2ra-571/20 — anularea contractelor de vinzare-cumparare, partajul bunurilor mobile si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-571/20 — anularea contractelor de vinzare-cumparare, partajul bunurilor mobile si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-571/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: A. Cucerecu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Natalia Jucov,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Natalia Jucov împotriva lui Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, intervenient

accesoriu notarul Zinaida Valimbovscaia cu privire la anularea contractelor de

vânzare-cumpărare, partajul bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au admis apelurile declarate de Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov și s-a

casat parțial hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii înaintate de Natalia Jucov, în

partea anulării contractelor de vânzare-cumpărare,

c o n s t a t ă :

La 06 noiembrie 2017, Natalia Jucov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, intervenient accesoriu

notarul Zinaida Valimbovscaia cu privire la anularea tranzacțiilor de înstrăinare a

cotelor-părți din capitalul social al SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, partajul

bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 23 februarie 2000, în cadrul

OSC sect. Centru, mun. Chișinău, a fost înregistrată căsătoria cu pârâtul Andrei

Ogorodnicov, fapt confirmat prin actul de înregistrare nr. 40, iar la 03 septembrie

2003 s-a născut fiul Mihail.

Natalia Jucov a comunicat că în timpul căsătoriei s-au înrăutățit relațiile cu

Andrei Ogorodnicov și a fost nevoită să se adreseze în instanța de judecată cu o

cerere privind desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei alimentare. Tot în perioada

căsătoriei împreună cu pârâtul au procurat bunuri comune și anume: cote-parți în

companii de afaceri, mijloacele de transport și bunuri imobile.

Reclamanta a mai relatat că bunurile ce constituie proprietatea comună, care

necesită a fi împărțite sunt: automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de

1

înmatriculare CXS063, automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de

înmatriculare CLX686, fiecare la preț a câte 100000 lei, 48,5% din capitalul SRL

,,Pimpinella” și 25% din capitalul SRL „Eolina-Prim. Capitalul SRL ,,Pimpinella”

constituie 5400 de lei, adică 48,5% din capitalul dat constituie 2619 lei. Capitalul

SRL „Eolina-Prim” constituie 1021374 de lei, adică 25% din capitalul dat constituie

255343,5 lei.

Natalia Jucov a specificat că i-a propus pârâtului Andrei Ogorodnicov de a

soluționa chestiunea împărțirii proprietății pe calea amiabilă, multe propruneri fiind

adresate în formă verbală, precum și cu ajutorul corespindenței electronice. Ulterior,

la 27 iulie 2017 i-a trimis o scrisoare recomandată, însă pârâtul a refuzat să o

primească, cererea fiind restituită cu mențiunea „refuz de primire”.

Reclamanta a menționat că presupunând faptul că Andrei Ogorodnicov poate

acționa în mod necinstit și a profita de timpul negocierilor pentru a efectua

înstrăinarea averii comune, la 21 iulie 2017, a trimis la Camera Înregistrării de Stat și

la Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport, scrisori despre

faptul că Natalia Jucov ca soție este coproprietara automobilelor și a cotelor-părți în

capitalul societăților enumerate, că nu este de acord cu înstrăinarea sau reînregistrarea

acestei averi comune de către Andrei Ogorodnicov.

Natalia Jucov a mai indicat că Andrei Ogorodnicov a tergiversat procedura de

negociere privind împărțirea proprietății comune în toate modalitățile posibile. În

rezultat s-a dovedit că pârâtul intenționat a tergiversat pentru a reînnoi cotele-părți

din capitalul societăților sus menționate, pe numele tatălui său Mihail Ogorodnicov,

ca să o priveze de dreptul la proprietate în mod ilegal, precum și pentru a avea temei

de a cere micșorarea participării la întreținerea materială a fiului.

Reclamanta a menționat că, la 24 octombrie 2017, a primit extrasul din

Registrul de stat al persoanelor juridice pentru SRL ,,Pimpinella” și SRL „Eolina-

Prim”, din care rezultă că proprietarul a 48,5% din capitalul social al SRL

,,Pinpinella” deja este Mihail Ogorodnicov, dar anterior aceasta cotă-parte era

înregistrată după Andrei Ogorodnicov. Proprietarul a 50% din capitalul social al SRL

„Eolina-Prim”, este tot Mihail Ogorodnicov, dar anterior era Andrei Ogorodnicov și

Mihail Ogorodnicov, câte 25% fiecare. Înstrăinarea cotei-părți a capitalului SRL

,,Pinpinella” și SRL „Eolina-Prim” s-au efectuat în perioada după 07 iulie 2017, ceea

ce confirmă extrasul eliberat de către Camera înregistrării de stat la data indicată.

Natalia Jucov a considerat că contractele de înstrăinare a cotelor-părți din

capitalul SRL ,,Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, încheiate de către Andrei

Ogorodnicov în folosul lui Mihail Ogorodnicov, urmează să fie recunoscute ilegale,

deoarece ele contravin condițiilor stipulate în art. 21 Codul familiei. Efectuând

încheierea acestor tranzacții, Andrei Ogorodncov știa cu exactitate că ele s-au

efectuat contrar consimțământului său, și prin urmare, nu avea niciun drept legal să le

încheie.

Reclamanta a specificat că reieșind din circumstanțele invocate este în drept

să solicite declararea nulității tranzacțiilor de înstrăinare a cotelor-părți din capitalul

soliacl al SRL ,,Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, Totodată este important de a

împărți automobilele în modul următor: să-i fie transmisă în proprietate automobilul

de model „Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare CNS063, de care se

folosește, iar automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare

2

CLZ686 să-i fie transmis în proprietate lui Andrei Ogorodnicov.

Natalia Jucov a solicitat anularea tranzacțiilor de înstrăinare a cotelor-părți din

capitalul SRL ,,Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, încheiate între Andrei

Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, partajarea proprietății comune și anume:

automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare CNS063,

evaluat la preț de 100000 lei, să-i fie transmis ei, iar automobilul de model „Subaru

Forester” cu numărul de înmatriculare CLZ686, evaluat la preț de 100000, să-i fie

transmis în proprietate lui Andrei Ogorodnicov, partajarea a 48,5% din capitalul

social al SRL „Pimpinella”, evaluat la preț de 2619 lei, în proporții egale, partajarea a

25% din capitalul social al SRL „Eolina-Prim la preț de 255343,5 lei, în proporții

egale și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 12 decembrie 2018, reclamanta a depus cerere de concretizare a cerințelor,

solicitând declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017,

încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, de înstrăinare a 48,5% din

capitalul social al SRL „Pimpinella” și a contractului de vânzare-cumpărare din 14

august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, de

înstrăinare a 25% din capitalul social al SRL „Eolina-Prim”.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis acțiunea înaintată de Natalia Jucov.

S-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017,

încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, în baza căruia Andrei

Ogorodnicov a înstrăinat lui Mihail Ogorodnicov, 48,5% din capitalul social al SRL

„Pimpinella”, evaluat la preț de 2619 lei, contract autentificat de notarul Zinaida

Valimbovscaia cu nr. 3440 la 16 august 2017.

S-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017,

încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, în baza căruia Andrei

Ogorodnicov a înstrăinat lui Mihail Ogorodnicov, 25% din capitalul social al SRL

„Eolina-Prim”, evaluat la preț de 255343 lei, contract autentificat de notarul Zinaida

Valimbovscaia cu nr. 3409 la 14 august 2017.

S-a dispus partajarea pe cote-părți a 48,5% din capitalul social al SRL

„Pimpinella”, atribuind câte 24,25% Nataliei Jucov și lui Andrei Ogorodnicov la preț

de 1309,5 lei.

S-a dispus partajarea pe cote-părți a 25% din capitalul social al SRL „Eolina-

Prim”, atribuind câte 12,5% Nataliei Jucov și lui Andrei Ogorodnicov la preț de

127671,75 lei.

S-a dispus atribuirea cu drept de proprietate Nataliei Jucov, automobilul de

model Subaru Forester, cu numărul de înmatriculare CNS063.

S-a dispus atribuirea cu drept de proprietate lui Andrei Ogorodnicov,

automobilul de model Subaru Forester, cu numărul de înmatriculare CLZ686.

S-a dispus încasarea din contul lui Andrei Ogorodnicov în beneficiul Nataliei

Jucov a taxei de stat în sumă de 1000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Andrei Ogorodnicov în beneficiul statului a

taxei de stat în sumă de 3869,46 lei (f.d. 111-112, 114-131).

La 11 ianuarie 2019, Andrei Ogorodnicov a depus cerere de apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a

hotărârii din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea ce

3

ține de anularea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3440 din 16 august 2017 și nr.

3409 din 14 august 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii în

acestă parte.

La 15 ianuarie 2019, Mihail Ogorodnicov, reprezentat de avocatul Pavel

Midrigan a depus cerere de alăturare la apel, solicitând admiterea apelului, casarea

parțială a hotărârii primei instanțe în partea ce ține de anularea contractelor de

vânzare-cumpărare nr. 3440 din 16 august 2017 și nr. 3409 din 14 august 2017, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii în acestă parte.

Prin decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au admis

cererile de apel depuse de Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov și s-a casat

parțial hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea ce ține de anularea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3440 din 16 august

2017 și nr. 3409 din 14 august 2017, fiind pronunțată o nouă hotărâre, după cum

urmează:

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Natalia

Jucov, în partea ce ține de anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 3440 din

14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, în baza

căruia Andrei Ogorodnicov a înstrăinat lui Mihail Ogorodnicov, 48,5% din capitalul

social al SRL „Pimpinella” și anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 3409

din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, în

baza căruia Andrei Ogorodnicov a înstrăinat lui Mihail Ogorodnicov, 25% din

capitalul social al SRL „Eolina-Prim”.

S-a dispus partajarea între Natalia Jucov și Andrei Ogorodnicov a sumei de

257962 lei, obținută de Andrei Ogorodnicov în urma vânzării lui Mihail Ogorodnicov

a părților-sociale ale SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, potrivit contractelor de

vânzare-cumpărare nr. 3440 și 3409 din 14 august 2017.

S-a dispus încasarea din contul lui Andrei Ogorodnicov în beneficiul Nataliei

Jucov a sumei de 128981 lei, ce constituie ½ cotă-parte din valoarea bănească de

înstrăinare a cotelor-părți sociale ale SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”. În rest,

hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut.

S-a dispus încasarea din contul Nataliei Jucov în beneficiul lui Andrei

Ogorodnicov a cheltuielilor de judecată în sumă de 11609 lei (f.d. 185-195).

La 06 februarie 2020, Natalia Jucov a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a hotărârii

primei instanțe și încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată în sumă de

7739,34 lei.

În motivarea cererii, recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței

de apel, deoarece instanța de apel a interpretat arbitrar probele administrate și le-a

aplicat necorespunzător, încălcând drepturile și libertățile fundamentale ale omului,

Natalia Jucov a mai relatat că instanța de apel eronat a concluzionat asupra

faptului că intimații prezumau consimțământul său și nu știau despre dezacordul cu

privire la înstrăinarea proprietății comune.

Recurenta a menționat că relațiile patrimoniale între soți sunt reglementate de

art. 25 din Codul Familiei și nu prevede restricții cu privire la împărțirea proprietății

comune a părților, inclusiv cotele-părți din capitalul social al societății.

4

La 25 februarie 2020, în adresa intimaților Andrei Ogorodnicov, Mihail

Ogorodnicov și intervenientului accesoriu notarul Zinaida Volimbovscaia a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Natalia Jucov, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului (f.d. 210).

La 04 mai 2020, Andrei Ogorodnicov, reprezentat de avocatul Marcel Popescu,

prin intermediul poștei electronice a depus referință la cererea de recurs, solicitând

declararea recursului ca inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului declarat de Natalia Jucov, în

adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul Mihail

Ogorodnicov și intervenientul accesoriu notarul Zinaida Volimbovscaia să-și expună

poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

participanților la proces la 10 decembrie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele cauzei (f.d. 196), însă date despre recepționarea

deciziei contestate la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererea dedusă

judecății s-a considerat admisibilă pentru examinare în fond (f.d. 224).

Verificând decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și cererea

de recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului și casarea deciziei contestate, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel

o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) Cod de procedură civilă oferă instanței de

recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a

temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu,

care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în fazele procesual

anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau

vădit nerezonabile.

Din materialele cauzei rezultă că, la 06 noiembrie 2017, Natalia Jucov a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Ogorodnicov și Mihail

Ogorodnicov, intervenient accesoriu notarul Zinaida Valimbovscaia cu privire la

anularea tranzacțiilor de înstrăinare a cotelor-părți din capitalul social al SRL

„Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, partajul bunurilor mobile și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul

5

Centru, prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a admis acțiunea înaintată de Natalia

Jucov (f.d. 111-112, 124-131).

Prin decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au admis

cererile de apel depuse de Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov și s-a casat

parțial hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea ce ține de anularea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3440 din 16 august

2017 și nr. 3409 din 14 august 2017, fiind pronunțată o nouă hotărâre (f.d. 185-195).

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că dispozițiile art. 21 alin. (1)

Codul familiei stipulează că prezumția acordului încheierii convenției în privința

bunurilor mobile este instituită în special pentru terțul contractant, în speță, pentru

cumpărătorul Mihail Ogorodnicov, concluzie ce rezidă din coroborarea dispozițiilor

normei citate cu prevederile art. 21 alin. (4) Codul familiei. Or, în speță, intimata nu a

prezentat instanței de judecată probe ce ar dovedi că anterior încheierii contractelor

contestate, aceasta ar fi înștiințat cel puțin soțul său despre dezacordul privind

încheierea convențiilor în privința obiectelor acestor contracte, corespondența

prezentată de intimată fiind realizată la date ulterioare celor la care au fost încheiate

contractele contestate.

Din aceste considerente, Colegiul civil a indicat că argumentele intimatei și

concluziile primei instanțe referitoare la faptul că valabilitatea contractelor contestate,

depindea de exprimarea acordului intimatei la încheierea lor, sunt contrare Legii, în

contextul în care menifestarea expresă a acestui acord este instituită doar în privința

bunurilor imobile.

La fel, Colegiul a apreciat ca fiind neprobate argumentele intimatei referitoare

la faptul că discuțiile cu privire la modalitatea de partaj a bunurilor comune, ce au

constituit obiectul contractelor indicate, au fost inițiate anterior încheierii contractelor

contestate, deoarece probe pertinente și admisibile în acest sens nefiind prezentate

instanței conform exigențelor art. art. 118, 121 și 122 Cod de procedură civilă.

Totodată, instanța de apel a indicat că în contextul în care Natalia Jucov a

solicitat declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare în temeiul art. 21

Codul Familiei, nu poate fi admisă această cerință.

Mai mult, Colegiul a conchis că sunt partajabile mijloacele financiare obținute

de Andrei Ogorodnicov în baza tranzacțiilor nominalizate, ce constituie proprietatea

comună în devălmășie a soților, care în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1)

Codul familiei, urmează a fi împărțite în cote egale, adică câte ½ cotă-parte pentru

fiecare soț.

Instanța de recurs învederează că o astfel de concluzie este una pripită, fapt ce

rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care

presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor

prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra

circumstanțelor cauzei și cadrului legal, fără a da o apreciere cuvenită pretențiilor

6

formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept ce

reglementează acest aspect.

Astfel, din materialele cauzei se constată că Natalia Jucov prin depunerea

cererii de chemare în judecată și cererii de concretizare a cerințelor a solicitat

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017, încheiat

între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, de înstrăinare a 48,5% din capitalul

social al SRL „Pimpinella” și a contractului de vânzare-cumpărare din 14 august

2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, de înstrăinare a 25%

din capitalul social al SRL „Eolina-Prim”, partajul bunurilor mobile și încasarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 3-6, 51-52).

Ulterior, Andrei Ogorodnicov depunând cererea de apel și Mihail Ogorodnicov

cerere de alăturare la apel, au solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în

partea cerinței de declarare a nulității contractelor de vânzare-cumpărare sus-

menționate (f.d. 121-123, 145-154).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că instanța de apel a încălcat limitele de judecare a apelului și a

admis aspectul de contradictorialitate în motivarea deciziei, menționând că cerința cu

privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare urmează a fi

respinsă, deoarece statutele SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim” nu prevăd

posibilitatea divizării cotelor-părți ale soților, acestea fiind indivizibile, decât în cazul

expunerii unei astfel de dispoziții în statutul societăților, însă a dispus partajarea

sumei obținute de către Mihail Ogorodnicov din vânzarea cotelor sociale ale SRL

„Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, dar la materialele cauzei nu este anexată o altă

cerere, prin care Natalia Jucov ar fi înaintat o astfel de cerință.

În context, instanța de recurs consideră necesar de a menționa prevederile art.

27 alin. (1) Cod de procedură civilă, care stipulează că disponibilitatea în drepturi se

afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune

liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și

de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

Totodată, art. 60 alin. (4) Cod de procedură civilă, indică asupra faptului că

instanța judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul

acțiunii.

Prin urmare, Colegiul judiciar notează că acțiunea civilă este ansamblul

mijloacelor procesuale consacrate și garantate, pentru apărarea prin intermediul

instanței de judecată în ordinea stabilită de lege a dreptului subiectiv prezumat

încălcat sau prezumat contestat. Acțiunea civilă constă din trei elemente

interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii. La rândul său, obiectul acțiunii

civile îl formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de

judecată în scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-

litigios și în privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

Instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a determina raportul

material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului acțiunii

civile și temeiului acesteia. Or, reieșind din acestea, instanța de judecată urmează să

stabilească obiectul probațiunii pe cauza dedusă judecății, circumstanță care

presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se justifică pretențiile și

7

obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea justă a litigiului.

Totodată, Colegiul judiciar consideră necesar de a menționa prevederile art.

130 alin. (1) și (4) Cod de procedură civilă, care stipulează că instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța

judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind

admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței

unor probe față de altele.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Articolul 240 alin. (1) Cod de procedură civilă, stipulează că la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Instanța de recurs menționează că instanțele de judecată trebuie să emită

hotărâri clare, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, în temeiul

principiului clarității hotărârii judecătorești. Legalitatea și temeinicia hotărârii

judecătorești prezumă că decizia nu trebuie să cuprindă o altă concluzie decât aceea

pe care o impuneau motivele.

În context, instanța de recurs conchide că instanța de apel, nu s-a limitat la

examinarea cauzei prin aprecierea pretențiilor indicate în cererea de chemare în

judecată și cererea de apel, pentru a stabili și eluicida toate aspectele referitoare la

temeinicia sau netemeinicia acțiunii, iar în scopul stabilirii temeiniciei sau

netemeiniciei pretențiilor formulate, era indispensabil, alături de cele constatate, de a

verifica cerințele formulate în raport cu normele de drept invocate în acțiune de către

Natalia Jucov.

Or, este necesată o analiză mai amplă a circumstanțelor cauzei și a normelor de

drept aplicabile speței, iar motivarea este un element esențial al unei hotărâri

judecătorești, o puternică garanție a calității actului de justiție, precum și o premisă a

exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control

judiciar de legalitate si temeinicie.

În concluzie, Colegiul judiciar învederează că la reexaminarea cauzei instanța

de apel urmează să concretizeze cerințele recurentei-reclamantei referitor la

solicitările sale și să adopte o hotărâre în limitele pretențiilor indicate în cererile de

apel și în raport cu solicitările Nataliei Jucov. Totodată, reexaminând cauza, să emită

o hotărâre legală și întemeiată.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Natalia Jucov, de a casa integral decizia din 24 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

8

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Natalia Jucov.

Se casează decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Jucov împotriva

lui Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, intervenient accesoriu notarul

Zinaida Valimbovscaia cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare,

partajul bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9