2ra-1052/20 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-1052/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Dutca)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Cotorobai, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigore

Țurcan, reprezentat de avocatul Veronica Pascal,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Direcția de Poliție

municipiul Chișinău a Inspectoratului General al Poliției împotriva lui Grigore

Țurcan cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Grigore Țurcan, reprezentat de avocatul Veronica

Pascal, și a fost menținută hotărârea din 09 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 09 mai 2017, Direcția de Poliție municipiul Chișinău a Inspectoratului

General al Poliției a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigore

Țurcan cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 17 iulie 2016, în perioada de timp de la

ora 02.30 pînă la 02.55, Grigore Țurcan aflându-se în or. Vadul lui Vodă, str. Ștefan

cel Mare, 1, în preajma sediului sectorului de poliție nr. 6, fără careva motive a

aplicat multiple lovituri cu pumnul și a aruncat pietre asupra automobilului de

serviciu al Inspectoratului de Poliție Ciocana, mun. Chișinău, de model „Dacia

Logan”, cu nr. de înmatriculare MAI 1268, deteriorând multiple piese ale caroseriei

și girofarul automobilului.

A menționat că, în urma efectuării raportului de expertiză nr. 1100-1101, a fost

constatată mărimea daunei materialele pricinuite unității de transport de către

Grigore Țurcan în sumă de 69437 de lei.

A indicat că, ținând cont de fapta prejudiciabilă a lui Grigore Țurcan, la 05

august 2016 a fost pornită cauza penală în privința acestuia, iar prin ordonanța din

08 noiembrie 2016, s-a dispus încetarea urmăririi penale în privința lui Grigore

Țurcan, pe motiv că fapta săvârșită nu întrunește elementele infracțiunii. Tot, prin

aceeași ordonanță, s-a stabilit că, în acțiunile lui Grigore Țurcan, sunt întrunite

elementele contravenției prevăzute de art. 104 Cod contravențional - distrugerea sau

deteriorarea intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune,

fiind menționat cu referire la art. 30 Cod contravențional, că termenul de tragere la

răspundere contravențională a expirat, din care considerente procesul

contravențional a fost încetat.

A precizat reclamantul că, a expediat în adresa pârâtului somația nr. 7674 din

15 mai 2017, prin care i-a solicitat ultimului repararea prejudiciului material cauzat

cu acordarea unui termen de până la 7 zile, însă în termenul acordat, pârâtul nu a

reparat prejudiciul cauzat.

A solicitat încasarea de la Grigore Țurcan a prejudiciului material în mărime

de 69437 de lei și compensarea cheltuielilor poștale în legătură cu somarea acestuia

în mărime de 10,95 de lei.

Prin hotărârea din 09 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediu Centru, acțiunea

depusă de Direcția de Poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției a

fost admisă, a fost încasată de la Grigore Țurcan în beneficiul Direcției de Poliție

mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției suma de 69437,95 de lei, cu titlu

de prejudiciu material și cheltuielile poștale în sumă de 10, 95 de lei, iar în total

69447,95 de lei, a fost încasată de la Grigore Țurcanu în beneficiul statului taxa de

stat în sumă de 2083,43 de lei.

La 15 iulie 2019 Grigore Țurcan, reprezentat de avocatul Pascal Veronica, a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea acțiunii.

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Grigore Țurcan, reprezentat de avocatul Veronica Pascal și a fost

menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 14 alin. (1)

și (2) Codul civil, art. 1398 alin. (1) Codul civil, în vigoare pînă la 01 martie 2019 și

a stabilit că la 17 iulie 2016, în preajma sectorului de poliție nr. 6 din or. Vadul lui

Vodă, str. Ștefan cel Mare, 1, a fost deteriorat automobilul de serviciu, de model

„Dacia Logan”, cu nr. de înmatriculare MAI 1268, ce aparține Inspectoratului de

Poliție Ciocana, mun. Chișinău.

Ca urmare, pentru deteriorarea bunurilor Grigore Țurcan, a fost pus sub

învinuire în baza ordonanței procurorului Procuraturii sect. Ciocana, mun. Chișinău,

din 05 noiembrie 2016.

Conform ordonanței din 08 noiembrie 2016, s-a dispus încetarea urmăririi

penale în privința învinuitului, Grigore Țurcan, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii. Tot, prin aceeași ordonanță, s-a stabilit că, în acțiunile lui

Grigore Țurcan, sunt întrunite elementele contravenției prevăzute de art. 104 Cod

Contravențional - distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine, dacă

fapta nu reprezintă o infracțiune, fiind menționat cu referire la art. 30 Cod

Contravențional, că termenul de tragere la răspundere contravențională a expirat,

din care considerente procesul contravențional a fost încetat.

Din conținutul ordonanței menționate se reține că, Grigore Țurcan, fiind audiat

în calitate de bănuit a recunoscut vina sa în deteriorarea unității de transport, ce

aparține Inspectoratului de Poliție, a lovit cu pumnii, ulterior a lovit cu pietre, însă

își exprimă dezacordul cu cuantumul prejudiciului indicat. Se mai reține că, ulterior

comiterii faptelor de deteriorare a bunurilor, au fost operate modificări în legea

penală, astfel încât prejudiciul cauzat de Grigore Țurcan este unul mai mic decât cel

prevăzut pentru a putea fi tras răspundere penală, s-a constatat că, fapta nu

2

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.197 alin.(1) Cod Penal, fiind

întrunite elementele contravenției prevăzute de art.104 Cod Contravențional, fiind

expirat termenul de tragere la răspundere contravențională, procesul contravențional

urmând a fi încetat.

Potrivit ordonanței din 09 august 2016, emise în cadrul urmăririi penale, s-a

dispus efectuarea unui raport de expertiză auto-merceologică a automobilului de

model „Dacia Logan” cu nr. de înmatriculare MAI 1268. Iar, potrivit datelor din

raportul de expertiză judiciară nr. 1100-1101 din 13 octombrie 2016, întocmit de

Centrul National de Expertize Judiciare, rezultă că dauna materială cauzată

mijlocului de transport de model „Dacia Logan”, cu nr. de înmatriculare MAI 1268,

conform devizului de reparație constituie suma de 69437 de lei.

Raportând prevederile enunțate la circumstanțele constatate, Colegiul instanței

de apel a considerat că prima instanță just a concluzionat că sunt întrunite și

aplicabile la caz prevederile codului civil privind repararea prejudiciului material.

Reieșind din specificul litigiului, a reținut instanța de apel că, pentru apariția

răspunderii delictuale este necesară existența unui fapt juridic, iar condițiile

generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale civile constituie:

prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăție.

Astfel, obligația de reparare prejudiciului cauzat în rezultatul acțiunilor lui

Grigore Țurcan îi revine nemijlocit acestuia, deoarece ultimul prin acțiunile sale a

cauzat prejudiciu material, acestea fiind în legătură cauzală, potrivit actelor

menționate, cuantumul prejudiciului fiind stabilit prin raportul de expertiză.

Tot aici, instanța de apel a relatat că, potrivit ordonanței din 08 noiembrie

2016, s-a constatat că, în acțiunile lui Grigore Țurcan, sunt întrunite elementele

contravenției prevăzute de art.104 Cod Contravențional - distrugerea sau

deteriorarea intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune,

tot odată fiind menționat cu referire la art. 30 Cod Contravențional, că termenul de

tragere la răspundere contravențională a expirat, din care considerente procesul

contravențional urmează a fi încetat, or, pe fapta comisă de pârât a fost pornită

urmărirea penală, între timp parvenind modificări în legea penală.

În circumstanțele enunțate, Colegiul civil a instanței de apel a concluzionat că

prima instanță corect a ajuns la concluzia de a admite acțiunea depusă de Direcția

de Poliție mun. Chișinău, încasând de la Grigore Țurcan în beneficiul Direcției de

Poliție mun.Chișinău a Inspectoratului General al Poliției suma de 69437,95 de lei,

cu titlu de prejudiciu material.

La 15 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Grigore Țurcan,

reprezentat de avocatul Veronica Pascal, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de

apel, o consideră neîntemeiată, ilegală și fără suport juridic având la baza acestora o

examinare superficială a cauzei.

A menționat că dosarul a fost examinat atât în apel, cît și pe fond, fără a

respecta principiul de imparțialitate, îngrădind dreptul recurentului la prezentarea

probelor.

A invocat atât în instanța de fond, cât și apel că nu există prejudiciul real

cauzat, deoarece raportul de expertiză, întocmit în cadrul dosarului penal și pus la

3

baza emiterii deciziei contesta, a fost contestat, la faza de urmărire penală. Pe acest

demers nu s-a expus prin ordonanță Organul de Urmărire Penală, deoarece a fost

încetat dosarul penal din lipsa de elemente ale infracțiunii. Instanța de judecată, prin

încheierea din 02 aprilie 2019 a dispus respingerea demersului privind efectuarea

expertizei, care ar fi dat claritate, iar instanța de apel a menținut aceiași soluție.

A solicitat dispunerea unei expertize pentru a determina corect și concret acest

prejudiciu, însă a fost respins. La fel, de către instanța de apel a fost respins prin

încheierea protocolară și demersul privind audierea expertului în instanța de

judecată. Astfel, a considerat că instanța de judecată a favorizat o parte în proces la

prezentarea probelor și a îngrădit accesul recurentului, ceea ce duce la încălcarea

principiului de egalitate a armelor în proces.

Prin notificarea din 24 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție în conformitate

cu art. 439 alin. (2) CPC a expediat intimatului copia recursului și l-a înștiințat

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. La 26 iunie 2020 Direcția de Poliție mun. Chișinău a recepționat recursul

declarat de Grigore Țurcan, reprezentat de avocatul Veronica Pascal, și la 14 iulie

2020 a depus referință, prin care a solicitat de a considera recursul declarat

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău din 05 februarie

2020 a fost expediată părților la 19 martie 2020, dar la actele cauzei lipsesc date

prin care s-ar confirma recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 15 aprilie 2020, prin intermediul oficiului poștal, de

către Grigore Țurcan, reprezentat de avocatul Veronica Pascal, este depus în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Țurcan, reprezentat de

4

avocatul Veronica Pascal, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22

martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate

în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Grigore Țurcan, reprezentat de avocatul Veronica Pascal, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Grigore Țurcan, reprezentat de avocatul Veronica Pascal,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5