3ra-764/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-764/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – E. Gligor Instanța de apel: Curtea Supremă de Justiție – V. Clevadî. T. Chișca-Doneva, I. Sîrcu DECIZIE 12 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând recursul depus de către Oxana Șutac, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva hotărârii din data de 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Șutac, constată: La 08 iulie 2010 Oxana Șutac a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat obligarea pârâtei să achite indemnizația unică la nașterea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, să achite indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, calculată din 10 martie 2010, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 2000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Oxana Șutac a invocat că este mama a patru copii minori, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, pe care îi îngrijește de una singură. A menționat că a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni cerere privind stabilirea și achitarea indemnizației cuvenite în temeiul hotărârii Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, care a fost expediată după competență la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari și care la 30 martie 2010 i-a refuzat în stabilirea indemnizației, motivând faptul că beneficiază de indemnizație pentru copii din partea autorităților transnistrene, astfel că nu mai are dreptul de a 1 beneficia de această indemnizație și din partea Republicii Moldova.

Reclamanta a considerat că refuzul Casei Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari în acordarea indemnizației pentru copii, este ilegal și l-a contestat în instanța de judecată competentă. Prin hotărârea din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. (f.d. 32, 33-35) La 10 februarie 2011 Oxana Șutac a depus recurs împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și emiterea unei hotărâri noi privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.

(f.d. 37) În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța a interpretat eronat legea. A menționat că potrivit prevederilor constituționale, Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil, stat de drept și democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate. Suveranitatea naționala aparține poporului Republicii Moldova, care о exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție. Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil, frontierele țării fiind consfințite prin lege organică, respectându-se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional (art. 3 din Constituție).

Prin urmare, argumentele instanței sunt abuzive și contrare legii supreme. A menționat că Constituția Republicii Moldova prevede ca localităților din stânga Nistrului le pot fi atribuite forme și condiții speciale de autonomie, însă, nicidecum nu stabilește că spațiul din estul țării este un „stat aparte”. Obligațiile pozitive, asumate de către Republica Moldova la nivel internațional obligă autoritățile constitutionale sa depuna toate eforturile pentru apărarea eficienta a drepturilor și libertăților persoanelor care se afla permanent sau temporar pe teritoriul necontrolat de facto. Obligațiunile pozitive se caracterizează, în primul rând, prin faptul ca ele cer autorităților în mod concret să ,,ia măsurile necesare pentru salvgardarea unui drept”, sau încă mai precis, ,,să adopte masuri rezonabile și adecvate pentru a proteja drepturile individului”.

Astfel, prin hotărârea sa, instanța a lăsat să se înțeleagă că cetățenii Republicii Moldova, domiciliați în raioanele de est a țării, nu pot pretinde la careva prestații sociale din partea statului a cărui cetățeni sunt. O astfel de interpretare a dispozițiilor legii supreme, cât și a celei speciale este ilegală și contradictorie. Consideră că are loc o discriminare de proporții între cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului, care pretind la aceleași indemnizații și prestații sociale din partea Statului Republica Moldova. A menționat că instanța în hotărârea sa a susținut că recurenta beneficiază de plățile din partea administrației transnistrene. În același timp, autoritățile constituționale nu recunosc legitimitatea acțiunilor administrației secesioniste de la Tiraspol.

Mai mult, Casa Națională de Asigurări Sociale nu are în regiunea de est a țării organe teritoriale de asistență socială (de ex. în or. Grigoriopol), care să asigure stabilirea și acordarea indemnizațiilor respective. În mod tacit Casa 2 Națională de Asigurări Sociale recunoaște că există relații de colaborare cu organele care și-au asumat atribuțiile de asistență socială în regiune în vederea delimitării „competenței teritoriale” și prelucrării datelor beneficiarilor. Deși, într- un fel acestea „colaborează”, oficial Casa Națională de Asigurări Sociale nu recunoaște legitimitatea acțiunilor „instituțiilor de profil” din stânga Nistrului, or, argumentele susținute de către Casa Națională de Asigurări Sociale sunt doar: lipsa fondurilor și incapacitatea acesteia de a asimila și beneficiarii din regiune.

Dacă, organele și instituțiile din regiunea transnistreană nu sunt recunoscute, atunci nici acțiunile acestora nu pot fi recunoscute. Evident, nu poate fi vorba nici de o achitare dublă a acelorași plăți. Recurenta a menționat că caracterul plăților, de care beneficiază ea în regiunea de est, nu trebuie să creeze obstacole în vederea beneficierii de indemnizațiile cuvenite pentru cetățenii Republicii Moldova, or, potrivit legislației în vigoare, beneficierea de plățile din regiunea transnistreană nu reprezintă impedimente legale la solicitarea indemnizațiilor de la Casa Națională de Asigurări Sociale. Mai mult, ea nu poate purta o careva răspundere din cauza situației din regiune sau inacțiunile Statului a cărei cetățean este în acest spațiu.

Prin decizia din 06 iulie 2011 Curtea Supremă de Justiție a respins recursul declarat de către Oxana Șutac și a menținut hotărârea din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 48, 49-52) La 16 iunie 2020 Agentul guvernamental al Republicii Moldova a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 06 iulie 2011 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă. Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat încălcarea drepturilor Oxanei Șutac garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

S-a admis cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental al Republicii Moldova. S-a casat decizia din 06 iulie 2011 a Curții Supreme de Justiție adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral și s-a reținut prezenta cauză în procedura Curții Supreme de Justiție pentru reexaminarea în ordine de recurs a recursului declarat de către Oxana Șutac împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 71-78) La 13 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Casei Naționale de Asigurări Sociale, pentru notificare, copia recursului motivat depus de Oxana Șutac, explicându-i dreptul de a depune referință asupra motivelor acestuia.

(f.d. 80) Conform avizului de recepție a corespondenței DS9350307993AS Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat la 17 iulie 2020 copia cererii de recurs. (f.d. 81). La data de 06 august 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință, în care a indicat că nu este de acord cu cererea de recurs depusă de către Oxana Șutac și consideră că este neîntemeiată, pasibilă de a fi respinsă, cu menținerea hotărârii din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.

84-85) 3 Verificând argumentele invocate în recurs și în referință pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și a casa hotărârea din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani din considerentele ce preced. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz. Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag.

84). Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului. Astfel, pe baza constatărilor instanței ierarhic inferioare și potrivit probelor din dosar, se observă că Oxana Șutac este mamă a patru copii: XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX. La situația din anul 2010 Oxana Șutac își avea domiciliul împreună cu cei patru copii minori în satul Crasnaia Gorca, raionul Grigoriopol. La o dată neidentificată Oxana Șutac s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni cu o cerere, prin care a solicitat stabilirea și achitarea indemnizației pentru copii. Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni la 22.03.2010 sub nr. 04-304 a readresat cererea Oxanei Șutac Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari (cu sediul în satul Cocieri).

Prin răspunsul nr. 267 din 30.03.2010 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari i-a comunicat Oxanei Șutac că nu are dreptul de a beneficia de indemnizație din partea Republicii Moldova, fiindcă deja beneficiază de indemnizație pe teritoriul raionului Grigoriopol, unde domiciliază. La cererea prealabilă înaintată Casei Naționale de Asigurări Sociale a primit răspunsul nr. VI-Ș-652/10 din 04.06.10, prin care i s-a comunicat că în temeiul modificărilor operate în Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, prin Hotărârea Guvernului nr. 19 din 19 ianuarie 2010, începând cu 01 ianuarie 2010 indemnizația lunară pentru întreținerea copiilor cu vârsta cuprinsă între 1/5- 16 și 3-16 ani nu se mai stabilește.

Totodată, a menționat că din informația de care dispune, Oxana Șutac beneficiază de indemnizații pentru copii în sumă de 678 rub. 32 cop. lunar, adică, câte 169 rub. 58 cop. pentru fiecare copil lunar pe teritoriul unde-și are domiciliul. La 08 iulie 2010 Oxana Șutac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea să achite 4 indemnizația unică la nașterea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, să achite indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, calculată din 10 martie 2010, precum și să i se reparare prejudiciul moral în mărime de 2000 lei.

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Șutac. Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 06 iulie 2010 a respins recursul declarat de către Oxana Șutac. Oxana Șutac a depus cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Republicii Moldova, care a fost comunicată Guvernului la 13 septembrie 2019. Aceasta s-a plâns în fața Curții Europene și a pretins încălcarea drepturilor sale garantate de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, urmare a refuzului autorităților naționale de a-i acorda indemnizațiile adresate familiilor cu copii minori. De asemenea, Oxana Șutac s-a plans în baza art. 14 colaborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, că ar fi fost discriminată pe motiv că domiciliază în raioanele de est ale Republicii Moldova și, prin urmare, nu se poate bucura de prestațiile sociale stabilite de legislația în vigoare pentru cetățenii Republicii Moldova.

La 16 iunie 2020 Agentul guvernamental al Republicii Moldova a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 06 iulie 2011 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă. Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat încălcarea drepturilor Oxanei Șutac garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. S-a admis cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental al Republicii Moldova.

S-a casat decizia din 06 iulie 2011 a Curții Supreme de Justiție adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral și s-a reținut prezenta cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru reexaminarea în ordine de recurs a recursului declarat de către Oxana Șutac împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce privește soluționarea de către instanța de fond a litigiului, care nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, nu a soluționat toate pretențiile înaintate, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată. Procedând la examinarea fondului recursului, Colegiul lărgit învederează că exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată.

În acest caz, instanța de fond are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de judecată trebuie să tragă concluziile de rigoare în urma examinării acțiunii. Etapele menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, 5 ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești. În speță, Colegiul de control judiciar reține că Oxana Șutac a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite indemnizația unică la nașterea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, să achite indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, calculată din 10 martie 2010, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 2000 lei.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanța de judecată ierarhic inferioară s-a expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă a stabilit toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Din materialele dosarului rezultă că Oxana Șutac s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni cu cerere în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002 cu privire la indemnizațiile adresate familiilor cu copii, prin care a solicitat să i se achite indemnizația unică la nașterea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, să achite retroactiv indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, calculată din 10 martie 2010. Casa Națională de Asigurări Sociale în decizia s-a a respins cererea Oxanei Șutac pentru două motive: 1) Conform informației parvenite de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari și reieșind din convorbirea telefonică cu specialistul de la Direcția Asistență Socială Grigoriopol, Oxana Șutac beneficiază de indemnizație pentru copii în sumă de 678 rub, 32 cop.

lunar, adică câte 169 rub. 58 cop. pentru fiecare copil lunar. 2) În temeiul modificărilor operate în Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15.11.2002, prin hotărârea Guvernului nr. 19 din 19.01.2010 începând cu 01 ianuarie 2010 indemnizația lunară pentru întreținerea copilului cu vârsta cuprinsă între 1,5-16 și 3-16 ani nu se mai stabilește. Instanța ierarhic inferioară, verificând legalitatea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale a reținut aceleași argumente în respingerea acțiunii. Cu referire la primul argument de refuz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că raioanele de est ale republicii Moldova sunt situate în hotarele internațional-recunoscute ale Republicii Moldova, iar unitățile administrative teritoriale din stânga Nistrului și mun.

Bender fac parte din organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Legii nr. 764-XV din 27.12.2001. Prin urmare, indiferent de categoriile contribuțiilor/alocațiilor, cetățenii Republicii Moldova din raționale de est ale țării sunt în raporturi juridice conform exigențelor legale doar cu autoritățile constituționale și nu cu structurile transnistrene, fapt ce determină dreptul de a revendica facilitățile oferite de cadrul normativ național, în cazul în care întrunesc condițiile prescrise de legislația în vigoare. 6 Cu referire la al doilea argument de refuz, soluția a fost dată prematur de instanța de fond. Instanța nu a verificat, la ce dată Oxana Șutac a depus cerere către autoritatea competentă să i se achite indemnizația pentru copii până la vârsta de 16 ani, ori un așa document la dosar lipsește.

Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a indemnizațiilor adresate familiilor cu copii aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 (în varianta originală) prevedea următoarele tipuri de indemnizații: indemnizația unică la nașterea copilului; indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 1,5 ani; c) indemnizația lunară pentru întreținerea copilului cu vârste între 1,5 și 16 ani, inclusiv pentru copilul aflat sub tutelă sau curatelă (în cazul elevilor școlilor, gimnaziilor, liceelor - până la absolvirea instituției respective). Oxana Șutac având patru copii de diferite vârste, a pretins la toate tipurile de indemnizații. Respectiv, instanța urma să verifice la ce dată și care din aceste indemnizații au fost excluse și dacă la data depunerii cererii Oxana Șutac beneficia de careva tip de indemnizații.

Instanța prematur a respins pretenția pentru acordarea indemnizației unice la nașterea copilului, prevăzută în pct. 1 lit. a), cât și a indemnizației pentru îngrijirea copiilor prevăzut la lit. b) din Regulamentul sus menționat. Din conținutul hotrârii motivate a Curții de Apel Chișinău din data de 01 noiembrie 2010 rezultă că pretențiile Oxanei Șutac cu privire la obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite indemnizația unică la nașterea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, să achite indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, calculată din 10 martie 2010, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 2000 lei nu au fost examinate.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale concluziile instanței de fond privind respingerea acțiunii, din motiv că nu s-a expus asupra tuturor pretențiilor înaintate, nu a elucidat toate circumstanțele importante speței, nu a dat răspuns la toate argumentele ridicate în fața sa. Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări asupra tuturor pretențiilor solicitate, fără a acorda părții, care a formulat acțiunea, posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994). Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Oxana Șutac, de a casa 7 hotărârea din 01 noiembrie a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Oxana Șutac.

Se casează hotărârea din data de 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Mariana Pitic 8