3ra-836/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-836/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, A. Malîi, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

09 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinzătorul Individual

„Codreanu Dimitrii”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Întreprinzătorul Individual „Codreanu Dimitrii” împotriva Serviciului Fiscal de

Stat cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel declarată de către Întreprinzătorul Individual „Codreanu

Dimitrii”, s-a menținut hotărârea din data de 11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani,

constată:

La 04 iulie 2019 Întreprinzătorul Individual „Codreanu Dimitrii” (în continuare ÎI

„Codreanu Dimitrii”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului

Fiscal de Stat, prin care a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului de a examina

dezacordul la actul de control fiscal din 28 februarie 2019, obligarea de a examina

dezacordul nominalizat, anularea actului de control fiscal din 28 februarie 2019 și

decizia nr. 327/421 din 27 martie 2019.

În motivarea cerințelor ÎI „Codreanu Dimitrii” a invocat că la 28 februarie 2019

de către angajații Serviciului Fiscal de Stat a fost întocmit actul de control fiscal nr. 1-

824478, constatând încălcarea art.8, alin. (2),lit. f) și h) din Codul fiscal prin

nepezentarea documentelor de proveniență la prima cerere a mărfii supuse

comercializării și anume plasa pentru umbră, în cantitate de 3 rulouri și împiedicarea

efectuării controlului de către contribuabil prin neprezentarea explicațiilor,

documentelor necesare persoanelor cu funcții de administrare fiscală, care au apărut în

timpul controlului.

ÎI „Codreanu Dimitrii” a menționat că actul de control fiscal a fost recepționat la

data de 11 martie 2019, astfel la 21 martie 2019 a contestat actul de control, iar la 03

aprilie 2019 a primit răspunsul nr. 26/4-23-11-39 din 04 aprilie 2019, prin care organul

fiscal a refuzat în examinarea dezacordului din motivul omiterii termenului de

contestare.

La 03 aprilie 2019 a primit decizia nr. 327/421 din 27 martie 2019 emisă de

Serviciul Fiscal de Stat, prin care i-a fost aplicată amendă pentru încălcările legislației

fiscale în mărime de 6 000 lei, iar la data de 16 aprilie 2019 a contestat în prealabil

decizia enunțată, solicitând anularea acesteia.

1

La 15 iunie 2019 a primit prin poștă decizia nr. 173 din 06 iunie 2019 prin care

s-a respins contestația pe marginea deciziei din 27 martie 2019.

În opinia reclamantei, de către Serviciul Fiscal de Stat nu au fost luate în

considerare obiecțiile sale pe marginea actului administrativ contestat, prin ce i-au fost

încălcate drepturile privind examinarea echitabilă și eficientă a plângerii, i-a fost

încălcat dreptul de proprietate, fiind încălcată și procedura administrativă.

În susținerea ilegalității actelor administrative contestate a indicat că nu corespund

realității afirmațiile angajaților Serviciului Fiscal de Stat în legătură cu împotrivirea sa

privind efectuarea controlului fiscal și că alte acțiuni ilegale nu a comis. La caz, eronat

au fost aplicate prevederile art. 253, alin. (1) din Codul fiscal, ori marfa indicată în

procesul-verbal nu se afla în circuitul comercial, dar se afla la păstrare temporară, iar

Serviciul Fiscal de Stat a refuzat în examinarea obiecțiilor sale la actul de control fiscal

și dovezilor anexate.

Prin hotărârea din data de 11 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de ÎI „Codreanu Dimitrii”

împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ.

(f.d. 77,80-87)

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 24 februarie 2020, în termen,

ÎI „Codreanu Dimitrii” a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.

( f.d. 84,97-99)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 24 iunie 2020 a respins cererea

de apel declarată de către ÎI „Codreanu Dimitrii”, a menținut hotărârea din data de 11

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 129,130-133)

În susținerea soluțiilor sale instanțele de judecată au menționat că în urma

controlului Serviciul Fiscal de Stat a constatat că ÎI „Codreanu Dimitrii” nu a respectat

prevederile legale pertinente și nu a prezentat documentele de proveniență a mărfurilor

supuse spre comercializare.

Astfel, prin prisma art. 253, alin. (1) din Codul fiscal, art.18, alin. (1) și (2), art.

21, alin. (1) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010,

art. 17, alin. (1) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, pct. 9 din

Regulamentul cu privire la recepționarea mărfurilor conform cantității și calității în

Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1068 din 20 octombrie

2000 instanțele de judecată au concluzionat că cererea de chemare în judecată înaintată

de către ÎI „Codreanu Dimitrii” este neîntemeiată, ori contribuabilul nu a prezentat

explicații, informații, precum și nu a prezentat la prima cerere persoanelor cu funcție

de răspundere ale organelor cu atribuții de administrare fiscală, a documentelor de

proveniență a mărfurilor expuse spre comercializare și anume plasă pentru umbră (40

%, H-2, L-50) – 2 buc, plasă pentru umbră (40 %, H-3, L-50) – 1 buc, a căror valoare

nu a fost posibilă de stabilit.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs ÎI „Codreanu Dimitrii”, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei

noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului ÎI „Codreanu Dimitrii” a indicat că instanțele de judecată

au încălcat normele de drept material și procedural. La caz, ÎI „Codreanu Dimitrii” a

furnizat organului fiscal toate informațiile, menționând că bunurile specificate în actul

de control nu se aflau spre comercializare ci se depozitau pe un termen scurt.

2

Serviciul Fiscal de Stat nu avea dreptul să ceară documente în formă scrisă privind

depozitarea mărfurilor specificate, deoarece legea nu obligă perfectarea raportului

juridic în formă scrisă.

Instanțele de judecată nu au examinat obiecțiile la actul de control, care au fost

depuse 21 martie 2019 în termenul de prescripție, astfel au încălcat dreptul la

examinarea procesului în mod echitabil.

La 19 august 2020 Serviciul Fiscal de Stat a depus referință la recursul înaintat de

către ÎI „Codreanu Dimitrii”, prin care a solicitat respingerea recursului, indicând că

cererea de recurs este axată pe aceleași argumente, care deja au fost apreciate sub aspect

temeinic și legal de instanțele de judecată.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 24 iunie 2020, fiind notificată ÎI

„Codreanu Dimitrii” la 03 iulie 2020. (f.d. 135)

ÎI „Codreanu Dimitrii” în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul

administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la 17 iulie 2020, în

termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

3

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către ÎI „Codreanu Dimitrii” este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Întreprinzătorul Individual „Codreanu Dimitrii”, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii

Victor Burduh

Maria Ghervas

4