2ra-556/20 — declararea nulitătii contractului de vînzare-cumpărare, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, rezolutiunea contractului de donatie, recunoasterea dreptului de proprietate

2ra-556/20 — declararea nulitătii contractului de vînzare-cumpărare, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, rezolutiunea contractului de donatie, recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-556/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud. E. Buzu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

24 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Natalia Vatavu și Constantin Vatavu, reprezentați de către avocatul Petru Răileanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Galina

Mihalachii împotriva Nataliei Vatavu și lui Constantin Vatavu, intervenienți

accesorii Oficiul cadastral teritorial Orhei și notarii Galina Digori și Oxana Vișanu

cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, radierea din

Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile, rezoluțiunea contractului de donație, recunoașterea dreptului de

proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de către Galina Mihalachii, a fost casată hotărârea

din 10 mai 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central și a fost emisă o nouă hotărâre

cu privire la admiterea acțiunii,

constată:

La 13 iulie 2016, Galina Mihalachii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Vatavu și lui Constantin Vatavu, intervenienți accesorii OCT

Orhei și notarul Galina Digori cu privire la declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării

dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, rezoluțiunea contractului de

donație, recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 23 aprilie 2009, împreună cu

soțul său, Valentin Mihalachii (decedat la 04 mai 2009) au donat fiicei Natalia

Vatavu proprietatea lor comună în devălmășie, compusă din casa de locuit cu lotul

de pe lângă casă și cu două construcții accesorii cu nr. cadastral xxxx, contractul de

donație fiind autentificat de notarul privat Galina Digori.

A menționat că, până la încheierea contractului de donație menționat și după

aceasta, atât pârâta, cât și ea cu soțul său au locuit în imobilul donat.

1

A susținut că, după efectuarea tranzacției respective, relațiile cu pârâta au

decurs normal, însă în luna iulie 2015 ultima a inițiat o ceartă, în rezultatul căreia a

agresat-o fizic, cauzându-i vătămări corporale sub formă de excoriații pe torace,

echimoze pe ambele glande mamare.

A susținut că, pe faptul dat, la 06 august 2015 în privința pârâtei a fost

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) din

Codul contravențional, care nu a fost contestat de aceasta, fapt confirmat prin

răspunsul parvenit de la Judecătoria Orhei și Inspectoratul de poliție Orhei, astfel

că, acest proces-verbal confirmă vinovăția Nataliei Vatavu și este definitiv.

A remarcat că, după acest incident, pârâta deseori iniția certuri, amenințând-

o cu aplicarea violenței, exprima în adresa sa cuvinte urâte chiar în prezența

copiilor săi minori, inclusiv în prezența vecinilor, deseori o alunga din casă, fiind

nevoită să înnopteze pe la vecini.

A declarat că, din cauza Nataliei Vatavu, relațiile între ele s-au tensionat, iar

comportamentul pârâtei agresiv permanent o ținea în stare de frică, teamă pentru a

nu fi supusă din nou agresiunii fizice de care era amenințată în continuu, iar pentru

a nu-și pune viața și sănătatea în pericol a fost nevoită să-și caute o locuință pentru

a trăi în liniște.

A notat că, la 17 noiembrie 2015 a încheiat cu Fiodor Garaz un contract de

arendă, pe un termen de trei ani, a casei de locuit situată în xxxx, iar la

20 noiembrie 2015 a început să locuiască în locuința arendată. Contractul

menționat a fost înregistrat la Primăria s. Vîșcăuți, r-nul Orhei.

A reiterat că, în legătură cu faptul că, în locuința arendată nu avea masă, a

decis să ia o masă de acasă, rugându-l pe Ion Maler să o ajute. Astfel, deplasându-

se împreună cu Ion Maler la casa, unde locuiește pârâta, ultima a început să se

exprime în adresa lor cu cuvinte foarte urâte, aruncând și cu o despicătură de lemn,

ca urmare fiind lovit Ion Maler în regiunea capului.

A invocat că, după aceasta, Natalia Vatavu a apucat-o de păr, a lovit-o cu

pumnul în regiunea capului și a doborât-o jos, continuând să-i aplice lovituri cu

mâinile și picioarele, băgându-i și unghiile în ochi.

A relevat că, pe faptul dat a fost pornită urmărirea penală în baza

prevederilor art. 2011 alin. (1) din Codul penal, iar prin sentința din 13 mai 2016 a

Judecătoriei Orhei, Natalia Vatavu a fost recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) din Codul penal și a fost condamnată la

un an închisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei pe un termen de probă de

un an. Sentința la moment este atacată de către pârâtă și încă nu există o decizie

irevocabilă.

A menționat că, nemaiputând tolera comportamentul agresiv al pârâtei, a

hotărât să rezoluționeze contractul de donație prin instanța de judecată, solicitând

în acest sens asistență juridică de la avocatul Viorica Martalog, care în rezultatul

interpelării adresate OCT Orhei, a constatat că, toate bunurile imobile donate de

către ea și soț prin contractul de donație au fost înstrăinate la 15 ianuarie 2016 lui

Constantin Vatavu, domiciliat în s. Jora de Jos, r-nul Orhei, care este cumnatul

Nataliei Vatavu.

A susținut că, tranzacția de vânzare-cumpărare a fost făcută după parvenirea

dosarului penal în instanța de judecată de învinuire a Nataliei Vatavu de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) din Codul penal pe faptul violenței fizice

comise asupra sa, adică pârâta, conștientizând faptul că, ar putea fi lipsită de

2

bunurile donate în legătură cu acțiunile violente în privința sa, intenționat, cu

scopul de a face imposibilă returnarea bunurilor donate în cazul adresării în

instanța de judecată, a efectuat tranzacția menționată.

A afirmat că, totuși pârâta continuă să locuiască în imobilul menționat,

astfel, considerând că, contractul a fost încheiat fără a produce efecte juridice, fiind

în așa mod un act juridic fictiv și prin urmare, tranzacția respectivă este lovită de

nulitate absolută, iar părțile urmează a fi repuse în situația anterioară întocmirii

tranzacției.

A accentuat că, agresiunea fizică este demonstrată prin procesul-verbal din

06 august 2015 cu privire la contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) din Codul

contravențional, raportul de constatare medico-legală nr. 409 din 31 iulie 2015

întocmit în cadrul dosarului contravențional, raportul de expertiză medico-legală

nr.337/D din 23 decembrie 2015 întocmit în cadrul dosarului penal intentat în baza

art. 2011 alin. (1) din Codul penal, sentința din 13 mai 2016 a Judecătoriei Orhei,

prin care Natalia Vatavu a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 2011 alin. (1) din Codul penal.

A relatat că, având în vedere că, bunurile imobile donate pârâtei au fost

proprietate comună în devălmășie, contractul de donație urmează a fi rezoluționat

în partea ce ține de donația a ½ cotă-parte din bunurile în litigiu, ce i-au aparținut

în devălmășie, cu recunoașterea dreptului său de proprietate asupra a ½ cotă-parte

din toate bunurile imobile cu nr. cadastral xxxx și, anume, din casa de locuit (01)

cu suprafața de 116,5 m2, din construcția accesorie (02) cu suprafața de 16,4 m2,

din construcția accesorie (03) cu suprafața de 19,8 m2, din lotul de pe lângă casă

destinat pentru construcții cu suprafața de 0,1803 ha.

A solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 373 din

15 ianuarie 2016 încheiat între Natalia Vatavu și Constantin Vatavu, radierea din

Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate al lui Constantin

Vatavu asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxx, rezoluțiunea contractului de

donație nr. 3403 din 23 aprilie 2009 în partea ce ține de donația a ½ cotă-parte din

bunurile ce i-au aparținut în devălmășie, radierea din Registrul bunurilor imobile a

înregistrării dreptului de proprietate al Nataliei Vatavu asupra ½ cotă-parte din

bunurile imobile cu nr. cadastral xxxx, recunoașterea dreptului său de proprietate

asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile cu nr. cadastral xxxx și, anume, din casa

de locuit (01) cu suprafața de 116,5 m2, din construcția accesorie (02) cu suprafața

de 16,4 m2, din construcția accesorie (03) cu suprafața de 19,8 m2, din lotul de pe

lângă casă destinat pentru construcții cu suprafața de 0,1803 ha, precum și

încasarea în mod solidar de la Natalia Vatavu și Constantin Vatavu a taxei de stat

în mărime de 150 de lei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 500 de lei

și a cheltuielilor suportate pentru eliberarea certificatului despre înscrierile din

Registrul bunurilor imobile în mărime de 61 de lei.

La 19 octombrie 2016 Galina Mihalachii a depus cerere privind extinderea și

concretizarea pretențiilor, suplimentar solicitând încasarea în mod solidar de la

Natalia Vatavu și Constantin Vatavu a cheltuielilor de asistență juridică suportate

la examinarea cererii de chemare în judecată în sumă de 1700 de lei.

Prin încheierea din 10 iulie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central a fost

atras în proces notarul Oxana Vișanu în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 10 mai 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central a fost

respinsă acțiunea depusă de către Galina Mihalachii.

3

Prin decizia din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Galina Maihalachii și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

Prin decizia din 26 iulie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Galina Mihalachii, a fost casată integral decizia instanței

de apel și a fost remisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet

de judecători.

Prin decizia din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat către Galina Mihalachii, a fost casată hotărârea primei instanțe și a

fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă, a fost rezoluționat

contractul de donație nr. 3403 din 23 aprilie 2009 în partea ce ține de donația a ½

cotă-parte din bunurile, ce i-au aparținut Galinei Mihalachii în devălmășie, încheiat

între Galina Mihalachii, Valentin Mihalachii (decedat la 04 mai 2009) și Natalia

Vatavu, a fost radiată din Registrul bunurilor imobile înregistrarea dreptului de

proprietate al Nataliei Vatavu asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile cu

nr.cadastral xxxx, a fost recunoscut dreptul de proprietate al Galinei Mihalachii

asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile cu nr. cadastral xxxx și, anume, din casa

de locuit (01) cu suprafața de 116,5 m. p., din construcția accesorie (02) cu

suprafața de 16,4 m. p., din construcția accesorie (03) cu suprafața de 19,8 m.p. și

din lotul de pe lângă casă destinat pentru construcții cu suprafața de 0,1803 ha, a

fost declarat nul contractul de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral

xxxx, din 15 ianuarie 2016 cu nr. 373, încheiat între Natalia Vatavu și Constantin

Vatavu, cu aducerea părților la poziția inițială, a fost radiată din Registrul bunurilor

imobile înregistrarea dreptului de proprietate al lui Constantin Vatavu asupra

bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxx și a fost încasată în mod solidar de la

Natalia Vatavu și Constantin Vatavu în beneficiul Galinei Mihalachii suma de

2411,20 de lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a stabilit că, după

încheierea contractului de donație din 23 aprilie 2009, relațiile cu Natalia Vatavu

au decurs normal, însă în luna iulie 2015 ultima a inițiat o ceartă, în rezultatul

căreia a agresat-o fizic pe Galina Mihalachii, cauzându-i vătămări corporale sub

formă de excoriații pe torace, echimoze pe ambele glande mamare. Pe faptul dat, la

06 august 2015 Nataliei Vatavu i-a fost întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) din Codul contravențional, care nu a fost

contestat de aceasta, fapt confirmat prin răspunsul parvenit de la Judecătoria Orhei

și Inspectoratul de poliție Orhei, astfel că, acest proces-verbal confirmă vinovăția

Nataliei Vatavu și este definitiv. Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă

că, prin sentința din 13 mai 2016 a Judecătoriei Orhei, Natalia Vatavu a fost

recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) din

Codul penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

un an, iar prin decizia din 14 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost

respins apelul declarat de către avocatul Petru Răileanu în interesele inculpatei

Naalia Vatavu și a fost menținută sentința fără modificări. Curtea Supremă de

Justiție, prin decizia din 21 decembrie 2016, a decis asupra inadmisibilității

recursului ordinar declarat de avocatul Petru Răileanu în numele inculpatei,

împotriva deciziei din 14 septembrie 2016 a Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău, în cauza penală în privința Nataliei Vatavu, ca fiind vădit neîntemeiat.

4

Totodată, instanța de apel a reținut că, în cadrul dosarului penal, Colegiul

penal al Curții de Apel Chișinău a stabilit că, deși Natalia Vatavu nu și-a

recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția acesteia este dovedită

pe deplin prin probele acumulate la dosar, apreciate în corespundere cu prevederile

art. 101 din Codul de procedură penală și, anume, prin declarațiile părții vătămate

Galina Mihalachii, ale martorului Ion Maler și raportul de expertiză medico-legală

nr. 337/D din 23 decembrie 2015.

În asemenea împrejurări, instanța de apel a considerat că, situația stabilită în

cadrul examinării cauzei penale atestă prezența unei ingratitudine grave. Astfel,

urmează a fi rezoluționat contractul de donație nr. 3403 din 23 aprilie 2009 în

partea ce ține de donația a ½ cotă-parte din bunurile, ce i-au aparținut Galinei

Mihalachii în devălmășie, încheiat între Galina Mihalachii, Valentin Mihalachii

(decedat la 04 mai 2009) și Natalia Vatavu.

Instanța de apel a menționat că, drept consecință, urmează a fi radiată din

Registrul bunurilor imobile înregistrarea dreptului de proprietate al Nataliei Vatavu

asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile cu nr. cadastral xxxx, luând în

considerare că, contractul de donație nr. 3403 din 23 aprilie 2009 în partea ce ține

de donația a ½ cotă-parte din bunurile, care i-au aparținut Galinei Mihalachii în

devălmășie, încheiat între Galina Mihalachii, Valentin Mihalachii (decedat la 04

mai 2009) și Natalia Vatavu, a fost rezoluționat. Or, s-a constatat că, Natalia

Vatavu a atentat la viața donatorului, Galina Mihalachii.

Cu referire la pretenția cu privire la declararea nulă a contractului de

vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxxx, din 15 ianuarie 2016 cu

nr. 373, încheiat între Natalia Vatavu și Constantin Vatavu, instanța de apel,

raportând la caz prevederile art. 753 alin. (1), 195, 216 alin. (1), 217 alin. (1)-(3) și

221 alin. (1) din Codul civil, a menționat că, deși la 15 ianuarie 2016, între Natalia

Vatavu, în calitate de vânzător și Constantin Vatavu, în calitate de cumpărător, a

fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 373, autentificat de notarul public

Galina Digore, acesta nu justifică realitatea unei asemenea convenții, în situația în

care în speță contractul de vânzare-cumpărare enunțat a fost încheiat fără intenția

de a produce efecte juridice. Or, contractul de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie

2016 a fost încheiat în timpul derulării procesului penal de învinuire a Nataliei

Vatavu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) din Codul penal.

Ca consecință, în circumstanțele descrise este indubitabil că, contractul de vânzare-

cumpărare a fost încheiat între părți fără intenția de a da naștere, modifica sau

stinge drepturi și obligații civile – elementele definitorii ale actului juridic în sensul

art. 195 din Codul civil, ci doar a creat aparența existenței actului juridic în

realitate, existând o neconcordanță între voința reală și cea declarată a părților

contractuale. Mai mult ca atât, bunul imobil a fost vândut la prețul de 20000 de lei,

care este mai mic decât valoarea bunului imobil supus înstrăinării, apreciat de OCT

Orhei conform certificatului privind valoarea bunului imobil în scopul impozitării

din 12 ianuarie 2016.

În circumstanțele relatate, instanța de apel a mai menționat și faptul că,

bunul imobil situat în xxxx, compusă din casa de locuit (01) cu suprafața de 116,5

m.p., construcția accesorie (02) cu suprafața de 16,4 m.p., construcția accesorie

(03) cu suprafața de 19,8 m.p. și lotul de pe lângă casă destinat pentru construcții

cu suprafața de 0,1803 ha, a fost înstrăinat a doua zi după pronunțarea deciziei din

14 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

5

În asemenea împrejurări, instanța de apel, în temeiul art. 217 alin. (1) din

Codul civil, coroborat cu art. 221 alin. (1) din Codul civil, a ajuns la concluzia că,

cele invocate constituie motiv suficient pentru a conchide că, contractul de

vânzare-cumpărare nr. 373 din 15 ianuarie 2016 reprezintă un act juridic fictiv,

prin urmare și temei de a constata nulitatea acestuia în baza art. 217 din Codul

civil.

De asemenea, instanța de apel, făcând trimitere la art. 504 și 505 din Codul

civil, a considerat necesar de a admite pretenția cu privire la radierea din Registrul

bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate al lui Constantin Vatavu

asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxx, odată ce s-a constatat nulitatea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 373 din 15 ianuarie 2016, or, acesta

reprezintă un act juridic fictiv.

Pe cale de consecință, ținând cont de faptul că, a fost declarat nul contractul

de vânzare-cumpărare a bunului imobil cu nr. cadastral xxxx, din 15 ianuarie 2016

cu nr. 373, încheiat între Natalia Vatavu și Constantin Vatavu și a fost rezoluționat

contractul de donație nr. 3403 din 23 aprilie 2009 în partea ce ține de donația a ½

cotă-parte din bunurile, care i-au aparținut Galinei Mihalachii în devălmășie,

încheiat între Galina Mihalachii, Valentin Mihalachii (decedat la 04 mai 2009) și

Natalia Vatavu, cu radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului

de proprietate al Nataliei Vatavu asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile cu

nr.cadastral xxxx, instanța de apel a ajuns la concluzia de a recunoaște dreptul de

proprietate al Galinei Mihalachii asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile cu

nr.cadastral xxxx și, anume, din casa de locuit (01) cu suprafața de 116,5 m.p., din

construcția accesorie (02) cu suprafața de 16,4 m.p., din construcția accesorie (03)

cu suprafața de 19,8 m.p., din lotul de pe lângă casă destinat pentru construcții cu

suprafața de 0,1803 ha.

La 02 februarie 2020 Natalia Vatavu și Constantin Vatavu, reprezentați de

către avocatul Petru Răileanu, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului au indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța de apel a soluționat eronat litigiul în cauză și a

interpretat eronat prevederile legale.

Au menționat că, prima instanță corect a constatat că, intimata nu a invocat

în cererea de chemare în judecată nici una din condițiile prevăzute de art. 735

alin.(2) din Codul civil, care ar servi ca temei pentru rezolvirea contractului de

donație, argumentele acesteia purtând un caracter evident declarativ.

Au susținut că, prima instanță a considerat că, prevederile art. 835 alin. (1)

din Codul civil nu sunt aplicabile cauzei, deoarece, cum rezultă din înscrisurile

anexate la dosar, în toate cazurile conflictul între Galina Mihalachii și Natalia

Vatavu a fost inițiat anume de către Galina Mihalachii, care o provoca pe recurentă

la conflict, reieșind din considerentul că, Natalia Vatavu a refuzat să cedeze o parte

din imobilul său, pe care-l deținea cu drept de proprietate, nepoatei Galinei

Mihalachii, Anastasia Gaiduc. Prin urmare, această concluzie a primei instanțe se

probează și prin faptul că, toate conflictele între Galina Mihalachii și Natalia

Vatavu au început anume după refuzul menționat. Faptul dat rezultă și din aceea

că, Galina Mihalachii pretinde anularea contractului de donație doar în privința a ½

cotă-parte din imobilul în litigiu.

6

Au afirmat că, prima instanță a considerat nerelevant argumentul intimatei

precum că, la 17 noiembrie 2015 a încheiat contract de arendă a încăperii locative,

conform căruia Fiodor Garaz i-a dat în folosință casa de locuit din xxxx pe un

termen de 3 ani, iar la 20 noiembrie 2015 a decis să locuiască în locuința arendată,

ca temei de anulare a contractului de donație, deoarece la încheierea contractului

de donație, acesteia i-au fost explicate consecințele încheierii unui asemenea

contract, iar intimata nu este privată de dreptul să-și aleagă la libera sa decizie

locul de trai, în special ținând seama de faptul că, ea a înstrăinat fiicei sale, Natalia

Vatavu imobilul său, pe care-l deținea în proprietate.

Au relevat că, prima instanță corect a respins ca neîntemeiate pretențiile

intimatei cu privire la rezoluțiunea contractului de donație nr. 3403 din 23 aprilie

2009 în partea ce ține de donația a ½ cotă-parte din bunurile, care i-au aparținut

Galinei Mihalachii în devălmășie, încheiat între Galina Mihalachii, Valentin

Mihalachii (decedat la 04 mai 2009) și Natalia Vatavu și radierea din Registrul

bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate după Natalia Vatavu

asupra ½ cotă-parte din bunurile imobile cu nr. cadastral xxxx și recunoașterea

dreptului de proprietate al Galinei Mihalachii asupra ½ cotă-parte din bunurile

imobile cu nr. cadastral xxxx și, anume, din casa de locuit (01) cu suprafața de

116,5 m.p., din construcția accesorie (02) cu suprafața de 16,4 m.p., din construcția

accesorie (03) cu suprafața de 19,8 m.p., din lotul de pe lângă casă destinat pentru

construcții cu suprafața de 0,1803 ha.

Au afirmat că, prima instanță a conchis că, intimata nu a invocat în cererea

de chemare în judecată care temeiuri de drept, ce ar duce la nulitatea contractului

de vânzare-cumpărare. De asemenea, instanța de judecată nu a stabilit nici

existența vreunei circumstanțe de anulare a contractului de vânzare-cumpărare

statuate de art. 222-232 din Codul civil.

Au notat că, prima instanță corect a concluzionat că, Galina Mihalachii nu a

confirmat prin probe pertinente, concludente și utile faptul că, Constantin Vatavu

nu ar fi un cumpărător de bună-credință, or, înscrisurile probatorii anexate la

materialele dosarului denotă contrariul.

Au invocat că, Galina Mihalachii a cerut rezoluțiunea parțială și nu totală a

contractului de donație. Respectiv, având în vedere faptul că, în instanța de

judecată s-a adresat doar unul dintre donatori, Galina Mihalachii, aceasta putea să

ceară anularea doar parțială a contractului de vânzare-cumpărare și, anume, în

partea ce ține doar de cota sa parte din imobilul în litigiu, dar nu asupra întregului

bun.

Au menționat că, prima instanță corect a respins ca neîntemeiate pretențiile

intimatei cu privire la declararea nulă a contractului de vânare-cumpărare nr. 373

din 15 ianuarie 2016, încheiat între Natalia Vatavu și Constantin Vatavu și radierea

din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate al lui

Constantin Vatavu asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxx.

Au susținut că, în contractul de donație enunțat a fost menționat că, Valentin

Mihalachii și Galina Mihalachii, în prezența notarului Galina Digori, au citit, sunt

cunoscuți cu contractul și efectele acestuia, după ce au semnat contractul în

prezența notarului.

Prin referința depusă la 06 aprilie 2020 Galina Mihalachi, reprezentată de

către avocatul Viorica Martalog, a solicitat respingerea recursului și menținerea

deciziei instanței de apel.

7

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat

decizia contestată în adresa părților la 06 decembrie 2019 (f. d. 103, vol. II).

Astfel, recursul declarat de către Natalia Vatavu și Constantin Vatavu,

reprezentați de către avocatul Petru Răileanu, la 02 februarie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Natalia Vatavu și

Constantin Vatavu, reprezentați de către avocatul Petru Răileanu, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

8

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței

CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de către Natalia Vatavu și Constantin Vatavu,

reprezentați de către avocatul Petru Răileanu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Natalia Vatavu și Constantin Vatavu,

reprezentați de către avocatul Petru Răileanu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Natalia Vatavu și Constantin Vatavu, reprezentați

de către avocatul Petru Răileanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

9