, banca a raportat

la Banca Națională a Moldovei (la 31 noiembrie 2016 și 21 mai 2017) grupurile de

persoane aflate în legătură și mărimea expunerilor depășite față de acestea (pct.1.3 lit.

a), propoziția a 4-a din Hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017).

A afirmat că intimatul nu a asigurat obținerea informațiilor despre proprietarul

direct, indirect și beneficiarul efectiv al debitorului său SRL „Microinvest”, având în

vedere că subdiviziunile băncii resposabile de obținerea informației despre debitorul

menționat se aflau în subordinea intimatului, precum și asigurarea obținerii informației

privind identificarea beneficiarului efectiv al clienților PCS „US FoodNetwork” SRL,

LP „Saturn Export” și ÎM „Palace Casino”. La fel, intimatul nu a asigurat obținerea

unor informații și documente cu privire la sursa de proveniență a mijloacelor bănești la

efectuarea tranzacțiilor semnificative de către unii clienți, persoane fizice, nu a asigurat

aplicarea măsurilor de precauție sporită în raport cu unii clienți nerezidenți ai băncii,

care la fel au efectuat tranzacții considerabile, nu a fost asigurată raportarea către

Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor a unor tranzacții suspecte.

A reținut că instanțele ierarhic inferioare au omis să se expună asupra probelor

5

prezentate de Banca Națională a Moldovei cu privire la faptul că subdiviziunea BC

„Victoriabank” SA care era responsabilă de aplicarea, organizarea activităților de

prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, de cunoaștere a

clientului și de monitorizare și analiză a tranzacțiilor efectuate de către clienți era

„Secția monitorizare tranzacții și prevenirea spălării banilor” din cadrul

Departamentului Juridic, această subdiviziune fiind în subordinea intimatului, Corneliu

Ghimpu.

A susținut că în practica judiciară națională, instanțele de judecată au interpretat și

aplicat consecvent prevederile art. 38 din Legea cu privire la instituțiile financiare,

recunoscând că administratorii unei bănci, în virtutea calităților și competenței

profesionale deținute, sunt responsabili de asigurarea administrării activității băncii

conform legii și poartă răspundere, fiind pasibili de sancționare de către Banca

Națională a Moldovei pentru încălcările admise în activitatea băncii.

La 17 martie 2020 (prin intermediul poștei electronice) reprezentantul intimatului

Corneliu Ghimpu, avocatul Oleg Efrim, a depus referință pe marginea recursului

declarat, solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată. (f.d. 9-16,

vol.IV).

Conform art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție

recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Luând în considerare că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11

decembrie 2019, fiind expediată participanților la proces prin intermediul adresei

poștei electronice la 12 ianuarie 2020, iar Banca Națională a Moldovei a declarat

recurs nemotivat la 17 decembrie 2019, ulterior recurs motivat la 06 februarie 2020,

Completul ajunge la concluzia că recurentul s-a conformat prevederilor legale

prevăzute la art. 245 din Codul administrativ.

Colegiul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, prin

încheierea din 17 iunie 2020 a numit recursul depus de Banca Națională a Moldovei,

pentru examinare în complet de 5 judecători.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă

6

de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că, prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019),

precum și ale Legii instituțiilor financiare, în vigoare la data emiterii actelor

administrative contestate.

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice persoană

care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține

anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

Conform art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin

care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț,

emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei

legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la

lit. a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Conform art. 16 alin. (1) din aceeași lege, persoana care se consideră vătămată

într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită

de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul

prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei

cauzate.

Materialele cauzei atestă că, în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017,

Banca Națională a Moldovei a efectuat un control complex pe teren asupra activității

BC „Victoriabank” SA pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 octombrie 2016.

Rezultatele controlului respectiv au fost consemnate în raportul privind rezultatele

controlului nr. 962-tc din 23 mai 2017, unde au fost constatate unele încălcări ale

prevederilor actelor normative și alte neajunsuri în activitatea băncii.

Prin hotărârea nr. 236 din 04 octombrie 2017 a Comitetul Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei, au fost sancționați membrii Comitetului de Direcție al BC

„Victoriabank” SA, inclusiv și prim-vicepreședintele Comitetului, Corneliu Ghimpu,

7

pentru încălcările depistate în cadrul controlului efectuat, ultimul fiind sancționat cu

avertisment, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 132 291 de lei.

La 03 noiembrie 2017, Corneliu Ghimpu a depus la Banca Națională a Moldovei

cerere prealabilă prin care a solicitat anularea hotărârii în partea ce ține de aplicarea

sancțiunii sub formă de amendă și avertisment.

Prin hotărârile nr. 321 și 322 ale Comitetului Executiv al Băncii Naționale a

Moldovei s-a admis parțial cererea prealabilă a lui Corneliu Ghimpu, micșorându-se

mărimea amenzii de la 132 291 de lei la 91 912 de lei. Hotărârile respective au fost

recepționate la 15 decembrie 2017.

Invocând ilegalitatea acestor hotărâri, Corneliu Ghimpu a înaintat prezenta

acțiune prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comitetului Executiv al Băncii

Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele

controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra

activității BC „Victoriabank” SA, și anume a subpunctului 2 de la pct. 2 din

dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din

04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din

12 decembrie 2017, prin care a fost sancționat prim-vicepreședintele Comitetului de

Direcție BC „Victoriabank” SA, Corneliu Ghimpu cu amendă în mărime de 91 912 de

lei și a subpunctului 5 de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al

Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea

Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, în partea ce ține de

sancționarea cu avertisment a prim-vicepreședintelui Comitetului de Direcție BC

„Victoriabank” SA, Corneliu Ghimpu.

Fiind investită cu judecarea cauzei, instanța de fond prin hotărârea din 26

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de

chemare în judecată depusă de Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a

Moldovei, intervenient accesoriu BC „Victoriabank”.

S-a anulat pct. 2, subpunctele 2) și 5) din dispozitivul Hotărârii Comitetului

Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la

rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie

2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA, în partea ce ține de sancționarea lui

Corneliu Ghimpu.

Examinând cauza în ordine de apel, prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Banca Națională a Moldovei

împotriva hotărârii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Efrim

Oleg, în interesele lui Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei,

intervenient accesoriu BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea parțială a Hotărîrii

Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017

„Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016

– 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanța de fond

și instanța de apel este greșită.

În temeiul art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), actul administrativ contestat

8

poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis

contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; este

ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În conformitate cu art. 38 alin. (1) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII

din 21 iulie 1995, în vigoare la data emiterii actelor administrative contestate, dacă se

constată că banca (instituția financiară), acționarii sau administratorii ei au încălcat

prezenta lege, actele normative ale Băncii Naționale, condițiile de licențiere sau

cerințele autorizației, permisiunii, aprobării, confirmării (denumite în continuare

autorizație), obligațiile fiduciare, obligațiile prevăzute de legislația privind prevenirea

și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, al căror control al respectării

ține de competența Băncii Naționale, periclitează interesele deponenților ori s-au

angajat în operațiuni riscante sau dubioase, nu au raportat, au raportat cu întârziere, au

raportat date eronate privind indicatorii de prudență bancară sau alte exigențe

prevăzute în actele normative ale Băncii Naționale, nu au respectat măsurile de

remediere stabilite de Banca Națională sau luând în considerare specificul situației

financiare curente sau din trecut a băncii (instituției financiare), a fost admisă în mod

deliberat compromiterea integrității datelor aferent sistemelor informaționale, Banca

Națională poate aplica următoarele sancțiuni: a) emite un avertisment; b) aplică și

percepe incontestabil amendă băncii (instituției financiare) până la 5% din capitalul

băncii (instituției financiare) și/sau deținătorilor direcți și indirecți de cote de

participare în capitalul social al băncii până la 100% din mărimea cotei de participare

în capitalul social al băncii calculată la valoarea nominală și/sau administratorilor în

mărime de la 1 la 100 de salarii medii ale administratorului sancționat, pentru ultimele

12 luni, care includ toate beneficiile (suplimente, prime și alte adaosuri la salariul de

funcție), inclusiv pentru neîndeplinirea deciziei de sistare a tranzacției emise de

organul învestit cu atribuții de prevenire și de combatere a spălării banilor și finanțării

terorismului.

Conform art. 18 din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995

(în redacția Legii din 22 iulie 2017), organele de conducere ale băncii sânt adunarea

generală a acționarilor, consiliul, organul executiv și comisia de cenzori. Consiliul este

organul de administrare al băncii care exercită funcții de supraveghere, elaborează și

asigură aplicarea politicii băncii, precum și asigură o structură organizatorică adecvată

și transparentă a băncii. Atribuțiile consiliului se stabilesc în statutul băncii și

regulamentele interne ale acesteia. Organul de control al băncii este comisia de

cenzori, care exercită controlul activității ei. Consiliul băncii, organul executiv al

băncii, membrii consiliului și organului executiv ale băncii, conducătorii filialei unei

bănci străine sânt responsabili de îndeplinirea cerințelor prevăzute de prezenta lege și

de actele normative emise în temeiul acesteia și nu pot delega altor persoane

responsabilitățile lor.

Conform pct. 14 din Regulamentul cu privire la sistemele de control intern al

băncii, aprobat prin hotărârea nr. 96 din 30 aprilie 2010 a consiliului de administrație

al Băncii Naționale a Moldovei, în vigoare până la 01 iulie 2017, organul executiv al

băncii este responsabil pentru organizarea și implementarea sistemelor de control

intern, aprobate de către consiliul băncii.

Potrivit pct. 15 din același Regulament, organele de conducere ale băncii sânt

responsabile pentru gestionarea, revizuirea și controlul în mod regulat al sistemelor de

control intern în vederea asigurării eficienței lor. Evaluarea suficienței și eficienței

sistemelor de control intern este efectuată de subdiviziunea (secția, direcția,

9

departamentul) de audit intern în conformitate cu prevederile prezentului Regulament,

a cărui independență în activitate va fi asigurată prin subordonarea nemijlocită a

acesteia consiliului băncii.

Conform pct. 6.28 din Statutul Băncii Comerciale „Victoriabank” Societate pe

Acțiuni, comitetul de direcție este organul executiv al băncii, care organizează,

conduce și răspunde de activitatea curentă a băncii (vol. I, f.d. 160).

În conformitate cu art. 1.4 al Regulamentului cu privire la Comitetul de direcție al

Băncii Comerciale „Victoriabank” Societate pe Acțiuni, comitetul de direcție este

responsabil de asigurarea respectării actelor legislative în vigoare, statutului și

reglementărilor interne ale băncii (vol. I, f.d. 188).

Conform procesului-verbal nr. 29 din 04 august 2014, începând cu 05 august

2014 vicepreședintele comitetului de direcție Corneliu Ghimpu a fost numit

responsabil pe Direcția tehnologii informaționale (vol. I, f.d. 195).

În urma controlului complex efectuat pentru perioada 01 decembrie 2016 – 06

ianuarie 2017 asupra activității Băncii Comercial „Victoriabank” Societate pe Acțiuni,

s-a depistat că, Corneliu Ghimpu nu a asigurat respectarea actelor normative în

domeniile de creditare, combatarea spălării banilor și finanțării terorismului, valutar,

tehnologiei informației și a măsurilor de remediere impuse de Banca Națională a

Moldovei prin hotărârea nr. 165 din 27 iunie 2016.

Însă, instanța de apel și cea de fond, eronat au concluzionat despre neindicarea

abaterilor comise de către Corneliu Ghimpu, în actul administrativ contestat.

Or, potrivit pct. 1.2 din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului

executiv al Băncii Naționale a Moldovei, s-a indicat expres că, banca nu a respectat

cerințele regulamentului BNM privind clasificarea activelor și angajamentelor

condiționale și formarea reducerilor pentru pierderi la activele respective. Contrar

prevederilor pct. 5, 15 lit. B0-e) și pct. 16 din Regulamentul cu privire la clasificarea

activelor și angajamentelor condiționale, banca nu a clasificat conform cerințelor

stabilite unele active și angajamente condiționale și ca urmare a apărut necesitatea

majorării mărimii reducerilor pentru pierderi la activele și angajamentele condiționale.

La fel, pct. 1.3. din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv

al Băncii Naționale a Moldovei, relevă că, în activitatea de creditare banca nu a

respectat limitele și cerințele privind concentrarea riscurilor (expunerile) prevăzute de

Regulamentul Băncii Naționale a Moldovei.

Iar, potrivit pct. 1.4. lit. b) și c) a hotărârii nr. 263 din 4 octombrie 2017 a

comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, banca nu a respectat cerințele

normative privind pozițiile cu privire la activele ponderate la risc. Contrar prevederilor

pct.1 din anexa nr.2 ale pct. 17 și 18 din anexa nr. 6 la Instrucțiunea privind modul de

întocmire și prezentare de către bănci a rapoartelor în scopuri prudențiale și pct. 25 și

29 din anexa nr.1 la Instrucțiunea privind modul de întocmire și prezentare de către

bănci a rapoartelor primare în vederea identificării și supravegherii riscului de credit.

Prin urmare, nu a indicat corect suma reducerilor calculate conform Regulamentului cu

privire la clasificarea activelor și angajamenelor condiționale și anume nu a reflectat în

coloana 21 „reduceri calculate” din raportul ORD 3.17 mărimea reducerilor la suma

angajamentelor condiționale. La fel, ca rezultat al nereflectării a două grupuri de

persoane aflate în legătură și al clasificării corespunzătoare a unor active/angajamente

condiționale, banca a prezentat la BNM cu date eronate raportul ORD 3.1A

„expunerile mari” și ORD 3.1B „nota la raportul privind expunerile mari”.

Din pct. 15 a hotărârii nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al

10

Băncii Naționale a Moldovei, se desprinde că, contrar prevederilor anexei nr. 1 din

Regulamentul cu privire la sistemele de control intern în bănci (aprobat prin HCA al

BNM nr.96 din 30.04.2010), banca nu deține informații despre debitorul SRL

„Microinvest” (proprietarul direct, indirect și beneficiarul efectiv al acestuia).

Pct. 2 al hotărârii nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii

Naționale a Moldovei, indică că, activitatea de acordare a creditelor și de monitorizare

a calității acestora nu a fost administrată suficient de prudent, iar angajarea băncii în

operațiuni semnificativ de riscante, inclusiv în perioadele precedente, a avut un impact

direct asupra deteriorării calității creditelor, afectând mărimea capitalului reglementat

și indicatorul suficienței capitalului băncii.

În perioada supusă controlului activitatea de creditare se desfășura prin

intermediul Direcției Credite și Direcției monitorizare credite. Conform structurii

organizatorice a băncii, ambele direcții se aflau în subordonarea prim-vice

președintelui băncii, Corneliu Ghimpu.

Pct. 4 din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii

Naționale a Moldovei, stabilește că, banca nu a întrepins măsuri suficiente pentru

lichidarea tuturor neajusurilor constatate ca rezultat al studiului diagnostic realizat de

către SRL „Mazars România”, neajunsurile care nu au fost lichidate țin de domeniile

de guvernare corporativă, monitorizare a acționarilor și persoanelor afiliate băncii,

creditare, sistemul informațional. Rolul Comitetului de Direcție și al Consiliului de

Administrație a băncii nu a fost unul proactiv la analiza îndeplinirii planului de acțiuni.

Administratorii băncii responsabili de îndeplinirea acțiunilor respective au fost

membrii Comitetului de Direcție, printre care și Corneliu Ghimpu.

La cap. II din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al

Băncii Naționale a Moldovei, sunt redate încălcările în domeniul prevenirii și

combaterii spalarii banilor și finanfarii terorismului și anume: nu a aprobat politici

corespunzatoare, în special, prevederi care ar stabili persoana responsabilă de

inițierea/continuarea relației de afaceri cu clienții cu grad de risc В (risc potențial

sporit); nu deține informație privind beneficiarul efectiv al clienților (3 cazuri); nu a

aplicat masurile suficiente de verificare a beneficiarilor efectivi, dat fiind faptul că

banca nu deține documente care confirmă corespunderea datelor furnizate de client cu

privire la beneficiar cu datele din Registrele oficiale de inregistrare (3 cazuri); nu a

efectuat monitorizarea adecvată a tranzacțiilor unor clienți, dat fiind faptul lipsei unor

documente confirmative (24 cazuri); nu a acumulat informații/documente ce determină

sursa mijloacelor bănești la efectuarea tranzacțiilor semnificative în numerar (22

cazuri); nu a solicitat informație actualizată despre activitatea clienților săi, ținând cont

de riscul tranzacțiilor impus de către aceștea (4 cazuri) și nu a raportat catre Serviciul

prevenirea și combaterea spălării banilor ca suspecte unele tranzacții efectuate cu

clienții săi (33 cazuri).

Administratorul băncii responsabil de asigurarea conformării procedurilor de

control intern cu cerințele legale aferente prevenirii spălării banilor și finanțării

terorismului este vicepreședintele băncii Corneliu Ghimpu.

La cap. III din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al

Băncii Naționale a Moldovei, sunt redate încălcările în domeniul reglementării

valutare și anume: a permis persoanelor fizice rezidente efectuarea pe numele său a

plăților/transferurilor supuse autorizării de către BNM, în lipsa prezentării

autorizațiilor eliberate de către BNM (6 cazuri); a admis efectuarea plății/transferului

înre rezidenți în valută străină pe teritoriul Republicii Moldova în alte cazuri decât cele

11

prevăzute de actele legislative (1 caz); a prezentat BNM informație eronată și

incompletă prin Rapoartele privind operațiunile băncii licențiate cu numerar în valută

străină și cu ceruri de călătorie în valută străină în lunile ianuarie și martie 2015 (16

cazuri); la efectuarea de către rezidenți a încasărilor/plăților/transferurilor în baza

angajamentelor externe, a perfectat cu erori anexele la notificațiile luate la evidență de

către BNM (2 cazuri) și a prezentat la BNM informație eronată prin Rapoartele ORD

5.8 „Utilizarea de către persoanele fizice a Serviciilor de remitere de bani” pentru

lunile ianuarie – martie 2015 (39 cazuri).

Administratorul băncii responsabil de domeniul reglementării valutare este

vicepreședintele băncii Corneliu Ghimpu.

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reiterează că, încălcările stabilite de către Banca Națională a Moldovei,

Comitetul de direcție care este un organ executiv al Băncii Comerciale „Victoriabank”

Societate pe Acțiuni, al cărui membru este Corneliu Ghimpu, nu a administrat

activitatea curentă a băncii în strictă conformitate cu cerințele legii și actelor normative

ale Băncii Naționale.

Reieșind din cele expuse și ținând cont faptul că, circumstanțele cauzei au fost

constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, însă normele de drept

material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Banca Națională a Moldovei,

a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Banca Națională a Moldovei.

Se casează integral decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și se emite o

decizie nouă prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Ghimpu împotriva

Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială „Victoriabank”

Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

12