3ra-260/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-260/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) D E C I Z I E 22 iulie 2020 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Svetlana Filincova Iurie Bejenaru Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul declarat de Banca Națională a Moldovei, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 29 decembrie 2017, avocatul Efrim Oleg în interesele lui Corneliu Ghimpu a depus cererea de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea parțială a Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA.

În motivarea cererii a indicat că în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017, Banca Națională a Moldovei a efectuat un control complex pe teren asupra activității BC „Victoriabank” SA pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 octombrie 2016. Rezultatele controlului respectiv au fost consemnate în raportul privind rezultatele controlului nr. 962-tc din 23 mai 2017, unde au fost constatate unele încălcări ale prevederilor actelor normative și alte neajunsuri în activitatea băncii. La 04 octombrie 2017, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei a adoptat hotărârea nr. 236 prin care a sancționat membrii Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, inclusiv și prim-vicepreședintele Comitetului, Corneliu Ghimpu, pentru încălcările depistate în cadrul controlului efectuat, ultimul fiind sancționat cu avertisment, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 132 291 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei și cu sancțiunile aplicate, Corneliu Ghimpu a depus la 03 noiembrie 2017, 1 cerere prealabilă prin care a solicitat anularea hotărârii în partea ce ține de aplicarea sancțiunii sub formă de amendă și avertisment. La 12 decembrie 2017, prin hotărârile nr. 321 și 322 ale Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei s-a admis parțial cererea prealabilă a lui Corneliu Ghimpu, micșorându-se mărimea amenzii de la 132 291 de lei la 91 912 de lei. Hotărârile respective au fost recepționate la 15 decembrie 2017. A notat că, nu este de acord cu răspunsul recepționat de la Banca Națională a Moldovei, considerând că hotărârea Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 este neîntemeiată și ilegală în partea ce ține de sancționarea prim-vicepreședintelui Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, Corneliu Ghimpu.

A reținut că, Banca Națională a Moldovei este în drept să aplice sancțiuni salariaților/administratorilor unei instituții financiare, în cazul în care aceștia au comis încălcări de natura celor enumerate mai sus. Cu toate acestea, în hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, prin care a fost sancționat reclamantul, Banca Națională a Moldovei nu a identificat nici o încălcare comisă de către Corneliu Ghimpu fiind în calitate membru al Comitetului de Direcție. Contrar celor menționate de către pârâtă în hotărârea nr. 322 din 12 decembrie 2017 oferită ca răspuns la cererea prealabilă, reclamantului nu i s-au imputat careva încălcări în hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017. Banca Națională a Moldovei a enumerat la pct. I–V din hotărâre încălcările și neajunsurile depistate în activitatea băncii.

A evidențiat faptul că, la toate punctele numite se menționează că, subiectul care a admis încălcarea este banca. Banca Națională a Moldovei operează cu termeni cum „banca a admis încălcări”, „banca nu a respectat”, „banca nu a întreprins”, „unele operațiuni ale băncii comportă riscuri”. Reieșind din conținutul hotărârii și din termenii utilizați de către Banca Națională a Moldovei, aceasta a identificat încălcările comise de către B.C. „Victoriabank” S.A, însă nu a evidențiat nicio încălcare comisă sau admisă de către reclamantul Corneliu Ghimpu. A relatat că, la punctele I, II și III din hotărâre, pârâta s-a limitat doar la faptul de a menționa că, Corneliu Ghimpu este responsabil de domeniile: activitatea de creditare, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, reglementarea valutară.

Prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, s-a modificat pct. V din hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 și s-a menționat că, Corneliu Ghimpu este responsabil și de domeniul tehnologiilor informaționale. Cu toate acestea, Banca Națională a Moldovei a lăsat neelucidate circumstanțele precum și încălcările care îi sunt imputate reclamantului. Banca Națională a Moldovei nu a menționat acțiunile/inacțiunile culpabile săvârșite personal de către reclamant în legătură cu încălcările invocate și ce norme ale actelor legislative sau ale actelor interne ale băncii cu caracter normativ au fost încălcate de către primvicepreședintele băncii.

Consideră ca fiind neîntemeiată aplicarea sancțiunii și avertismentului pe numele lui Corneliu Ghimpu. Notează că, aplicarea sancțiunilor față de administratorii unei instituții financiare se face inclusiv prin prisma principiului individualizării răspunderii precum și prin prisma caracterului personal al răspunderii. De altfel, principiile respective sunt 2 consacrate în ramurile dreptului penal, civil, contravențional și consideră că, urmează a fi aplicate prin analogie și în alte sfere ale dreptului, inclusiv cel bancar. A afirmat că, la aplicarea unei sancțiuni urmează a se ține cont de persoana celui vinovat, de acțiunile/inacțiunile sale culpabile, vinovăția sa, gravitatea încălcărilor, precum și circumstanțele personale și reale.

În hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 322 din 12 decembrie 2017, oferită ca răspuns la cererea prealabilă a reclamantului, pârâta motivează că, legea nu distinge vinovăția ca condiție indispensabilă a răspunderii juridice a unei bănci sau a administratorilor ei pentru faptele de încălcări. În continuare, pârâta menționează că, Banca Națională a Moldovei ține cont de gravitatea faptei și de gradul de vinovăție a persoanei responsabile. Însă, nici în raportul privind rezultatele controlului, și nici în hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017, prin care a fost sancționat reclamantul Corneliu Ghimpu, Banca Națională a Moldovei nu a identificat fapte ilicite comise de acesta. Nu a fost stabilită nici vinovăția acestuia.

A mai menționat că, la fiecare încălcare în parte indicată la pct. I, III și V din hotărâre, Banca Națională a Moldovei urma să verifice și să analizeze minuțios acțiunile/inacțiunile reclamantului, astfel pentru a determina care a fost aportul și implicarea sa la încălcările depistate.

A solicitat anularea parțială a hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA, și anume a subpunctului 2 de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, prin care a fost sancționat prim-vicepreședintele Comitetului de Direcție BC „Victoriabank” SA, Corneliu Ghimpu cu amendă în mărime de 91 912 de lei, și a subpunctului 5 de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, în partea ce ține de sancționarea cu avertisment a prim-vicepreședintelui Comitetului de Direcție BC „Victoriabank” SA, Corneliu Ghimpu.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu BC „Victoriabank” SA. S-a anulat pct. 2, subpunctele 2) și 5) din dispozitivul Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA”, în partea ce ține de sancționarea lui Corneliu Ghimpu. La 24 ianuarie 2019, reprezentantul Băncii Naționale a Moldovei a declarat apel, solicitând casarea hotărârii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca nefondată.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel declarată de Banca Națională a Moldovei împotriva hotărârii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Efrim Oleg, în interesele lui Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu BC 3 „Victoriabank” SA cu privire la anularea parțială a Hotărîrii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Banca Națională a Moldovei este în drept să aplice sancțiuni salariaților unei instituții financiare în cazul în care aceștia au comis încălcări, însă în textul hotărârii contestate, nu se face referire nici măcar o singură dată la o acțiune ilicită sau inacțiune a reclamantului Corneliu Ghimpu, la fiecare compartiment fiind menționat: „Banca a admis încălcări”; „Banca nu a respectat”; „Banca nu a luat suficiente măsuri”, iar la sfârșitul fiecărui compartiment Banca Națională a Moldovei indică doar Direcția responsabilă de acest domeniu în bancă și membru Comitetului de direcție responsabil de această direcție. A specificat că în conformitate cu Legea instituției financiare, în redacția de până la 12 august 2016 subiecți ai răspunderii bancare sunt: banca; acționarul/acționarii băncii și adminstratorul băncii.

Corespunzător, în conformitate cu norma de drept enunțată, Banca și administratorii băncii sunt subiecți separați ai răspunderii, aceștia pot fi atrași la răspundere individual, pentru faptele ilegale, săvârșite cu vinovăție. Astfel, sancțiunile pentru încălcări urmează a fi aplicate subiectului care a admis abaterea în cauză, după cele constatate de Banca Națională a Moldovei – Banca, însă contrar prevederilor legii a fost sancționat administratorul băncii – Corneliu Ghimpu. Instanța de apel a relevat că în conformitate cu hotărârea contestată aceasta nu conține indicii referitor la fapta ilicită comisă de intimatul Corneliu Ghimpu, la consecințele negative a faptelor săvârșite de reclamant, nu se arată legătura cauzală între fapte și consecințe și cum se manifestă vinovăția reclamanului.

Colegiul judiciar a notat că, actul administrativ contestat nu conține careva mențiuni referitor la fapta, acțiunea, sau inacțiunea comisă de intimatul Corneliu Ghimpu, la prejudiciile aduse de reclamantul/intimat, legătura cauzală dintre fapte și consecințe și nici nu stabilește gradul de vinovăție a persoanei responsabile la determinarea categoriei de sancțiuni și a amenzii aplicate. Mai mult, aplicarea sancțiunii față de un administrator bancar de către Banca Națională a Moldovei poate avea repercusiuni extrem de grave și pentru cariera profesională a persoanei or, conform prevederilor pct. 27 al Regulamentului „Cu privire la exigențele față de administratori”, aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr.203/217, faptul că o persoană fizică a fost sancționată de Banca Națională a Moldovei în ultimii 10 ani, poate servi motiv de refuz de desemnare în calitate de administrator bancar.

Colegiul civil a considerat ca fiind justă concluzia primei instanțe cu privire la anularea parțială a Hotărîrii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA”. S-a anulat pct. 2, subpunctele 2) și 5) din dispozitivul Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA”, în partea ce ține de sancționarea lui Corneliu Ghimpu.

La 17 decembrie 2019 Banca Națională a Moldovei a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, ulterior la 06 februarie 2020 a depus recursul 4 motivat, solicitând casarea deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a acțiunii ca nefondate (f.d. 230, vol.III). În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat eronat actele normative și reglementările interne a BC „Victoriabank” SA și a concluzionat greșit că intimatul, ca administrator al băncii, nu putea fi sancționat pentru încălcările constante în activitatea băncii, sancțiunea urmând a fi aplicată doar băncii.

A notat că instanța ierarhic inferioară a recunoscut că intimatul poartă răspundere în baza atribuțiilor statutare și reglementărilor interne ale BC „Victoriabank” SA și trebuia să asigure administrarea ei în strictă conformitate cu cerințele legii și actelor normative ale Băncii Naționale a Moldovei, dar din cauza înțelegerii incorecte a sensului prevederilor legii, a concluzionat greșit cu privire la obligațiile și resposabilităților intimatului. Domeniile de activitate ale BC „Victoriabank” SA în care Banca Națională a Moldovei a constatat încălcări erau în aria de resposabilitate a intimatului, fapt recunoscut și de către instanța de apel.

A specificat că instanțele de judecată au apreciat arbitrar probele la dosar, afirmând că Banca Națională a Moldovei a sancționat intimatul fără a indica norma încălcată și fără a ține cont de durata și gravitatea faptei, gradul de vinovăție, capacitatea financiară a intimatului, alte circumstanțe de individualizare a sancțiunii, fapt ce indică asupra superficialității examinării cauzei. A susținut că instanțele ierarhic inferioare au desconsiderat probele prezentate de Banca Națională a Moldovei prin care se demonstra nerealizarea în termen și pe deplin a măsurilor de remediere prescrise băncii. Astfel, mai bine de nouă luni de la termenul limită stabilit la 31 decembrie 2016, intimatul nu a realizat pe deplin măsurile de remediere de îndeplinirea cărora era responsabil.

La fel, s-a desconsiderat și probele prin care se demonstrează că intimatul nu a asigurat respectarea de către bancă a cerințelor cu privire la clasificarea activelor și angajamentelor condiționale și formarea reducerilor pentru pierderile respective, precum nici probele ce demonstrează că intimatul nu a asigurat respectarea de către bancă a cerințelor de identificare și limitelor de concentrare a riscurilor stabilite de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.

BC „Victoriabank” SA a recunoscut încălcările constatate în pct. 13 din Hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017, deoarece după efectuarea controlului, banca a raportat la Banca Națională a Moldovei (la 31 noiembrie 2016 și 21 mai 2017) grupurile de persoane aflate în legătură și mărimea expunerilor depășite față de acestea (pct.1.3 lit. a), propoziția a 4-a din Hotărârea nr. 263 din 04 octombrie 2017). A afirmat că intimatul nu a asigurat obținerea informațiilor despre proprietarul direct, indirect și beneficiarul efectiv al debitorului său SRL „Microinvest”, având în vedere că subdiviziunile băncii resposabile de obținerea informației despre debitorul menționat se aflau în subordinea intimatului, precum și asigurarea obținerii informației privind identificarea beneficiarului efectiv al clienților PCS „US FoodNetwork” SRL, LP „Saturn Export” și ÎM „Palace Casino”.

La fel, intimatul nu a asigurat obținerea unor informații și documente cu privire la sursa de proveniență a mijloacelor bănești la efectuarea tranzacțiilor semnificative de către unii clienți, persoane fizice, nu a asigurat aplicarea măsurilor de precauție sporită în raport cu unii clienți nerezidenți ai băncii, care la fel au efectuat tranzacții considerabile, nu a fost asigurată raportarea către Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor a unor tranzacții suspecte.

A reținut că instanțele ierarhic inferioare au omis să se expună asupra probelor 5 prezentate de Banca Națională a Moldovei cu privire la faptul că subdiviziunea BC „Victoriabank” SA care era responsabilă de aplicarea, organizarea activităților de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, de cunoaștere a clientului și de monitorizare și analiză a tranzacțiilor efectuate de către clienți era „Secția monitorizare tranzacții și prevenirea spălării banilor” din cadrul Departamentului Juridic, această subdiviziune fiind în subordinea intimatului, Corneliu Ghimpu.

A susținut că în practica judiciară națională, instanțele de judecată au interpretat și aplicat consecvent prevederile art. 38 din Legea cu privire la instituțiile financiare, recunoscând că administratorii unei bănci, în virtutea calităților și competenței profesionale deținute, sunt responsabili de asigurarea administrării activității băncii conform legii și poartă răspundere, fiind pasibili de sancționare de către Banca Națională a Moldovei pentru încălcările admise în activitatea băncii. La 17 martie 2020 (prin intermediul poștei electronice) reprezentantul intimatului Corneliu Ghimpu, avocatul Oleg Efrim, a depus referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 9-16, vol.IV). Conform art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Luând în considerare că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 11 decembrie 2019, fiind expediată participanților la proces prin intermediul adresei poștei electronice la 12 ianuarie 2020, iar Banca Națională a Moldovei a declarat recurs nemotivat la 17 decembrie 2019, ulterior recurs motivat la 06 februarie 2020, Completul ajunge la concluzia că recurentul s-a conformat prevederilor legale prevăzute la art. 245 din Codul administrativ. Colegiul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, prin încheierea din 17 iunie 2020 a numit recursul depus de Banca Națională a Moldovei, pentru examinare în complet de 5 judecători. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă 6 de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), precum și ale Legii instituțiilor financiare, în vigoare la data emiterii actelor administrative contestate.

Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Conform art. 16 alin. (1) din aceeași lege, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. Materialele cauzei atestă că, în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017, Banca Națională a Moldovei a efectuat un control complex pe teren asupra activității BC „Victoriabank” SA pentru perioada 01 ianuarie 2015 – 31 octombrie 2016. Rezultatele controlului respectiv au fost consemnate în raportul privind rezultatele controlului nr. 962-tc din 23 mai 2017, unde au fost constatate unele încălcări ale prevederilor actelor normative și alte neajunsuri în activitatea băncii.

Prin hotărârea nr. 236 din 04 octombrie 2017 a Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei, au fost sancționați membrii Comitetului de Direcție al BC „Victoriabank” SA, inclusiv și prim-vicepreședintele Comitetului, Corneliu Ghimpu, 7 pentru încălcările depistate în cadrul controlului efectuat, ultimul fiind sancționat cu avertisment, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 132 291 de lei. La 03 noiembrie 2017, Corneliu Ghimpu a depus la Banca Națională a Moldovei cerere prealabilă prin care a solicitat anularea hotărârii în partea ce ține de aplicarea sancțiunii sub formă de amendă și avertisment. Prin hotărârile nr. 321 și 322 ale Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei s-a admis parțial cererea prealabilă a lui Corneliu Ghimpu, micșorându-se mărimea amenzii de la 132 291 de lei la 91 912 de lei.

Hotărârile respective au fost recepționate la 15 decembrie 2017. Invocând ilegalitatea acestor hotărâri, Corneliu Ghimpu a înaintat prezenta acțiune prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA, și anume a subpunctului 2 de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, prin care a fost sancționat prim-vicepreședintele Comitetului de Direcție BC „Victoriabank” SA, Corneliu Ghimpu cu amendă în mărime de 91 912 de lei și a subpunctului 5 de la pct. 2 din dispozitivul hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017, modificată prin hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 321 din 12 decembrie 2017, în partea ce ține de sancționarea cu avertisment a prim-vicepreședintelui Comitetului de Direcție BC „Victoriabank” SA, Corneliu Ghimpu.

Fiind investită cu judecarea cauzei, instanța de fond prin hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu BC „Victoriabank”. S-a anulat pct. 2, subpunctele 2) și 5) din dispozitivul Hotărârii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA, în partea ce ține de sancționarea lui Corneliu Ghimpu.

Examinând cauza în ordine de apel, prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Banca Națională a Moldovei împotriva hotărârii din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Efrim Oleg, în interesele lui Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea parțială a Hotărîrii Comitetului Executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 263 din 04 octombrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului complex efectuat în perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității BC „Victoriabank” SA.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanța de fond și instanța de apel este greșită. În temeiul art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), actul administrativ contestat 8 poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În conformitate cu art. 38 alin. (1) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, în vigoare la data emiterii actelor administrative contestate, dacă se constată că banca (instituția financiară), acționarii sau administratorii ei au încălcat prezenta lege, actele normative ale Băncii Naționale, condițiile de licențiere sau cerințele autorizației, permisiunii, aprobării, confirmării (denumite în continuare autorizație), obligațiile fiduciare, obligațiile prevăzute de legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, al căror control al respectării ține de competența Băncii Naționale, periclitează interesele deponenților ori s-au angajat în operațiuni riscante sau dubioase, nu au raportat, au raportat cu întârziere, au raportat date eronate privind indicatorii de prudență bancară sau alte exigențe prevăzute în actele normative ale Băncii Naționale, nu au respectat măsurile de remediere stabilite de Banca Națională sau luând în considerare specificul situației financiare curente sau din trecut a băncii (instituției financiare), a fost admisă în mod deliberat compromiterea integrității datelor aferent sistemelor informaționale, Banca Națională poate aplica următoarele sancțiuni: a) emite un avertisment;

b) aplică și percepe incontestabil amendă băncii (instituției financiare) până la 5% din capitalul băncii (instituției financiare) și/sau deținătorilor direcți și indirecți de cote de participare în capitalul social al băncii până la 100% din mărimea cotei de participare în capitalul social al băncii calculată la valoarea nominală și/sau administratorilor în mărime de la 1 la 100 de salarii medii ale administratorului sancționat, pentru ultimele 12 luni, care includ toate beneficiile (suplimente, prime și alte adaosuri la salariul de funcție), inclusiv pentru neîndeplinirea deciziei de sistare a tranzacției emise de organul învestit cu atribuții de prevenire și de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Conform art. 18 din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (în redacția Legii din 22 iulie 2017), organele de conducere ale băncii sânt adunarea generală a acționarilor, consiliul, organul executiv și comisia de cenzori. Consiliul este organul de administrare al băncii care exercită funcții de supraveghere, elaborează și asigură aplicarea politicii băncii, precum și asigură o structură organizatorică adecvată și transparentă a băncii. Atribuțiile consiliului se stabilesc în statutul băncii și regulamentele interne ale acesteia. Organul de control al băncii este comisia de cenzori, care exercită controlul activității ei. Consiliul băncii, organul executiv al băncii, membrii consiliului și organului executiv ale băncii, conducătorii filialei unei bănci străine sânt responsabili de îndeplinirea cerințelor prevăzute de prezenta lege și de actele normative emise în temeiul acesteia și nu pot delega altor persoane responsabilitățile lor.

Conform pct. 14 din Regulamentul cu privire la sistemele de control intern al băncii, aprobat prin hotărârea nr. 96 din 30 aprilie 2010 a consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei, în vigoare până la 01 iulie 2017, organul executiv al băncii este responsabil pentru organizarea și implementarea sistemelor de control intern, aprobate de către consiliul băncii. Potrivit pct. 15 din același Regulament, organele de conducere ale băncii sânt responsabile pentru gestionarea, revizuirea și controlul în mod regulat al sistemelor de control intern în vederea asigurării eficienței lor. Evaluarea suficienței și eficienței sistemelor de control intern este efectuată de subdiviziunea (secția, direcția, 9 departamentul) de audit intern în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, a cărui independență în activitate va fi asigurată prin subordonarea nemijlocită a acesteia consiliului băncii.

Conform pct. 6.28 din Statutul Băncii Comerciale „Victoriabank” Societate pe Acțiuni, comitetul de direcție este organul executiv al băncii, care organizează, conduce și răspunde de activitatea curentă a băncii (vol. I, f.d. 160). În conformitate cu art. 1.4 al Regulamentului cu privire la Comitetul de direcție al Băncii Comerciale „Victoriabank” Societate pe Acțiuni, comitetul de direcție este responsabil de asigurarea respectării actelor legislative în vigoare, statutului și reglementărilor interne ale băncii (vol. I, f.d. 188). Conform procesului-verbal nr. 29 din 04 august 2014, începând cu 05 august 2014 vicepreședintele comitetului de direcție Corneliu Ghimpu a fost numit responsabil pe Direcția tehnologii informaționale (vol. I, f.d.

195). În urma controlului complex efectuat pentru perioada 01 decembrie 2016 – 06 ianuarie 2017 asupra activității Băncii Comercial „Victoriabank” Societate pe Acțiuni, s-a depistat că, Corneliu Ghimpu nu a asigurat respectarea actelor normative în domeniile de creditare, combatarea spălării banilor și finanțării terorismului, valutar, tehnologiei informației și a măsurilor de remediere impuse de Banca Națională a Moldovei prin hotărârea nr. 165 din 27 iunie 2016. Însă, instanța de apel și cea de fond, eronat au concluzionat despre neindicarea abaterilor comise de către Corneliu Ghimpu, în actul administrativ contestat. Or, potrivit pct. 1.2 din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, s-a indicat expres că, banca nu a respectat cerințele regulamentului BNM privind clasificarea activelor și angajamentelor condiționale și formarea reducerilor pentru pierderi la activele respective.

Contrar prevederilor pct. 5, 15 lit. B0-e) și pct. 16 din Regulamentul cu privire la clasificarea activelor și angajamentelor condiționale, banca nu a clasificat conform cerințelor stabilite unele active și angajamente condiționale și ca urmare a apărut necesitatea majorării mărimii reducerilor pentru pierderi la activele și angajamentele condiționale. La fel, pct. 1.3. din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, relevă că, în activitatea de creditare banca nu a respectat limitele și cerințele privind concentrarea riscurilor (expunerile) prevăzute de Regulamentul Băncii Naționale a Moldovei. Iar, potrivit pct. 1.4. lit. b) și c) a hotărârii nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, banca nu a respectat cerințele normative privind pozițiile cu privire la activele ponderate la risc.

Contrar prevederilor pct.1 din anexa nr.2 ale pct. 17 și 18 din anexa nr. 6 la Instrucțiunea privind modul de întocmire și prezentare de către bănci a rapoartelor în scopuri prudențiale și pct. 25 și 29 din anexa nr.1 la Instrucțiunea privind modul de întocmire și prezentare de către bănci a rapoartelor primare în vederea identificării și supravegherii riscului de credit. Prin urmare, nu a indicat corect suma reducerilor calculate conform Regulamentului cu privire la clasificarea activelor și angajamenelor condiționale și anume nu a reflectat în coloana 21 „reduceri calculate” din raportul ORD 3.17 mărimea reducerilor la suma angajamentelor condiționale. La fel, ca rezultat al nereflectării a două grupuri de persoane aflate în legătură și al clasificării corespunzătoare a unor active/angajamente condiționale, banca a prezentat la BNM cu date eronate raportul ORD 3.1A „expunerile mari” și ORD 3.1B „nota la raportul privind expunerile mari”.

Din pct. 15 a hotărârii nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al 10 Băncii Naționale a Moldovei, se desprinde că, contrar prevederilor anexei nr. 1 din Regulamentul cu privire la sistemele de control intern în bănci (aprobat prin HCA al BNM nr.96 din 30.04.2010), banca nu deține informații despre debitorul SRL „Microinvest” (proprietarul direct, indirect și beneficiarul efectiv al acestuia). Pct. 2 al hotărârii nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, indică că, activitatea de acordare a creditelor și de monitorizare a calității acestora nu a fost administrată suficient de prudent, iar angajarea băncii în operațiuni semnificativ de riscante, inclusiv în perioadele precedente, a avut un impact direct asupra deteriorării calității creditelor, afectând mărimea capitalului reglementat și indicatorul suficienței capitalului băncii.

În perioada supusă controlului activitatea de creditare se desfășura prin intermediul Direcției Credite și Direcției monitorizare credite. Conform structurii organizatorice a băncii, ambele direcții se aflau în subordonarea prim-vice președintelui băncii, Corneliu Ghimpu. Pct. 4 din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, stabilește că, banca nu a întrepins măsuri suficiente pentru lichidarea tuturor neajusurilor constatate ca rezultat al studiului diagnostic realizat de către SRL „Mazars România”, neajunsurile care nu au fost lichidate țin de domeniile de guvernare corporativă, monitorizare a acționarilor și persoanelor afiliate băncii, creditare, sistemul informațional.

Rolul Comitetului de Direcție și al Consiliului de Administrație a băncii nu a fost unul proactiv la analiza îndeplinirii planului de acțiuni. Administratorii băncii responsabili de îndeplinirea acțiunilor respective au fost membrii Comitetului de Direcție, printre care și Corneliu Ghimpu.

La cap. II din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, sunt redate încălcările în domeniul prevenirii și combaterii spalarii banilor și finanfarii terorismului și anume: nu a aprobat politici corespunzatoare, în special, prevederi care ar stabili persoana responsabilă de inițierea/continuarea relației de afaceri cu clienții cu grad de risc В (risc potențial sporit); nu deține informație privind beneficiarul efectiv al clienților (3 cazuri); nu a aplicat masurile suficiente de verificare a beneficiarilor efectivi, dat fiind faptul că banca nu deține documente care confirmă corespunderea datelor furnizate de client cu privire la beneficiar cu datele din Registrele oficiale de inregistrare (3 cazuri); nu a efectuat monitorizarea adecvată a tranzacțiilor unor clienți, dat fiind faptul lipsei unor documente confirmative (24 cazuri); nu a acumulat informații/documente ce determină sursa mijloacelor bănești la efectuarea tranzacțiilor semnificative în numerar (22 cazuri); nu a solicitat informație actualizată despre activitatea clienților săi, ținând cont de riscul tranzacțiilor impus de către aceștea (4 cazuri) și nu a raportat catre Serviciul prevenirea și combaterea spălării banilor ca suspecte unele tranzacții efectuate cu clienții săi (33 cazuri).

Administratorul băncii responsabil de asigurarea conformării procedurilor de control intern cu cerințele legale aferente prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului este vicepreședintele băncii Corneliu Ghimpu.

La cap. III din hotărârea nr. 263 din 4 octombrie 2017 a comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, sunt redate încălcările în domeniul reglementării valutare și anume: a permis persoanelor fizice rezidente efectuarea pe numele său a plăților/transferurilor supuse autorizării de către BNM, în lipsa prezentării autorizațiilor eliberate de către BNM (6 cazuri); a admis efectuarea plății/transferului înre rezidenți în valută străină pe teritoriul Republicii Moldova în alte cazuri decât cele 11 prevăzute de actele legislative (1 caz); a prezentat BNM informație eronată și incompletă prin Rapoartele privind operațiunile băncii licențiate cu numerar în valută străină și cu ceruri de călătorie în valută străină în lunile ianuarie și martie 2015 (16 cazuri); la efectuarea de către rezidenți a încasărilor/plăților/transferurilor în baza angajamentelor externe, a perfectat cu erori anexele la notificațiile luate la evidență de către BNM (2 cazuri) și a prezentat la BNM informație eronată prin Rapoartele ORD 5.8 „Utilizarea de către persoanele fizice a Serviciilor de remitere de bani” pentru lunile ianuarie – martie 2015 (39 cazuri).

Administratorul băncii responsabil de domeniul reglementării valutare este vicepreședintele băncii Corneliu Ghimpu. Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează că, încălcările stabilite de către Banca Națională a Moldovei, Comitetul de direcție care este un organ executiv al Băncii Comerciale „Victoriabank” Societate pe Acțiuni, al cărui membru este Corneliu Ghimpu, nu a administrat activitatea curentă a băncii în strictă conformitate cu cerințele legii și actelor normative ale Băncii Naționale.

Reieșind din cele expuse și ținând cont faptul că, circumstanțele cauzei au fost constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Banca Națională a Moldovei, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Banca Națională a Moldovei.

Se casează integral decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și se emite o decizie nouă prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Corneliu Ghimpu împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient accesoriu Banca Comercială „Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva judecătorul judecătorii Svetlana Filincova Iurie Bejenaru Nina Vascan Victor Burduh 12