2ra-872/20 — Partajarea bunului prin vînzare la licitație

2ra-872/20 — Partajarea bunului prin vînzare la licitație (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosar nr. 2ra-872/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Cristian Dragoș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, I.Dutca, V.Cotorobai)

D E C I Z I E

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Vladimir Verdeș, reprezentat de avocatul

Aureliu Scorțescu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir

Verdeș împotriva lui Stanislav Lebedev cu privire la partajarea bunului imobil prin

vânzarea la licitație, distribuirea prețului obținut și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 august 2018, Vladimir Verdeș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Stanislav Lebedev cu privire la partajarea bunului imobil prin vânzarea

la licitație, distribuirea prețului obținut și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în baza contractului de schimb nr. 1790 din

13 iulie 2005, Lebedeva Valentina împreună cu copiii minori au înstrăinat 3/5 cotă

parte din bunul imobil, ap.xxx din str. Xxxxxxxx xx, mun. Chișinău lui Vladimir

Verdeș.

Prin hotărârea din 12 iunie 2006 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, Stanislav

Lebedev și Alexandra Lebedeva au fost obligați să nu creeze obstacole reclamantului

Verdeș Vladimir în folosirea a 3/5 cotă parte din imobilul litigios.

A menționat că din 13 iulie 2005 până în prezent Vladimir Verdeș nu locuiește

în apartamentul nr. xxx str. Xxxxxxxx xx mun. Chișinău și nu se folosește de cota

parte care îi aparține cu drept de proprietate deoarece Lebedev Stanislav îi creează

obstacole în folosirea a 3/5 cote părți din apartament.

Din aceste motive, la data de 27 iunie 2018 a expediat în adresa lui Stanislav

Lebedev propunerea privind partajarea prin înstrăinare a apartamentului cu nr. xxx

din str. Xxxxxxxx xx mun. Chișinău, însă ultimul nu a remis nici un răspuns.

1

A solicitat Vladimir Verdeș admiterea acțiunii, partajarea bunului imobil situat

în mun. Chișinău str. Xxxxxxxx xx, apartamentul nr. xxx cu vânzarea la licitație și

distribuirea prețului obținut din vânzare către coproprietarii Vladimir Verdeș în

mărime de 3/5 și Stanislav Lebedev în mărime de 2/5 cotă parte și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 1 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea

a fost admisă parțial: s-a dispus partajarea bunului imobil și anume apartamentul nr.

xxx, situat în mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx nr. xx, cu suprafața de 54,1 m2 prin

vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la

licitație și atribuirea în proprietatea Vladimir Verdeș a prețului proporțional a 3/5

cotă-parte ce-i aparține cu drept de proprietate și atribuirea în proprietatea lui

Stanislav Lebedev a prețului proporțional a 2/5 cotă-parte ce-i aparține cu drept de

proprietate; s-a încasat de la Stanislav Lebedev în beneficiul lui Vladimir Verdeș

taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de

7 579,50 de lei si cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2 000 de lei. În rest

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Stanislav Lebedev, s-a casat hotărârea din 1 august 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea s-a

respins integral.

La 16 martie 2020, Vladimir Verdeș, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu

a declarat recurs împotriva deciziei din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia instanței de apel este una

neîntemeiată deoarece potrivit raportului de expertiză judiciară tehnică efectuat în

cadrul examinării cauzei civile nr. 2-811/14 dintre aceleași părți, s-a stabilit că

partajarea în natură a apartamentului este imposibilă.

Faptul că Vladimir Verdeș nu locuiește în apartamentul litigios, nu îl lipsește

de dreptul de a pretinde la proprietatea sa.

A solicitat Vladimir Verdeș, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu

admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

Examinând recursul declarat de Vladimir Verdeș, reprezentat de avocatul

Aureliu Scorțescu, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 ianuarie

2020 și a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 26 februarie

2020 (f.d.134). Astfel, recursul declarat de Vladimir Verdeș, reprezentat de avocatul

Aureliu Scorțescu la data de 16 martie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

2

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 22 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 25 iunie 2020, Stanislav Lebedev a depus referință în care a indicat că

recursul declarat de către Vladimir Verdeș este neîntemeiat, iar decizia instanței de

apel este una corectă.

Prin încheierea din 29 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de către Vladimir Verdeș, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, s-a considerat

admisibil fiind transmis pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în

baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra

noi dovezi.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinând recursul declarat de către Vladimir Verdeș, reprezentat de avocatul

Aureliu Scorțescu în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre

necesitatea admiterii recursului, de a casa decizia instanței de apel și de a menține

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Conform art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Conform art. 118 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

După cum urmează, la 16 august 2018, Vladimir Verdeș a înaintat prezenta

acțiune împotriva lui Stanislav Lebedev prin care a solicitat partajarea

3

apartamentului nr. xxx din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx xx cu vânzarea la licitație

și distribuirea prețului obținut din vânzare.

Fiind investită cu judecarea cauza în fond, prin hotărârea din 1 august 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă parțial, s-a dispus

partajarea bunului imobil și anume apartamentul nr. xxx, situat în mun. Chișinău,

str. Xxxxxxxx nr. xx, cu suprafața de 54,1 m2 prin vânzarea bunului în modul stabilit

de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și atribuirea în proprietatea lui

Vladimir Verdeș a prețului proporțional a 3/5 cotă-parte ce-i aparține cu drept de

proprietate și atribuirea în proprietatea lui Stanislav Lebedev a prețului proporțional

a 2/5 cotă-parte ce-i aparține cu drept de proprietate. S-a încasat de la Stanislav

Lebedev în beneficiul lui Vladimir Verdeș taxa de stat achitată la depunerea cererii

de chemare în judecată în mărime de 7 579,50 de lei si cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 2 000 de lei. În rest cererea de chemare în judecată a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, prin decizia din 23 ianuarie

2020 a Curții de Apel Chișinău, sa admis apelul declarat de Stanislav Lebedev, sa

casat hotărârea din 1 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea s-a respins integral.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat eronat normele

de drept material rezultând din următoarele.

În speță, Vladimir Verdeș pretinde partajarea bunului imobil prin vânzare la

licitație și distribuirea prețului obținut proporțional cotei părți deținută de fiecare

coproprietar.

Actele cauzei denotă că prin contractul de schimb din 13 iulie 2005, Vladimir

Verdeș a devenit proprietar a 3/5 cotă parte din ap. xxx din mun. Chișinău, str.

Xxxxxxxx xx (f.d.23).

Prin hotărârea din 12 iunie 2006 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Stanislav Lebedev și Alexandra

Lebedev împotriva lui Vladimir Verdeș, Valentina Lebedeva și Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău cu privire la anularea contractului de schimb a 3/5 din

apartamentul nr. xxx din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx xx. S-a obligat Stanislav

Lebedev și Alexandra Lebedeva să nu-i creeze lui Vladimir Verdeș obstacole în

folosirea a 3/5 cote-părți din apartamentul nr. xxx din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx

xx (f.d.12-13). Această hotărâre a fost menținută prin decizia din 21 decembrie 2006

a Curții de Apel Chișinău (f.d.14-16).

Potrivit Extrasului din Registrul bunurilor imobile nr. 0100205102, proprietari

ai apartamentului nr. xxx din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx xx sunt Vladimir Verdeș

cu o cotă parte de 3/5 și Stanislav Lebedev cu cota parte de 2/5 (f.d.37).

La 29 iunie 2018, Stanislav Lebedev a recepționat propunerea partajării prin

înstrăinare a apartamentului nr. xxx din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx xx (f.d.25).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, prima instanță corect a concluzionat și a dispus partajarea

bunului imobil prin înstrăinarea acestuia și atribuirea în proprietate fiecăruia a

prețului proporțional cotei-părți deținute de fiecare.

La acest capitol instanța de apel greșit a constatat despre neadmiterea pretenției

privind partajul bunului imobil prin expunerea și vânzarea la licitație cu distribuirea

mijloacelor financiare obținute coproprietarilor conform cotelor deținute în

4

proprietate pe motiv că bunul imobil din litigiu nu a fost partajat în natură, iar în

situația în care nu este posibilă această modalitate de partajare, reclamantul urmează

de a purcede la următoarea modalitate.

Instanța de recurs menționează că, deși, apartamentul nr. xxx din mun.

Chișinău, str. Xxxxxxxx xx este proprietate comună pe cote-părți a lui Vladimir

Verdeș, cu cota parte de 3/5 și Stanislav Lebedev cu cota parte de 2/5, doar ultimul

se folosește de bun fapt confirmat prin referința depusă (f.d.48) și creează

impedimente în folosirea acestuia de către reclamant fapt confirmat prin hotărârea

din 12 iunie 2006 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (f.d.12-13), încălcând grav

dreptul de proprietate a acestuia.

În conformitate cu art. 357 Cod civil, în redacția până la 1 martie 2019,

încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire poate fi cerută oricând dacă

legea, contractul sau hotărârea judecătorească nu prevede altfel. Împărțirea poate fi

cerută chiar și atunci când unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul, afară de

cazul când l-a uzucapat, în condițiile legii. Împărțirea poate fi făcută prin înțelegere

a părților sau prin hotărâre judecătorească.

Conform art. 361 alin. (1) și (2) Cod civil, în redacția până la 1 martie 2019,

împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional

cotei-părți a fiecărui coproprietar. Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este

indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin: a) atribuirea

întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor

coproprietari, la cererea lor; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari

ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către coproprietari

proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

Respectând prevederile legale citate, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele cauzei și a aplicat normele de drept material dispunând ca bunul

imobil apartamentul nr. xxx din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx xx să fie scos la

vânzare, iar prețul obținut să fie distribuit către coproprietari proporțional cotei-părți

deținute de fiecare.

Instanța de apel, fără a stabili toate circumstanțele cauzei și cu referire la

prevederile art. 361 Cod civil, în redacția până la 1 martie 2019, greșit a indicat că

reclamantul Vladimir Verdeș a înaintat prezenta acțiune privind partajarea bunului

imobil prin expunere la licitație și împărțirea între coproprietari a mijloacelor

financiare fără respectarea anumitor etape, și, anume în primul rând, împărțirea în

natură a bunului proprietate comună pe cote părți.

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că, prin hotărârea din 6 iunie 2014 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, a fost respinsă ca nefondată acțiunea lui Vladimir Verdeș către Stanislav

Lebedev privind partajarea proprietății comune în natură apartamentul nr. xxx din

mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx xx (f.d.158-161).

De asemenea, la materialele cauzei lipsesc date privind achitarea cotei-părți lui

Vladimir Verdeș de către Stanislav Lebedev în scopul atribuirii întregului bun în

proprietatea ultimului. Mai mult, Stanislav Lebedev la data de 29 iunie 2018 a

recepționat propunerea lui Vladimir Verdeș cu privire la partajarea prin înstrăinare

a apartamentului nr. xxx din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxx xx (f.d.25).

În lipsa unui acord din partea lui Stanislav Lebedev asupra modului de partajare

a imobilului în litigiu, atribuirea întregului bun în schimbul unei sulte în favoarea

5

celuilalt coproprietar sau vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari, se

încalcă în mod direct dreptul de coproprietar al lui Vladimir Verdeș.

Prin urmare, instanța de fond corect a concluzionat despre temeinicia acțiunii

înaintată de către Vladimir Verdeș cu privire la vânzarea bunului imobil și atribuirea

prețului proporțional cotei-părți deținute.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei

instanțe este legală, iar soluția adoptată de instanța de apel este contrară normelor de

drept material și probelor administrate, că nu este necesară verificarea suplimentară

de dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia

instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), alin. (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vladimir Verdeș, reprezentat de avocatul

Aureliu Scorțescu.

Se casează decizia din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 1 august 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Verdeș împotriva lui

Stanislav Lebedev cu privire la partajarea bunului imobil prin vânzarea la licitație,

distribuirea prețului obținut și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6