3r-179/20 — contestarea actului administrativ

3r-179/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosar nr. 3r-179/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V.Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( M.Guzun, Gr.Dașchevici, V.Clima)

D E C I Z I E

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gheorghe Sîrbu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani mun.Chișinău cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva încheierii din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 24 aprilie 2019, Gheorghe Sîrbu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Râșcani mun.Chișinău cu privire la contestarea actelor

administrative (f.d.3-10).

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea a fost admisă. A fost anulat refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Râșcani mun.Chișinău nr.2209 din 10 decembrie 2018, privind transferarea lui

Gheorghe Sîrbu la pensia pentru vechime în muncă. Casa Națională de Asigurări

Sociale a fost obligată să transfere reclamantul, Gheorghe Sîrbu, de la pensia de

xxxxx la pensia pentru vechime în muncă, începând cu data de 29 noiembrie 2019

(f.d.212, 222-230).

Prin încheierea din 05 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost corectată eroarea materială din partea dispozitivă a hotărîrii din 29 noiembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind substituită, în partea dispozitivă

a hotărîrii, sintagma „10 decembrie 2018” cu sintagma „14 martie 2019” (f.d.214-

215).

La data de 27 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

1

sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii (f.d.220).

Ulterior, la data de 06 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea apelului (f.d.136-138).

Prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărîrii

din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 16 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva încheierii din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi

încheieri, prin care Casa Națională de Asigurări Sociale să fie repusă în termenul

de declarare a apelului (f.d.146-147).

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat, că

nu este de acord cu încheierea recurată, invocând prevederile articolelor 65, 232 și

243 din Codul administrativ și articolul 116 din Codul de procedură civilă.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a reiterat că reprezentantul

Casei Naționale de Asigurări Sociale, Aliona Trofim, a fost în imposibiltate să

respecte termenul legal de depunere a motivării apelului, deoarece în perioadele

28 ianuarie 2020- 11 februarie 2020 și 17 februarie 2020- 21 februarie 2020 s-a aflat

în concediu medical, dar și pe motivul acumulării volumului mare de lucru pe

perioada absenței de la serviciu.

De asemenea, Casa Națională de Asigurări Sociale a subliniat că a recepționat

hotărîrea motivată la data de 05 februarie 2020, astfel considerând că apelul declarat

la data de 06 martie 2020, este depus în termen.

În conformitate cu art. 9 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanței

judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale

cărui limite și al cărui conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

Astfel, deși instanțelor de judecată le revine, în primul rând, sarcina de a

interpreta și de a aplica normele de drept procedural, un formalism excesiv în

aplicarea acestora se poate dovedi contrar art. 6 § 1 CEDO, atunci când acesta se

face în detrimentul unuia dintre participanții la proces (a se vedea, mutatis mulandis,

Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, pct. 81, CEDO 2002-VII).

Efectivitatea dreptului de acces impune ca un individ să beneficieze de o

posibilitate clară și concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile

sale (Bellet împotriva Franței, Hotărârea din 4 decembrie 1995, pct. 42, 36, Canete

de Goni împotriva Spaniei, nr. 55.782/00, pct. 34, CEDO 2002-VIII).

Drept urmare, în speță, apelul a fost depus la 24 decembrie 2019, în termenul

de 30 zile prevăzut de lege, este important de menționat că Curtea Europeană de

nenumărate ori s-a expus că o interpretare deosebit de strictă a regulilor de procedură

în instanțele naționale (formalism excesiv) poate priva reclamanții de dreptul lor la

acces la instanță.

Astfel, soluția adoptată de instanța de apel, prin încheierea din 18 martie 2020

nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art. 6 § 1 CEDO.

La data de 16 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului

Gheorghe Sîrbu și avocatului Iulia Sîrbu copia recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale (f.d.155).

2

Prin referința depusă la data de 24 iulie 2020, intimatul Gheorghe Sîrbu,

reprezentat de avocatul Iulia Sîrbu, a solicitat respingerea recursului și menținerea

încheierii din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.160-162).

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 18 martie

2020, fiind notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, la data de

02 iunie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei

(f.d.143).

Astfel, recursul din 16 iunie 2020, este depus cu respectarea termenului

prevăzut de lege.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 27 decembrie 2019, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 29 noiembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii privind respingerea

acțiunii (f.d.220).

Ulterior, la data de 06 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea apelului (f.d.136).

Prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărîrii

din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 140-141).

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că

apelul a fost depus în afara termenului legal, iar Casa Națională de Asigurări Sociale

nu a solicitat repunerea în termen.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

3

Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe, a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, a fost pronunțat la data de 29 noiembrie 2019 (f.d.212).

Iar, la data de 27 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2019 Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii (f.d.220).

Concomitent, potrivit materialelor cauzei, la data de 04 februarie 2020, prin

intermediul poștei electronice, recurentei, Casei Naționale de Asigurări Sociale, i-a

fost notificată hotărîrea motivată din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani (f.d.231).

Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului în baza art. 232 alin. (2) din

Codul administrativ, este de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate și a

început să curgă de la data de 05 februarie 2020, zi de miercuri și a expirat la data

de 05 martie 2020, zi de joi.

La caz, motivarea apelului a fost depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale la data de 06 martie 2020, adică cu 1 zi, peste termenul de 30 de zile prevăzut

de lege.

Conform art. 237 alin.(1) din Codul administrativ, prevederile art.65 alin.(1)–

(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul

de prezentare a motivării apelului.

Conform art.65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de

15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a apelului poate fi

restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea declarării apelului în termen.

Astfel, pînă la ședința de judecată stabilită pentru data de 18 martie 2020, dar

și în cadrul ședinței de judecată, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a înaintat

instanței de apel cerința de repunere în termen a cererii de apel, deși a prezentat

apelul în afara termenului legal.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la

procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Contrar acestor prevederi legale, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a

depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele recurentei, precum că

reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Aliona Trofim, a fost în

imposibiltate să respecte termenul legal de depunere a motivării apelului, deoarece

4

în perioadele 28 ianuarie 2020- 11 februarie 2020 și 17 februarie 2020- 21 februarie

2020 s-a aflat în concediu medical, dar și pe motivul acumulării volumului mare de

lucru pe perioada absenței de la serviciu.

Or, Casa Națională de Asigurări Sociale este o autoritate publică autonomă,

cu statut de persoană juridică, avînd mai mulți angajați în secția respectivă.

De asemenea, nu pot fi reținute nici argumentele recurentei, precum că a

recepționat hotărîrea motivată la data de 05 februarie 2020, astfel considerând că

apelul declarat la data de 06 martie 2020, este depus în termen, ori recurenta nu a

prezentat în confirmarea acestui fapt probe concludente și pertinente.

Conform art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind comerțul

electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se

echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca

informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin

comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă

pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere

juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă

electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă

persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu

prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică

și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceiași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor;

de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,

inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al

alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.

În speță, hotărîrea motivată din 29 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani a fost notificată recurentei, Casei Naționale de Asigurări Sociale, la

data de 04 februarie 2020, prin intermediul poștei electronice, de persoana autorizată

să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice, la caz de către

colaboratorul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.231).

Mai mult, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a înaintat instanței de apel

cerința de repunere în termen a cererii de apel.

Iar, în cazul examinării unui apel tardiv, se va încălca principiul securității

raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este

inadmisibil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor

sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat

că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de

către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

Tot aici, instanța de recurs accentuiază că conform legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

5

ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Așadar, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată, este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în

vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință

și în termen.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de

apel just a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurenta Casa

Națională de Asigurări Sociale sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și se

menține încheierea din 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Maria Ghervas

Nina Vascan

6