3ra-853/20 — cu privire la încălcarea drepturilor constituționale și legale prin îngrădirea accesului la justiție
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încălcarea drepturilor constituţionale şi legale prin îngrădirea accesului la justiţie
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-853/20 — cu privire la încălcarea drepturilor constituționale și legale prin îngrădirea accesului la justiție (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-853/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Malîi, E. Palanciuc, V. Clima ÎNCHEIERE 09 septembrie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Condrea, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Condrea împotriva Ministerului Justiției cu privire la încălcarea drepturilor constituționale și legale prin îngrădirea accesului la informație, împotriva deciziei din data de 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Valeriu Condrea împotriva hotărârii din data de 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, constată: La 12 februarie 2019 Valeriu Condrea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, prin care a solicitat constatarea încălcării drepturilor constituționale și legale prin îngrădirea accesului la informația ce ține de efectuarea procedurii de transfer a executării pedepsei în România.
În motivarea acțiunii Valeriu Condrea a menționat că, ispășind pedeapsa în Penitenciarul nr. 4 – Cricova, s-a adresat la 22 decembrie 2015 către Ministerul Justiției cu cerere de transfer din Republica Moldova în România pentru executarea ulterioară a pedepsei penale. În opinia reclamantului procesul de examinare a cererii de transfer a fost tergiversat și i s-a îngrădit accesul la informație, ori de la data depunerii cererii și până la data de 26 martie 2018, când Ministerul Justiției a refuzat transferul în România pentru executarea pedepsei, a trecut o perioadă de 2 ani. Reclamantul a mai menționat că toate răspunsurile primite de la Ministerul Justiției referitor la transferul în România au avut loc numai după adresările acestuia privind urgentarea procedurii de transfer, nici o informație referitor la transfer nu a parvenit de la Ministerul Justiției, fără adresările sale directe.
De asemenea, a indicat că Ministerul Justiției abia la 30 noiembrie 2018 i-a adus la cunoștință sentința penală nr. 37/2018 din 15 mai 2018, prin care a fost anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 61/2017 din 06 septembrie 2017, astfel consideră că i-a fost îngrădit accesul la informare privind procedura de transfer. Prin hotărârea din data de 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Valeriu Condrea. (f.d. 92,99- 106) 1 La 15 mai 2019 Valeriu Condrea, în termen, a declarat apel, iar la 20 noiembrie 2019 apel suplimentar împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 18 aprilie 2019, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii.
(f.d. 109,127-128,vol.I) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 27 noiembrie 2019 a respins apelul declarat de către Valeriu Condrea împotriva hotărârii din data de 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 140,141-148, vol.I) Instanțele de judecată în temeiul Legii privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 au concluzionat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, ori s-a constatat respectarea de către Ministerul Justiției a prevederilor legale, cererile lui Valeriu Condrea de acces la informație privind transferul executării pedepsei în România au fost examinate de către Ministerul Justiției în termen cu prezentarea actelor solicitate.
La caz, nu au fost încălcate drepturile lui Valeriu Condrea privind accesul la informație, ori ultima adresare a avut loc la 23 noiembrie 2018, cererea fiind examinată de către Ministerul Justiției la 21 decembrie 2018, în termenul stabilit de art. 16, alin. (1) și (2) din Legea privind accesul la informație. Instanțele de judecată au respins argumentul lui Valeriu Condrea referitor la favorizarea tergiversării transferului în România, deoarece din materialele dosarului rezultă cert că Ministerul Justiției l-a informat pe Valeriu Condrea despre mersul procesului de examinare a cererii de transfer, despre demersurile și interpelările efectuate în adresa organelor competente pentru furnizarea informației necesare soluționării elocvente a cererii de transfer.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Valeriu Condrea, prin care a solicitat anularea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d.
5-6, vol.II) În motivarea recursului Valeriu Condrea a indicat că atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au luat în considerație circumstanțele cauzei, ori Ministerul Justiției a tergiversat procedura de expediere a deciziei din 26 martie 2018 privind refuzul transferului executării pedepsei în România, a tergiversat expedierea tuturor documentelor, răspunsurilor necesare pe marginea transferului executării pedepsei în România, a tergiversat procedura examinării cererii privind transferul executării pedepsei în România de la data depunerii cererii 22 decembrie 2015 și până la 26 martie 2018, l-a informat tardiv, peste cinci luni de la anularea mandatului de executare a pedepsei de către Autoritățile Române în legătură cu refuzul transferului de către Ministerul Justiției.
Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.
Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a 2 prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 noiembrie 2019, fiind notificată prin intermediului oficiului poștal lui Valeriu Condrea la data de 05 februarie 2020. (f.d.
150, vol.I) Valeriu Condrea în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ a expediat recursul motivat la 06 martie 2020, în termen. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea 3 recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Valeriu Condrea este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, înaintat de către Valeriu Condrea, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva judecătorii Victor Burduh Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.