2ra-985/19 — rezolutiunea contractului de donatie, declararea nulitatii contractului de vanzare-cumparare

2ra-985/19 — rezolutiunea contractului de donatie, declararea nulitatii contractului de vanzare-cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-985/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul Central (jud. E. Buzu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

DECIZIE

26 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând în ședință publică recursul declarat de Galina Mihalachii

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Mihalachii împotriva

Nataliei Vatavu și Constantin Vatavu cu privire la declararea nulității contractului de

vânzare-cumpărare, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului

de proprietate asupra bunurilor imobile, rezoluțiunea contractului de donație,

recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Galina Maihalachii și menținută hotărârea din 10 mai

2018 a Judecătoriei Orhei sediul Central, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 13 iulie 2016, Galina Mihalachii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Vatavu și Constantin Vatavu, intervenienți accesorii OCT Orhei și

notarul Galina Digori cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de

proprietate asupra bunurilor imobile, rezoluțiunea contractului de donație,

recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 23 aprilie 2009, dânsa împreună cu soțul

Valentin Mihalachii (decedat la 4 mai 2009) au donat fiicei Natalia Vatavu

proprietatea lor comună în devălmășie compusă din casa de locuit cu lotul de pe lângă

casă și cu două construcții accesorii cu numărul cadastral XXXXX situate în XXXXX,

contractul de donație fiind autentificat de notarul privat Galina Digori.

A relatat că până la încheierea contractului de donație menționat și după aceasta,

atât pârâta, cât și dânsa cu soțul său au locuit în imobilul donat.

1

După efectuarea tranzacției respective relațiile cu pârâta au decurs normal, însă

în luna iulie 2015, ultima a inițiat o ceartă în rezultatul căreia a agresat-o fizic,

cauzându-i vătămări corporale sub formă de excoriații pe torace, echimoze pe ambele

glande mamare.

Pe faptul dat, la 6 august 2015, pârâtei i-a fost întocmit procesul-verbal cu

privire la contravenția prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, care nu a fost

contestat de aceasta, fapt confirmat prin răspunsul parvenit de la Judecătoria Orhei și

Inspectoratul de Poliție Orhei, astfel că acest proces-verbal confirmă vinovăția

Nataliei Vatavu și este definitiv.

A remarcat că după acest incident, pârâta deseori iniția certuri, amenințând-o

cu aplicarea violenței, exprima în adresa ei cuvinte urâte chiar în prezența copiilor ei

minori, inclusiv în prezența vecinilor, deseori o alunga din casă, dânsa fiind nevoită

să înnopteze pe la vecini.

Astfel, din cauza Nataliei Vatavu, relațiile între ele s-au tensionat, iar

comportamentul pârâtei agresiv permanent o ținea în stare de frică, teamă pentru a nu

fi supusă din nou agresiunii fizice de care era amenințată în continuu, iar pentru a nu-

și pune viața și sănătatea în pericol a fost nevoită să-și caute o locuință pentru a trăi în

liniște.

La 17 noiembrie 2015, a încheiat cu Fiodor Garaz un contract de arendă, pe un

termen de trei ani, a casei de locuit situată în XXXXX, de pe 20 noiembrie 2015,

dânsa începând să locuiască în locuința arendată. Contractul menționat a fost

înregistrat la Primăria sat. Vîșcăuți r-nul Orhei.

A reiterat că, deoarece în locuința arendată nu avea masă, a decis să i-a o masă

de acasă, rugându-l pe Ion Maler să o ajute.

Deplasându-se împreună cu Ion Maler la casa unde locuiește pârâta, ultima a

început să se exprime în adresa lor cu cuvinte foarte urâte, aruncând și cu o despicătură

de lemn, ca urmare fiind lovit Ion Maler în regiunea capului.

După aceasta, Natalia Vatavu a apucat-o pe ea de păr, a lovit-o cu pumnul în

regiunea capului, a doborât-o jos, continuând să-i aplice lovituri cu mâinile și

picioarele, băgându-i și unghiile în ochi.

Pe faptul dat a fost pornită o urmărire penală în baza prevederilor art. 2011 alin.

(1) Cod penal, iar prin sentința din 13 mai 2016 a Judecătoriei Orhei, Natalia Vatavu

a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1)

Cod penal și condamnată la un an închisoare cu suspendarea condiționată a pedepsei

pe un termen de probă de un an. Sentința la moment este atacată de pârâtă și încă nu

există o decizie irevocabilă.

Nemaiputând tolera comportamentul agresiv al pârâtei, dânsa a hotărât să

rezoluționeze contractul de donație prin instanța de judecată, solicitând în acest sens

asistență juridică de la avocatul Viorica Martalog, care în rezultatul interpelării

adresate OCT Orhei, s-a constatat că toate bunurile imobile donate de ea și soț prin

contractul de donație au fost înstrăinate la 15 ianuarie 2016 lui Constantin Vatavu,

domiciliat în XXXXX și care este cumnatul Nataliei Vatavu.

A menționat că tranzacția de vânzare-cumpărare a fost făcută după parvenirea

dosarului penal în instanța de judecată de învinuire a Nataliei Vatavu de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) Cod penal pe faptul violenței fizice comise

asupra ei, adică pârâta conștientizând faptul că ar putea fi lipsită de bunurile donate în

2

legătură cu acțiunile violente în privința ei intenționat, cu scopul de a face imposibilă

returnarea bunurilor donate în cazul adresării în instanța de judecată, a efectuat

tranzacția menționată.

Totuși, pârâta continuă să locuiască în imobilul menționat, astfel considerând

că contractul a fost încheiat fără a produce efecte juridice, fiind în așa mod un act

juridic fictiv și prin urmare, tranzacția respectivă este lovită de nulitate absolută, iar

părțile urmează a fi repuse în situația anterioară întocmirii tranzacției.

A accentuat că agresiunea fizică este demonstrată prin procesul-verbal din

6 august 2015 cu privire la contravenția prevăzută la art. 78 alin (2) Cod

contravențional, raportul de constatare medico-legală nr. 409 din 31 iulie 2015

întocmit în cadrul dosarului contravențional, raportul de expertiză medico-legală nr.

337/D din 23 decembrie 2015 întocmit în cadrul dosarului penal intentat în baza art.

2011 alin. (1) Cod penal, sentința din 13 mai 2016 a Judecătoriei Orhei, prin care

Natalia Vatavu a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute la art.

2011 alin. (1) Cod penal.

Având în vedere că bunurile imobile donate pârâtei au fost proprietate comună

în devălmășie, contractul de donație urmează a fi rezoluționat în partea ce ține de

donația a ½ cotă-parte din bunurile în litigiu ce i-au aparținut ei în devălmășie cu

recunoașterea dreptului ei de proprietate asupra a ½ cotă-parte din toate bunurile

imobile cu numărul cadastral XXXXX situate în XXXXX și anume, din casa de locuit

(01) cu suprafața de 116,5 m2, din construcția accesorie (02) cu suprafața de 16,4 m2,

din construcția accesorie (03) cu suprafața de 19,8 m2, din lotul de pe lângă casă

destinat pentru construcții cu suprafața de 0,1803 ha.

Astfel, a remarcat că speței în cauză îi sunt aplicabile prevederile art. 835 Cod

civil.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 219, 221 alin. (1), 835

alin. (1)-(3) Cod civil, art. 5, 7, 8, 33, 331, 38 alin. (1), 85 alin. (4), 94 alin. (1), 174-

175, 504, 666 alin. (2), 166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare nr. 373 din 15 ianuarie 2016 încheiat între Natalia Vatavu și Constantin

Vatavu, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate

al lui Constantin Vatavu asupra bunurilor imobile cu numărul cadastral XXXXX

situate în XXXXX, rezoluțiunea contractului de donație nr. 3403 din 23 aprilie 2009

în partea ce ține de donația a ½ cotă-parte din bunurile ce i-au aparținut ei în

devălmășie, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de

proprietate al Nataliei Vatavu asupra a ½ cotă-parte din bunurile imobile cu numărul

cadastral XXXXX situate în XXXXX, recunoașterea dreptului ei de proprietate asupra

a ½ cotă-parte din bunurile imobile cu numărul cadastral XXXXX situate în XXXXX

și anume, din casa de locuit (01) cu suprafața de 116,5 m2, din construcția accesorie

(02) cu suprafața de 16,4 m2, din construcția accesorie (03) cu suprafața de 19,8 m2,

din lotul de pe lângă casă destinat pentru construcții cu suprafața de 0,1803 ha, precum

și încasarea în mod solidar de la Natalia Vatavu și Constantin Vatavu în beneficiul ei

a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu achitarea taxei de stat în mărime de

150 de lei, achitarea onorariului pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 500

de lei, eliberarea certificatului despre înscrierile din Registrul bunurilor imobile în

mărime de 61 de lei.

3

La 19 octombrie 2016, Galina Mihalachii a depus cerere privind extinderea și

concretizarea pretențiilor, suplimentar solicitând încasarea în mod solidar de la

Natalia Vatavu și Constantin Vatavu în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată

suportate în legătură cu achitarea onorariului pentru acordarea asistenței juridice la

examinarea cererii de chemare în judecată în sumă de 1700 de lei.

Prin încheierea din 10 iulie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul Central, a fost atras

în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul Oxana Vișanu.

Prin hotărârea din 10 mai 2018 a Judecătoriei Orhei sediul Central, a fost

respinsă acțiunea.

Prin decizia din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Galina Maihalachii și menținută hotărârea primei instanțe.

La 29 martie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Galina Mihalachii a

declarat recurs împotriva deciziei din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței

de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, deoarece eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Instanța de apel respingând apelul ei a menționat precum că dânsa nu a fost

convingătoare în motivarea ingratitudinii și că conflictele iscate între ea și Natalia

Vatavu au fost inițiate anume de dânsa ca rezultat al refuzului Nataliei Vatavu de a

ceda o parte din imobilul în litigiu, pe care-l deținea cu drept de proprietate, nepoatei

Anastasia Gaiduc.

În acest context, a obiectat că, potrivit materialelor cauzei penale și

contravenționale, care au fost reflectate în hotărârile vizate, conflictele nu au fost

inițiate de ea.

Astfel, acțiunile intimatei sunt reprobabile, care s-au manifestat prin agresiune

verbală și fizică împotriva ei, aceasta fiind și condamnată irevocabil pentru

infracțiunea comisă.

Aprecierea acestor probe de instanța de apel a fost arbitrară, care în mod vădit

neîntemeiat a invocat temeiuri inexistente ale conflictelor iscate, iar infracțiunea

comisă împotriva ei a declarat-o neconvingătoare pentru stabilirea cazului de

ingratitudine.

Totodată, fără a lua în calcul caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

(contravenției), instanța de apel s-a limitat doar la calificativul „neconvingătoare” în

cazul aprecierii acestei probe, fără a aduce în decizie motivele concluziilor sale de

respingere a probelor, ceea ce contravine prevederilor art. 130 alin. (4) CPC.

Curtea de Apel a respins neîntemeiat probele, invocând consecvent și un motiv

inexistent - pretinsa inițiere de către ea a acestor conflicte.

La fel, ca și prima instanță, instanța de apel a invocat aceleași motive în

inaplicabilitatea prevederilor art. 835 alin. (1) Cod civil în speță - inițiatorul

conflictului cu Natalia Vatavu este chiar dânsa.

Chiar și pretinsa inițiere, în toate cazurile, a unui conflict verbal nu justifică

aplicarea unei agresiuni fizice, sancționate conform normelor Codului contravențional

și Codului penal, precum și nu face a fi inexistentă fapta unei ingratitudini grave

atestate.

4

A subliniat că vis-a-vis de aplicabilitatea prevederilor art. 835 Cod civil

(redacția veche), a făcut referire în cererea de apel, iar concluziile de respingere a

acestor argumente nu se regăsesc în decizia contestată.

În motivare, instanța de apel a invocat că art. 828 alin. (1) Cod civil stipulează

că contractul de donație se consideră încheiat în momentul transmiterii bunului. Deci,

donația reprezintă un contract și nu un act juridic unilateral și din acest considerent

are efect doar dacă este însoțit de acordul părților, exprimat în condiții prevăzute de

art. 679 alin. (1) Cod civil, conform căruia contractul se consideră încheiat dacă părțile

au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esențiale.

La acest segment, a subliniat că, fiind un contract unilateral (cu excepția

donațiilor condiționate), contractul de donație pur gratuit nu generează obligații în

sarcina donatarului, ci numai o îndatorire legală, numită de recunoștință. Mărind, cu

titlu gratuit, patrimoniul donatarului din contul patrimoniului său donatorul este în

drept să aștepte din partea donatarului dacă nu o recunoștință, atunci cel puțin

loialitate, manifestată prin abținerea de la săvârșirea unor fapte necorespunzătoare față

de donator.

A menționat că un temei de revocare a donației pentru ingratitudine reprezintă

comiterea de către donatar a altor fapte ilicite față de donator sau față de rudele

apropiate ale acestuia, care atestă o ingratitudine gravă.

Aici se încadrează oricare faptă ilicită, manifestată în formă de agresiune la

sănătatea sau integritatea corporală, injurii, insulte, jigniri, făcute la adresa

donatorului sau a rudelor sale apropiate și care dă dovadă de o ingratitudine gravă.

Astfel, în calitatea sa de normă de drept cu caracter special, aplicabilitatea

acesteia (art. 835 alin. (1) Cod civil, redacția veche) în speță, în raport cu conținutul

și caracterul general al normei art. 735 Cod civil (redacția veche), este incontestabilă.

Prin urmare, garanțiile implicite ale art. 6 § 1 din CEDO au fost neglijate, iar

instanța apel nu a aplicat legea care trebuia sa fie aplicată.

A mai notat că un ultim temei de revocare a donației pentru ingratitudine

prevăzut de lege îl reprezintă refuzul nemotivat al donatarului de a oferi donatorului

întreținerea datorată.

Nu a fost auzit de prima instanță argumentul ei, care la vârsta înaintată este

nevoită să închirieze o casă de locuit, situație cu repercusiuni majore asupra stării sale

financiare și asupra modului său de viață, care nu poate fi catalogat în asemenea

împrejurări drept unul decent.

Prima instanță a considerat nerelevant acest argument ca temei de anulare a

contractului de donație, menționând că la încheierea contractului de donație i-au fost

explicate consecințele încheierii unui asemenea contract, dânsa nefiind privată de

dreptul să-și aleagă la libera sa decizie locul de trai.

Pe cale de consecință, instanța de apel nu a oferit atenție acestui argument din

cererea de apel.

Argumentele expuse în pct. 2-6 din cererea de apel au rămas neauzite de Curtea

de Apel, or, cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 373 din 15

ianuarie 2016 încheiat între Natalia Vatavu și Constantin Vatavu, obiect al căruia este

înstrăinarea imobilului cu numărul cadastral XXXXX situat în XXXXX, cu privire la

care dânsa a invocat despre caracterul fictiv al acestuia, invocând în susținerea

pretențiilor argumente pe care instanța de apel le-a rezumat doar la unul singur și

5

anume, că nulitatea acestuia a fost solicitată din motiv că intimata fictiv a încheiat

contractul de vânzare-cumpărare, deoarece și până în prezent continuă să locuiască în

imobilul ce a constituit obiectul contractului menționat.

A precizat că potrivit prevederilor art. 373 alin. (5) CPC, instanța de apel este

obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, obligație

procedurală care însă a fost neglijată în prezenta speță.

La 23 aprilie 2019, prin intermediului Oficiului Poștal, Natalia Vatavu și

Constantin Vatavu, reprezentați de avocatul Petru Răileanu au depus referință la

recursul declarat de Galina Mihalachii, solicitând considerarea acestuia ca fiind

inadmisibil.

La 13 mai 2019, prin intermediului Oficiului Poștal, notarul Oxana Vișanu a

depus referință la recursul declarat de Galina Mihalachii, solicitând respingerea

acestuia și menținerea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 28 ianuarie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 245

vol. I), însă careva date care ar confirma data recepționării acesteia de către recurentă

la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 29 martie 2019 în termenul legal.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele aduse în cererea de

recurs, audiind recurenta Galina Mihalachii, intimații Natalia Vatavu, Constantin

Vatavu, avocații Viorica Martalog, Petru Răileanu și reprezentantul Agenției Servicii

Publice Veronica Calistru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu

casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Actele cauzei denotă că înaintând acțiunea în judecată împotriva Nataliei

Vatavu și Constantin Vatavu, a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare nr. 373 din 15 ianuarie 2016 încheiat între Natalia Vatavu și Constantin

Vatavu, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de proprietate

al lui Constantin Vatavu asupra bunurilor imobile cu numărul cadastral XXXXX

situate în XXXXX, rezoluțiunea contractului de donație nr. 3403 din 23 aprilie 2009

în partea ce ține de donația a ½ cotă-parte din bunurile ce i-au aparținut ei în

devălmășie, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de

6

proprietate al Nataliei Vatavu asupra a ½ cotă-parte din bunurile imobile cu numărul

cadastral XXXXX situate în XXXXX, recunoașterea dreptului ei de proprietate asupra

a ½ cotă-parte din bunurile imobile cu numărul cadastral XXXXX situate în XXXXX

și anume, din casa de locuit (01) cu suprafața de 116,5 m2, din construcția accesorie

(02) cu suprafața de 16,4 m2, din construcția accesorie (03) cu suprafața de 19,8 m2,

din lotul de pe lângă casă destinat pentru construcții cu suprafața de 0,1803 ha, precum

și încasarea în mod solidar de la Natalia Vatavu și Constantin Vatavu în beneficiul

său a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o, soluție menținută și de instanța de apel.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția a fost dată de către

instanța de apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără determinarea

exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea

completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate de părți.

În susținerea acestei concluzii se vor reține prevederile art. 130 alin. (1) și (2)

CPC, care stipulează că instanța judecătorească apreciază probele după intima ei

convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege și nici un

fel de probe nu au pentru instanță judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor.

Iar potrivit art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în limitele

cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în

primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite

în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Instanța de recurs reține că, contrar acestor prevederi legale, atât instanța de

apel, cât și prima instanță judecând cauza, ca temei de respingere a acțiunii, au reținut

în linii generale faptul că Galina Mihalachii nu a adus probe convingătoare în

motivarea ingratitudinii ca temei de rezoluțiune a contractului de donație.

În același timp instanța de recurs reține că potrivit art. 835 alin. (1) Cod civil,

în vigoare până la 1 martie 2019, donația poate fi revocată dacă donatarul a atentat la

viața donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, dacă se face vinovat de o altă

faptă ilicită față de donator sau față de o rudă apropiată a acestuia, situații care atestă

o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului

întreținerea datorată.

Prin urmare, un temei de revocare a donației pentru ingratitudine prevăzut de

lege îl reprezintă comiterea de către donatar a unor fapte ilicite față de donator sau

față de rudele apropiate ale acestuia, care atestă o ingratitudine gravă. Aici se

încadrează orice faptă ilicită, manifestată în formă de agresiuni la sănătatea sau

integritatea corporală, injurii, insulte, jigniri făcute la adresa donatorului sau rudelor

sale și care dă dovadă de o ingratitudine gravă.

La caz, prin acțiunea depusă, care face obiectul acestei cauze, Galina Mihalachii

a solicitat, în temeiul art. 835 Cod civil, revocarea donației pentru ingratitudine și

7

rezoluțiunea contractului de donație nr. 3403 din 23 aprilie 2009 în partea ce ține de

donația a ½ cotă-parte din bunurile ce i-au aparținut în devălmășie, declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare nr. 373 din 15 ianuarie 2016 încheiat între Natalia

Vatavu și Constantin Vatavu, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării

dreptului de proprietate a lui Constantin Vatavu și a Nataliei Vatavu asupra bunurilor

imobile cu nr. cadastral XXXXX, situate în XXXXX, recunoașterea dreptului de

proprietate după Galina Mihalachii asupra a ½ cotă-parte din bunurile imobile

menționate.

Întru susținerea pretențiilor cu privire la revocarea donației pentru ingratitudine,

Galina Mihalachii a invocat că fiica sa Natalia Vatavu fără careva motive legale are

un comportament agresiv față de ea, aplică forța în privința sa, cauzându-i suferințe

fizice și psihice.

Ajungând la concluzia că Galina Mihalachii nu a adus probe convingătoare în

motivarea ingratitudinii ca temei de rezoluțiune a contractului de donație instanțele,

inclusiv cea de apel a trecut cu vederea și nu a dat apreciere întreg probatoriului adus

de către aceasta în susținerea cerințelor sale fiind ignorate și lăsate fără o apreciere

corespunzătoare de către instanțe, dar care urmau a fi analizate și examinate întru

judecarea justă și corectă a cauzei, or lucrul efectuat asupra unui litigiu supus judecării

nu poate avea doar un aspect aparent, deoarece contravine principiilor impuse prin

lege.

În acest sens rămâne neînțeleasă și reținerea de către instanța de apel, care a

susținut soluția emisă de prima instanță, ca temei de respingere a acțiunii, doar a

argumentelor Nataliei Vatavu cu referire la faptul că conflictele iscate au fost inițiate

anume de către Galina Mihalachii ca rezultat al refuzului Nataliei Vatavu de a ceda o

parte din imobilul donat nepoatei sale Anastasia Gaiduc, precum și faptul că anume

Galina Mihalachii a fost sancționată contravențional pentru agresarea fizică în privința

Nataliei Vatavu.

Or, ajungând la o asemenea concluzie instanța de apel a trecut peste

argumentele Galinei Mihalachii precum că, începând cu anul 2015 relația cu fiica sa

Natalia Vatavu este una tensionată, ca rezultat în privința ultimei, la data de 6 august

2015, fiind întocmit proces-verbal cu privire la contravenție administrativă pe faptul

că la data de 29 iulie 2015, ora 17.00 aceasta a aplicat lovituri Galinei Mihalachii,

cauzând ultimei leziuni corporale, Natalia Vatavu fiind sancționată cu amendă în

mărime de 25 u. c., precum și faptul că în temeiul sentinței din 13 mai 2016, devenită

irevocabilă prin decizia din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, Natalia

Vatavu a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (1) Cod penal, pentru faptul că la data de 7 decembrie 2015 a aplicat lovituri

Galinei Mihalachii, provocându-i leziuni corporale calificate ca vătămări ușoare, iar

contractul de vânzare-cumpărare a imobilului în litigiu a fost semnat de către Natalia

Vatavu cu cumnatul său Constantin Vatavu, imediat după intentarea cauzei penale

împotriva acesteia, ca urmare acesta având un caracter fictiv.

Astfel fiind, în situația în care instanța de apel nu a examinat și apreciat în mod

corespunzător toate probele prezentate de partea în litigiu, se constată a fi neînțeleasă,

cu un caracter incert și motivarea instanței precum că probele prezentate întru

susținerea pretențiilor din acțiune nu sunt convingătoare.

8

De altfel, referitor la conduita necorespunzătoare a donatarului, pretinsă de

către Galina Mihalachii ca fiind ca temei de ingratitudine, și rețintă de altfel și de

instanța de apel, se va nota că la caz situația dată nu a fost analizată în ansamblu cu

toate argumentele și probele susținute de părți, având în vedere că unul din temeiurile

pentru revocarea donației, potrivit prevederilor art. 835 Cod civil, în vigoare până la

1 martie 2019, constituie anume fapta ilicită manifestată de către donatar în privința

donatorului.

Astfel fiind, este indubitabil că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță.

În respectivul context, se accentuează că prin neexpunerea de către instanță

asupra tuturor argumentelor și probelor invocate, se constată nerespectarea la caz a

standardelor unui proces echitabil garantate de art. 6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prezumă dreptul la

o hotărâre motivată, instanța judecătorească fiind obligată a se expune asupra tuturor

obiecțiilor invocate de către subiecți.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c.

Spaniei, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 09 decembrie 1994).

Prin urmare, din perspectiva celor expuse, este de observat că decizia instanței

de apel nu se circumscrie exigenților art. 239 -241 CPC, în condițiile în care nu sunt

analizate raporturile juridice dintre părți prin prisma susținerilor, apărărilor și probelor

din dosar, inclusiv asupra existenței abaterilor de la legalitate.

De aceea, motivarea hotărârii trebuie să fie clară, concisă și concretă în

concordanță cu probele și actele de la dosar, ea constituind astfel o garanție pentru

părțile din proces în fața eventualului arbitrariu judecătoresc și, de altfel, singurul

mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar.

Pe de altă parte, nemotivarea unei hotărâri judecătorești echivalează practic cu

soluționarea procesului fără a intra în fondul acțiunii, de natură să justifice casarea cu

trimitere spre rejudecare.

Față de cele de preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa

integral decizia instanței de apel și de a remite cauza spre rejudecare în instanța de

apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Galina Mihalachii.

9

Se casează integral decizia din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Mihalachii împotriva Nataliei

Vatavu și Constantin Vatavu cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare, radierea din Registrul bunurilor imobile a înregistrării dreptului de

proprietate asupra bunurilor imobile, rezoluțiunea contractului de donație,

recunoașterea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată, cu

remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

10