3ra-764/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-764/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-764/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – E. Gligor

Instanța de apel: Curtea Supremă de Justiție – V. Clevadî. T. Chișca-Doneva, I. Sîrcu

DECIZIE

12 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul depus de către Oxana Șutac,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului

moral,

împotriva hotărârii din data de 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Șutac,

constată:

La 08 iulie 2010 Oxana Șutac a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat obligarea pârâtei să achite indemnizația unică la

nașterea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, să achite indemnizația

pentru creșterea și îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX,

născută la XXXXX, XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la

XXXXX, calculată din 10 martie 2010, precum și repararea prejudiciului moral în

mărime de 2000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Oxana Șutac a invocat că este

mama a patru copii minori, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la

XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, pe care îi

îngrijește de una singură.

A menționat că a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni

cerere privind stabilirea și achitarea indemnizației cuvenite în temeiul hotărârii

Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002, care a fost expediată după competență

la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari și care la 30 martie 2010 i-a

refuzat în stabilirea indemnizației, motivând faptul că beneficiază de indemnizație

pentru copii din partea autorităților transnistrene, astfel că nu mai are dreptul de a

1

beneficia de această indemnizație și din partea Republicii Moldova. Reclamanta a

considerat că refuzul Casei Teritorială de Asigurări Sociale Dubăsari în acordarea

indemnizației pentru copii, este ilegal și l-a contestat în instanța de judecată

competentă.

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Șutac împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și

repararea prejudiciului moral. (f.d. 32, 33-35)

La 10 februarie 2011 Oxana Șutac a depus recurs împotriva hotărârii din 01

noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârii atacate și emiterea unei hotărâri noi privind admiterea

integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d. 37)

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța a interpretat eronat

legea.

A menționat că potrivit prevederilor constituționale, Republica Moldova este

un stat suveran și independent, unitar și indivizibil, stat de drept și democratic, în

care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a

personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și

sunt garantate. Suveranitatea naționala aparține poporului Republicii Moldova,

care о exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele

stabilite de Constituție. Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil, frontierele

țării fiind consfințite prin lege organică, respectându-se principiile și normele

unanim recunoscute ale dreptului internațional (art. 3 din Constituție). Prin urmare,

argumentele instanței sunt abuzive și contrare legii supreme.

A menționat că Constituția Republicii Moldova prevede ca localităților din

stânga Nistrului le pot fi atribuite forme și condiții speciale de autonomie, însă,

nicidecum nu stabilește că spațiul din estul țării este un „stat aparte”.

Obligațiile pozitive, asumate de către Republica Moldova la nivel

internațional obligă autoritățile constitutionale sa depuna toate eforturile pentru

apărarea eficienta a drepturilor și libertăților persoanelor care se afla permanent sau

temporar pe teritoriul necontrolat de facto. Obligațiunile pozitive se caracterizează,

în primul rând, prin faptul ca ele cer autorităților în mod concret să ,,ia măsurile

necesare pentru salvgardarea unui drept”, sau încă mai precis, ,,să adopte masuri

rezonabile și adecvate pentru a proteja drepturile individului”.

Astfel, prin hotărârea sa, instanța a lăsat să se înțeleagă că cetățenii Republicii

Moldova, domiciliați în raioanele de est a țării, nu pot pretinde la careva prestații

sociale din partea statului a cărui cetățeni sunt. O astfel de interpretare a

dispozițiilor legii supreme, cât și a celei speciale este ilegală și contradictorie.

Consideră că are loc o discriminare de proporții între cetățenii de pe ambele

maluri ale Nistrului, care pretind la aceleași indemnizații și prestații sociale din

partea Statului Republica Moldova.

A menționat că instanța în hotărârea sa a susținut că recurenta beneficiază de

plățile din partea administrației transnistrene. În același timp, autoritățile

constituționale nu recunosc legitimitatea acțiunilor administrației secesioniste de la

Tiraspol. Mai mult, Casa Națională de Asigurări Sociale nu are în regiunea de est a

țării organe teritoriale de asistență socială (de ex. în or. Grigoriopol), care să

asigure stabilirea și acordarea indemnizațiilor respective. În mod tacit Casa

2

Națională de Asigurări Sociale recunoaște că există relații de colaborare cu

organele care și-au asumat atribuțiile de asistență socială în regiune în vederea

delimitării „competenței teritoriale” și prelucrării datelor beneficiarilor. Deși, într-

un fel acestea „colaborează”, oficial Casa Națională de Asigurări Sociale nu

recunoaște legitimitatea acțiunilor „instituțiilor de profil” din stânga Nistrului, or,

argumentele susținute de către Casa Națională de Asigurări Sociale sunt doar: lipsa

fondurilor și incapacitatea acesteia de a asimila și beneficiarii din regiune. Dacă,

organele și instituțiile din regiunea transnistreană nu sunt recunoscute, atunci nici

acțiunile acestora nu pot fi recunoscute. Evident, nu poate fi vorba nici de o

achitare dublă a acelorași plăți.

Recurenta a menționat că caracterul plăților, de care beneficiază ea în

regiunea de est, nu trebuie să creeze obstacole în vederea beneficierii de

indemnizațiile cuvenite pentru cetățenii Republicii Moldova, or, potrivit legislației

în vigoare, beneficierea de plățile din regiunea transnistreană nu reprezintă

impedimente legale la solicitarea indemnizațiilor de la Casa Națională de Asigurări

Sociale. Mai mult, ea nu poate purta o careva răspundere din cauza situației din

regiune sau inacțiunile Statului a cărei cetățean este în acest spațiu.

Prin decizia din 06 iulie 2011 Curtea Supremă de Justiție a respins recursul

declarat de către Oxana Șutac și a menținut hotărârea din 01 noiembrie 2010 a

Curții de Apel Chișinău. (f.d. 48, 49-52)

La 16 iunie 2020 Agentul guvernamental al Republicii Moldova a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 06 iulie 2011 a Curții Supreme de

Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat

încălcarea drepturilor Oxanei Șutac garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale și art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. S-a

admis cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental al Republicii

Moldova. S-a casat decizia din 06 iulie 2011 a Curții Supreme de Justiție adoptată

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral și s-a reținut

prezenta cauză în procedura Curții Supreme de Justiție pentru reexaminarea în

ordine de recurs a recursului declarat de către Oxana Șutac împotriva hotărârii din

01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 71-78)

La 13 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat Casei Naționale de

Asigurări Sociale, pentru notificare, copia recursului motivat depus de Oxana

Șutac, explicându-i dreptul de a depune referință asupra motivelor acestuia.

(f.d. 80)

Conform avizului de recepție a corespondenței DS9350307993AS Casa

Națională de Asigurări Sociale a recepționat la 17 iulie 2020 copia cererii de

recurs. (f.d. 81).

La data de 06 august 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

referință, în care a indicat că nu este de acord cu cererea de recurs depusă de către

Oxana Șutac și consideră că este neîntemeiată, pasibilă de a fi respinsă, cu

menținerea hotărârii din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 84-85)

3

Verificând argumentele invocate în recurs și în referință pe baza materialelor

din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și a

casa hotărârea din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

cauzei la rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani din considerentele ce

preced.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García Ruiz vs

Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs

Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Pentru început, instanța de recurs recapitulează esența litigiului.

Astfel, pe baza constatărilor instanței ierarhic inferioare și potrivit probelor

din dosar, se observă că Oxana Șutac este mamă a patru copii: XXXXX, născută la

XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX și

XXXXX, născută la XXXXX.

La situația din anul 2010 Oxana Șutac își avea domiciliul împreună cu cei

patru copii minori în satul Crasnaia Gorca, raionul Grigoriopol.

La o dată neidentificată Oxana Șutac s-a adresat către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Criuleni cu o cerere, prin care a solicitat stabilirea și achitarea

indemnizației pentru copii.

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni la 22.03.2010 sub nr. 04-304 a

readresat cererea Oxanei Șutac Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Dubăsari (cu

sediul în satul Cocieri).

Prin răspunsul nr. 267 din 30.03.2010 Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Dubăsari i-a comunicat Oxanei Șutac că nu are dreptul de a beneficia de

indemnizație din partea Republicii Moldova, fiindcă deja beneficiază de

indemnizație pe teritoriul raionului Grigoriopol, unde domiciliază.

La cererea prealabilă înaintată Casei Naționale de Asigurări Sociale a primit

răspunsul nr. VI-Ș-652/10 din 04.06.10, prin care i s-a comunicat că în temeiul

modificărilor operate în Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002,

prin Hotărârea Guvernului nr. 19 din 19 ianuarie 2010, începând cu 01 ianuarie

2010 indemnizația lunară pentru întreținerea copiilor cu vârsta cuprinsă între 1/5-

16 și 3-16 ani nu se mai stabilește. Totodată, a menționat că din informația de care

dispune, Oxana Șutac beneficiază de indemnizații pentru copii în sumă de 678 rub.

32 cop. lunar, adică, câte 169 rub. 58 cop. pentru fiecare copil lunar pe teritoriul

unde-și are domiciliul.

La 08 iulie 2010 Oxana Șutac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind obligarea să achite

4

indemnizația unică la nașterea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, să

achite indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copiilor XXXXX, născută la

XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX , născută la XXXXX și

XXXXX, născută la XXXXX, calculată din 10 martie 2010, precum și să i se

reparare prejudiciul moral în mărime de 2000 lei.

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Oxana Șutac.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 06 iulie 2010 a respins recursul

declarat de către Oxana Șutac.

Oxana Șutac a depus cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului

împotriva Republicii Moldova, care a fost comunicată Guvernului la 13 septembrie

sale garantate de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, urmare a refuzului

autorităților naționale de a-i acorda indemnizațiile adresate familiilor cu copii

minori. De asemenea, Oxana Șutac s-a plans în baza art. 14 colaborat cu art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenție, că ar fi fost discriminată pe motiv că domiciliază în

raioanele de est ale Republicii Moldova și, prin urmare, nu se poate bucura de

prestațiile sociale stabilite de legislația în vigoare pentru cetățenii Republicii

Moldova.

La 16 iunie 2020 Agentul guvernamental al Republicii Moldova a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 06 iulie 2011 a Curții Supreme de

Justiție, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă.

Prin încheierea din 08 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a constatat

încălcarea drepturilor Oxanei Șutac garantate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale și art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. S-a

admis cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental al Republicii

Moldova. S-a casat decizia din 06 iulie 2011 a Curții Supreme de Justiție adoptată

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral și s-a reținut

prezenta cauza în procedura Curții Supreme de Justiție pentru reexaminarea în

ordine de recurs a recursului declarat de către Oxana Șutac împotriva hotărârii din

01 noiembrie 2010 a Curții de Apel Chișinău.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 01 noiembrie 2010 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de recurs ridică o problemă de drept procedural în ceea ce

privește soluționarea de către instanța de fond a litigiului, care nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, nu a soluționat toate pretențiile înaintate, s-a

abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin

ce a încălcat normele de drept procedural și a emis o hotărâre nemotivată.

Procedând la examinarea fondului recursului, Colegiul lărgit învederează că

exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al

procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de

fond are obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la

legea guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de judecată

trebuie să tragă concluziile de rigoare în urma examinării acțiunii. Etapele

menționate trebuie să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică,

5

ceea ce consolidează ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să

rezulte din partea motivată a hotărârii judecătorești.

În speță, Colegiul de control judiciar reține că Oxana Șutac a solicitat

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să achite indemnizația unică la

nașterea copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, să achite indemnizația

pentru creșterea și îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX,

născută la XXXXX, XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la

XXXXX, calculată din 10 martie 2010, precum și repararea prejudiciului moral în

mărime de 2000 lei.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanța de

judecată ierarhic inferioară s-a expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra

tuturor argumentelor înaintate și dacă a stabilit toate circumstanțele care au

importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Din materialele dosarului rezultă că Oxana Șutac s-a adresat către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni cu cerere în temeiul Hotărârii Guvernului

nr. 1478 din 15.11.2002 cu privire la indemnizațiile adresate familiilor cu copii,

prin care a solicitat să i se achite indemnizația unică la nașterea copilului minor

XXXXX, născută la XXXXX, să achite retroactiv indemnizația pentru creșterea și

îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX,

XXXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, calculată din 10

martie 2010.

Casa Națională de Asigurări Sociale în decizia s-a a respins cererea Oxanei

Șutac pentru două motive:

1) Conform informației parvenite de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Dubăsari și reieșind din convorbirea telefonică cu specialistul de la Direcția

Asistență Socială Grigoriopol, Oxana Șutac beneficiază de indemnizație pentru

copii în sumă de 678 rub, 32 cop. lunar, adică câte 169 rub. 58 cop. pentru fiecare

copil lunar.

2) În temeiul modificărilor operate în Hotărârea Guvernului nr. 1478 din

15.11.2002, prin hotărârea Guvernului nr. 19 din 19.01.2010 începând cu 01

ianuarie 2010 indemnizația lunară pentru întreținerea copilului cu vârsta cuprinsă

între 1,5-16 și 3-16 ani nu se mai stabilește.

Instanța ierarhic inferioară, verificând legalitatea refuzului Casei Naționale de

Asigurări Sociale a reținut aceleași argumente în respingerea acțiunii.

Cu referire la primul argument de refuz, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că raioanele

de est ale republicii Moldova sunt situate în hotarele internațional-recunoscute ale

Republicii Moldova, iar unitățile administrative teritoriale din stânga Nistrului și

mun. Bender fac parte din organizarea administrativ-teritorială a Republicii

Moldova în conformitate cu prevederile Legii nr. 764-XV din 27.12.2001. Prin

urmare, indiferent de categoriile contribuțiilor/alocațiilor, cetățenii Republicii

Moldova din raționale de est ale țării sunt în raporturi juridice conform exigențelor

legale doar cu autoritățile constituționale și nu cu structurile transnistrene, fapt ce

determină dreptul de a revendica facilitățile oferite de cadrul normativ național, în

cazul în care întrunesc condițiile prescrise de legislația în vigoare.

6

Cu referire la al doilea argument de refuz, soluția a fost dată prematur de

instanța de fond.

Instanța nu a verificat, la ce dată Oxana Șutac a depus cerere către autoritatea

competentă să i se achite indemnizația pentru copii până la vârsta de 16 ani, ori un

așa document la dosar lipsește.

Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a indemnizațiilor

adresate familiilor cu copii aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15

noiembrie 2002 (în varianta originală) prevedea următoarele tipuri de indemnizații:

indemnizația unică la nașterea copilului; indemnizația lunară pentru îngrijirea

copilului până la împlinirea vârstei de 1,5 ani; c) indemnizația lunară pentru

întreținerea copilului cu vârste între 1,5 și 16 ani, inclusiv pentru copilul aflat sub

tutelă sau curatelă (în cazul elevilor școlilor, gimnaziilor, liceelor - până la

absolvirea instituției respective).

Oxana Șutac având patru copii de diferite vârste, a pretins la toate tipurile de

indemnizații.

Respectiv, instanța urma să verifice la ce dată și care din aceste indemnizații

au fost excluse și dacă la data depunerii cererii Oxana Șutac beneficia de careva tip

de indemnizații.

Instanța prematur a respins pretenția pentru acordarea indemnizației unice la

nașterea copilului, prevăzută în pct. 1 lit. a), cât și a indemnizației pentru îngrijirea

copiilor prevăzut la lit. b) din Regulamentul sus menționat.

Din conținutul hotrârii motivate a Curții de Apel Chișinău din data de 01

noiembrie 2010 rezultă că pretențiile Oxanei Șutac cu privire la obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să achite indemnizația unică la nașterea copilului

minor XXXXX, născută la XXXXX, să achite indemnizația pentru creșterea și

îngrijirea copiilor XXXXX, născută la XXXXX, XXXXX, născută la XXXXX,

XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, calculată din 10

martie 2010, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 2000 lei nu au

fost examinate.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale concluziile

instanței de fond privind respingerea acțiunii, din motiv că nu s-a expus asupra

tuturor pretențiilor înaintate, nu a elucidat toate circumstanțele importante speței,

nu a dat răspuns la toate argumentele ridicate în fața sa. Or, în cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la cele mai

importante întrebări asupra tuturor pretențiilor solicitate, fără a acorda părții, care a

formulat acțiunea, posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat

sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil

(speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994).

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie

clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de fond la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Oxana Șutac, de a casa

7

hotărârea din 01 noiembrie a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza pentru

rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2), art. 258, alin.

(3) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Oxana Șutac.

Se casează hotărârea din data de 01 noiembrie 2010 a Curții de Apel

Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de către Oxana Șutac împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului

moral, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8