2ra-571/20 — anularea contractelor de vinzare-cumparare, partajul bunurilor mobile si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-571/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: A. Cucerecu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici) D E C I Z I E 29 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Natalia Jucov, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia Jucov împotriva lui Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, intervenient accesoriu notarul Zinaida Valimbovscaia cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare, partajul bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au admis apelurile declarate de Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov și s-a casat parțial hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii înaintate de Natalia Jucov, în partea anulării contractelor de vânzare-cumpărare, c o n s t a t ă : La 06 noiembrie 2017, Natalia Jucov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, intervenient accesoriu notarul Zinaida Valimbovscaia cu privire la anularea tranzacțiilor de înstrăinare a cotelor-părți din capitalul social al SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”,

partajul bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 23 februarie 2000, în cadrul OSC sect. Centru, mun. Chișinău, a fost înregistrată căsătoria cu pârâtul Andrei Ogorodnicov, fapt confirmat prin actul de înregistrare nr. 40, iar la 03 septembrie 2003 s-a născut fiul Mihail. Natalia Jucov a comunicat că în timpul căsătoriei s-au înrăutățit relațiile cu Andrei Ogorodnicov și a fost nevoită să se adreseze în instanța de judecată cu o cerere privind desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei alimentare. Tot în perioada căsătoriei împreună cu pârâtul au procurat bunuri comune și anume: cote-parți în companii de afaceri, mijloacele de transport și bunuri imobile.

Reclamanta a mai relatat că bunurile ce constituie proprietatea comună, care necesită a fi împărțite sunt: automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de 1 înmatriculare CXS063, automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare CLX686, fiecare la preț a câte 100000 lei, 48,5% din capitalul SRL ,,Pimpinella” și 25% din capitalul SRL „Eolina-Prim. Capitalul SRL ,,Pimpinella” constituie 5400 de lei, adică 48,5% din capitalul dat constituie 2619 lei. Capitalul SRL „Eolina-Prim” constituie 1021374 de lei, adică 25% din capitalul dat constituie 255343,5 lei. Natalia Jucov a specificat că i-a propus pârâtului Andrei Ogorodnicov de a soluționa chestiunea împărțirii proprietății pe calea amiabilă, multe propruneri fiind adresate în formă verbală, precum și cu ajutorul corespindenței electronice.

Ulterior, la 27 iulie 2017 i-a trimis o scrisoare recomandată, însă pârâtul a refuzat să o primească, cererea fiind restituită cu mențiunea „refuz de primire”. Reclamanta a menționat că presupunând faptul că Andrei Ogorodnicov poate acționa în mod necinstit și a profita de timpul negocierilor pentru a efectua înstrăinarea averii comune, la 21 iulie 2017, a trimis la Camera Înregistrării de Stat și la Direcția identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport, scrisori despre faptul că Natalia Jucov ca soție este coproprietara automobilelor și a cotelor-părți în capitalul societăților enumerate, că nu este de acord cu înstrăinarea sau reînregistrarea acestei averi comune de către Andrei Ogorodnicov.

Natalia Jucov a mai indicat că Andrei Ogorodnicov a tergiversat procedura de negociere privind împărțirea proprietății comune în toate modalitățile posibile. În rezultat s-a dovedit că pârâtul intenționat a tergiversat pentru a reînnoi cotele-părți din capitalul societăților sus menționate, pe numele tatălui său Mihail Ogorodnicov, ca să o priveze de dreptul la proprietate în mod ilegal, precum și pentru a avea temei de a cere micșorarea participării la întreținerea materială a fiului. Reclamanta a menționat că, la 24 octombrie 2017, a primit extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice pentru SRL ,,Pimpinella” și SRL „Eolina- Prim”, din care rezultă că proprietarul a 48,5% din capitalul social al SRL ,,Pinpinella” deja este Mihail Ogorodnicov, dar anterior aceasta cotă-parte era înregistrată după Andrei Ogorodnicov.

Proprietarul a 50% din capitalul social al SRL „Eolina-Prim”, este tot Mihail Ogorodnicov, dar anterior era Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, câte 25% fiecare. Înstrăinarea cotei-părți a capitalului SRL ,,Pinpinella” și SRL „Eolina-Prim” s-au efectuat în perioada după 07 iulie 2017, ceea ce confirmă extrasul eliberat de către Camera înregistrării de stat la data indicată. Natalia Jucov a considerat că contractele de înstrăinare a cotelor-părți din capitalul SRL ,,Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, încheiate de către Andrei Ogorodnicov în folosul lui Mihail Ogorodnicov, urmează să fie recunoscute ilegale, deoarece ele contravin condițiilor stipulate în art. 21 Codul familiei. Efectuând încheierea acestor tranzacții, Andrei Ogorodncov știa cu exactitate că ele s-au efectuat contrar consimțământului său, și prin urmare, nu avea niciun drept legal să le încheie.

Reclamanta a specificat că reieșind din circumstanțele invocate este în drept să solicite declararea nulității tranzacțiilor de înstrăinare a cotelor-părți din capitalul soliacl al SRL ,,Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, Totodată este important de a împărți automobilele în modul următor: să-i fie transmisă în proprietate automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare CNS063, de care se folosește, iar automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare 2 CLZ686 să-i fie transmis în proprietate lui Andrei Ogorodnicov.

Natalia Jucov a solicitat anularea tranzacțiilor de înstrăinare a cotelor-părți din capitalul SRL ,,Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, încheiate între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, partajarea proprietății comune și anume: automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare CNS063, evaluat la preț de 100000 lei, să-i fie transmis ei, iar automobilul de model „Subaru Forester” cu numărul de înmatriculare CLZ686, evaluat la preț de 100000, să-i fie transmis în proprietate lui Andrei Ogorodnicov, partajarea a 48,5% din capitalul social al SRL „Pimpinella”, evaluat la preț de 2619 lei, în proporții egale, partajarea a 25% din capitalul social al SRL „Eolina-Prim la preț de 255343,5 lei, în proporții egale și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 12 decembrie 2018, reclamanta a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, de înstrăinare a 48,5% din capitalul social al SRL „Pimpinella” și a contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, de înstrăinare a 25% din capitalul social al SRL „Eolina-Prim”. Prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis acțiunea înaintată de Natalia Jucov.

S-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, în baza căruia Andrei Ogorodnicov a înstrăinat lui Mihail Ogorodnicov, 48,5% din capitalul social al SRL „Pimpinella”, evaluat la preț de 2619 lei, contract autentificat de notarul Zinaida Valimbovscaia cu nr. 3440 la 16 august 2017. S-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, în baza căruia Andrei Ogorodnicov a înstrăinat lui Mihail Ogorodnicov, 25% din capitalul social al SRL „Eolina-Prim”, evaluat la preț de 255343 lei, contract autentificat de notarul Zinaida Valimbovscaia cu nr. 3409 la 14 august 2017. S-a dispus partajarea pe cote-părți a 48,5% din capitalul social al SRL „Pimpinella”, atribuind câte 24,25% Nataliei Jucov și lui Andrei Ogorodnicov la preț de 1309,5 lei.

S-a dispus partajarea pe cote-părți a 25% din capitalul social al SRL „Eolina- Prim”, atribuind câte 12,5% Nataliei Jucov și lui Andrei Ogorodnicov la preț de 127671,75 lei. S-a dispus atribuirea cu drept de proprietate Nataliei Jucov, automobilul de model Subaru Forester, cu numărul de înmatriculare CNS063. S-a dispus atribuirea cu drept de proprietate lui Andrei Ogorodnicov, automobilul de model Subaru Forester, cu numărul de înmatriculare CLZ686. S-a dispus încasarea din contul lui Andrei Ogorodnicov în beneficiul Nataliei Jucov a taxei de stat în sumă de 1000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Andrei Ogorodnicov în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 3869,46 lei (f.d. 111-112, 114-131).

La 11 ianuarie 2019, Andrei Ogorodnicov a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a hotărârii din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea ce 3 ține de anularea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3440 din 16 august 2017 și nr. 3409 din 14 august 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii în acestă parte. La 15 ianuarie 2019, Mihail Ogorodnicov, reprezentat de avocatul Pavel Midrigan a depus cerere de alăturare la apel, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea ce ține de anularea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3440 din 16 august 2017 și nr. 3409 din 14 august 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii în acestă parte.

Prin decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au admis cererile de apel depuse de Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov și s-a casat parțial hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea ce ține de anularea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3440 din 16 august 2017 și nr. 3409 din 14 august 2017, fiind pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează: S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Jucov, în partea ce ține de anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 3440 din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, în baza căruia Andrei Ogorodnicov a înstrăinat lui Mihail Ogorodnicov, 48,5% din capitalul social al SRL „Pimpinella” și anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 3409 din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, în baza căruia Andrei Ogorodnicov a înstrăinat lui Mihail Ogorodnicov, 25% din capitalul social al SRL „Eolina-Prim”.

S-a dispus partajarea între Natalia Jucov și Andrei Ogorodnicov a sumei de 257962 lei, obținută de Andrei Ogorodnicov în urma vânzării lui Mihail Ogorodnicov a părților-sociale ale SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, potrivit contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3440 și 3409 din 14 august 2017. S-a dispus încasarea din contul lui Andrei Ogorodnicov în beneficiul Nataliei Jucov a sumei de 128981 lei, ce constituie ½ cotă-parte din valoarea bănească de înstrăinare a cotelor-părți sociale ale SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”. În rest, hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut. S-a dispus încasarea din contul Nataliei Jucov în beneficiul lui Andrei Ogorodnicov a cheltuielilor de judecată în sumă de 11609 lei (f.d.

185-195). La 06 februarie 2020, Natalia Jucov a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a hotărârii primei instanțe și încasarea din contul pârâților a cheltuielilor de judecată în sumă de 7739,34 lei. În motivarea cererii, recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel a interpretat arbitrar probele administrate și le-a aplicat necorespunzător, încălcând drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Natalia Jucov a mai relatat că instanța de apel eronat a concluzionat asupra faptului că intimații prezumau consimțământul său și nu știau despre dezacordul cu privire la înstrăinarea proprietății comune.

Recurenta a menționat că relațiile patrimoniale între soți sunt reglementate de art. 25 din Codul Familiei și nu prevede restricții cu privire la împărțirea proprietății comune a părților, inclusiv cotele-părți din capitalul social al societății. 4 La 25 februarie 2020, în adresa intimaților Andrei Ogorodnicov, Mihail Ogorodnicov și intervenientului accesoriu notarul Zinaida Volimbovscaia a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Natalia Jucov, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 210). La 04 mai 2020, Andrei Ogorodnicov, reprezentat de avocatul Marcel Popescu, prin intermediul poștei electronice a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea recursului ca inadmisibil.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului declarat de Natalia Jucov, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul Mihail Ogorodnicov și intervenientul accesoriu notarul Zinaida Volimbovscaia să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată participanților la proces la 10 decembrie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei (f.d. 196), însă date despre recepționarea deciziei contestate la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen. Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererea dedusă judecății s-a considerat admisibilă pentru examinare în fond (f.d. 224). Verificând decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și cererea de recurs, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se impune admiterea recursului și casarea deciziei contestate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) Cod de procedură civilă oferă instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate, nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

Din materialele cauzei rezultă că, la 06 noiembrie 2017, Natalia Jucov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, intervenient accesoriu notarul Zinaida Valimbovscaia cu privire la anularea tranzacțiilor de înstrăinare a cotelor-părți din capitalul social al SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, partajul bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată. Fiind investită cu examinarea prezentei cauzei, Judecătoria Chișinău, sediul 5 Centru, prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a admis acțiunea înaintată de Natalia Jucov (f.d. 111-112, 124-131).

Prin decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au admis cererile de apel depuse de Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov și s-a casat parțial hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea ce ține de anularea contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3440 din 16 august 2017 și nr. 3409 din 14 august 2017, fiind pronunțată o nouă hotărâre (f.d. 185-195). În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că dispozițiile art. 21 alin. (1) Codul familiei stipulează că prezumția acordului încheierii convenției în privința bunurilor mobile este instituită în special pentru terțul contractant, în speță, pentru cumpărătorul Mihail Ogorodnicov, concluzie ce rezidă din coroborarea dispozițiilor normei citate cu prevederile art. 21 alin. (4) Codul familiei.

Or, în speță, intimata nu a prezentat instanței de judecată probe ce ar dovedi că anterior încheierii contractelor contestate, aceasta ar fi înștiințat cel puțin soțul său despre dezacordul privind încheierea convențiilor în privința obiectelor acestor contracte, corespondența prezentată de intimată fiind realizată la date ulterioare celor la care au fost încheiate contractele contestate. Din aceste considerente, Colegiul civil a indicat că argumentele intimatei și concluziile primei instanțe referitoare la faptul că valabilitatea contractelor contestate, depindea de exprimarea acordului intimatei la încheierea lor, sunt contrare Legii, în contextul în care menifestarea expresă a acestui acord este instituită doar în privința bunurilor imobile.

La fel, Colegiul a apreciat ca fiind neprobate argumentele intimatei referitoare la faptul că discuțiile cu privire la modalitatea de partaj a bunurilor comune, ce au constituit obiectul contractelor indicate, au fost inițiate anterior încheierii contractelor contestate, deoarece probe pertinente și admisibile în acest sens nefiind prezentate instanței conform exigențelor art. art. 118, 121 și 122 Cod de procedură civilă. Totodată, instanța de apel a indicat că în contextul în care Natalia Jucov a solicitat declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare în temeiul art. 21 Codul Familiei, nu poate fi admisă această cerință.

Mai mult, Colegiul a conchis că sunt partajabile mijloacele financiare obținute de Andrei Ogorodnicov în baza tranzacțiilor nominalizate, ce constituie proprietatea comună în devălmășie a soților, care în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) Codul familiei, urmează a fi împărțite în cote egale, adică câte ½ cotă-parte pentru fiecare soț. Instanța de recurs învederează că o astfel de concluzie este una pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele. În conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din specificul obiectului acțiunii în cauză, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei și cadrului legal, fără a da o apreciere cuvenită pretențiilor 6 formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul probator și normele de drept ce reglementează acest aspect.

Astfel, din materialele cauzei se constată că Natalia Jucov prin depunerea cererii de chemare în judecată și cererii de concretizare a cerințelor a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, de înstrăinare a 48,5% din capitalul social al SRL „Pimpinella” și a contractului de vânzare-cumpărare din 14 august 2017, încheiat între Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, de înstrăinare a 25% din capitalul social al SRL „Eolina-Prim”, partajul bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-6, 51-52). Ulterior, Andrei Ogorodnicov depunând cererea de apel și Mihail Ogorodnicov cerere de alăturare la apel, au solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea cerinței de declarare a nulității contractelor de vânzare-cumpărare sus- menționate (f.d.

121-123, 145-154). Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a încălcat limitele de judecare a apelului și a admis aspectul de contradictorialitate în motivarea deciziei, menționând că cerința cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare urmează a fi respinsă, deoarece statutele SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim” nu prevăd posibilitatea divizării cotelor-părți ale soților, acestea fiind indivizibile, decât în cazul expunerii unei astfel de dispoziții în statutul societăților, însă a dispus partajarea sumei obținute de către Mihail Ogorodnicov din vânzarea cotelor sociale ale SRL „Pimpinella” și SRL „Eolina-Prim”, dar la materialele cauzei nu este anexată o altă cerere, prin care Natalia Jucov ar fi înaintat o astfel de cerință.

În context, instanța de recurs consideră necesar de a menționa prevederile art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, care stipulează că disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. Totodată, art. 60 alin. (4) Cod de procedură civilă, indică asupra faptului că instanța judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii. Prin urmare, Colegiul judiciar notează că acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale consacrate și garantate, pentru apărarea prin intermediul instanței de judecată în ordinea stabilită de lege a dreptului subiectiv prezumat încălcat sau prezumat contestat.

Acțiunea civilă constă din trei elemente interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii. La rândul său, obiectul acțiunii civile îl formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material- litigios și în privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre. Instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a determina raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia. Or, reieșind din acestea, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe cauza dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se justifică pretențiile și 7 obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea justă a litigiului.

Totodată, Colegiul judiciar consideră necesar de a menționa prevederile art. 130 alin. (1) și (4) Cod de procedură civilă, care stipulează că instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată.

Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Articolul 240 alin. (1) Cod de procedură civilă, stipulează că la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii. Instanța de recurs menționează că instanțele de judecată trebuie să emită hotărâri clare, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, în temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești. Legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești prezumă că decizia nu trebuie să cuprindă o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele.

În context, instanța de recurs conchide că instanța de apel, nu s-a limitat la examinarea cauzei prin aprecierea pretențiilor indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, pentru a stabili și eluicida toate aspectele referitoare la temeinicia sau netemeinicia acțiunii, iar în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor formulate, era indispensabil, alături de cele constatate, de a verifica cerințele formulate în raport cu normele de drept invocate în acțiune de către Natalia Jucov. Or, este necesată o analiză mai amplă a circumstanțelor cauzei și a normelor de drept aplicabile speței, iar motivarea este un element esențial al unei hotărâri judecătorești, o puternică garanție a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare de către instanța superioară a atribuțiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie.

În concluzie, Colegiul judiciar învederează că la reexaminarea cauzei instanța de apel urmează să concretizeze cerințele recurentei-reclamantei referitor la solicitările sale și să adopte o hotărâre în limitele pretențiilor indicate în cererile de apel și în raport cu solicitările Nataliei Jucov. Totodată, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată. Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Natalia Jucov, de a casa integral decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

8 În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Natalia Jucov. Se casează decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Jucov împotriva lui Andrei Ogorodnicov și Mihail Ogorodnicov, intervenient accesoriu notarul Zinaida Valimbovscaia cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare, partajul bunurilor mobile și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Nicolae Craiu 9