2ra-78/21 — declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare

2ra-78/21 — declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 2ra-78/21

nr. 1725/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. R. Țurcanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, A. Bostan, V. Cotorobai)

DECIZIE

14 aprilie 2021 1 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Iorga Ala și Iorga Daniel,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Banca

Comercială „Comerțbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Iorga Daniel,

Iorga Ala, Afonina Svetlana, Afonina Svetlana în interesele Afonina Renatei,

Scorobogatco Daria, intervenient accesoriu notarul public Iftodi Victoria

privind recunoașterea nulității contractului de vînzare-cumpărare,

împotriva deciziei din 25 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 02 februarie 2016, Banca Comercială „Comerțbank”

Societate pe Acțiuni s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva

lui Iorga Daniel, Iorga Ala, Afonina Svetlana, Afonina Svetlana în interesele

Afonina Renatei, Scorobogatco Daria, prin care a solicitat constatarea ca fiind

fictiv și nul contractul de vînzare-cumpărare nr.xxx din 30 iunie 2015, încheiat

între Afonina Renata Scorobogatco Daria, Iorga Mihail și Iorga Ala, privind

înstrăinarea apartamentului 32 din str. Xxxxxxxxxxxxx nr.31/4, municipiul

Chișinău.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a acordat Societății Comerciale

„Sofiana Com” Societate cu Răspundere Limitată o serie de credite în perioada

11 aprilie 2008 – 16 iulie 2010. Însă, în anul 2013, Societatea Comercială

„Sofiana Com” s-a aflat în întârziere și nu executa obligațiile asumate față de

bancă. Astfel, prin hotărârea nr.2-2485/12 din 23 aprilie 2013, Judecătoria

Botanica, municipiul Chișinău, a încasat, în mod solidar, de la fidejusorii

debitoarei Societății Comerciale „Sofiana Com”, Svetlana Afonina și Valentin

Afonin, în beneficiul Băncii, suma de 3 907 595,00 lei și taxa de stat în mărime

de 25 000,00 lei.

1

În cadrul procedurii de executare, s-a constatat că Svetlana Afonina, în

temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx din 18 octombrie 2011,

a înstrăinat apartamentul nr. 32 din municipiul Chișinău, str. Xxxxxxxxxxxxx, nr.

31/4, către Goriuc Sevil și Goriuc Nicolae. La rândul lor, la data de 22

noiembrie 2011, Goriuc Sevil și Goriu Nicolae au donat respectivul

apartament către Afonina Renata și Scorobogatco Daria.

La data de 05 octombrie 2015, Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău,

emite o hotărâre (nr.2-52/14 din 05 octombrie 2015) privind anularea

contractelor menționate. Pe parcursul procesului judecătoresc, pârâții Afonina

Renata și Scorobogatco Daria au înstrăinat apartamentul litigios către Iorga

Daniel și Iorga Ala. În acest sens , a fost înregistrat contractul de vânzare-

cumpărare nr.xxx din 30 iunie 2015 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău,

atribuindu-i-se numărul xxxxxxxxxxxxxxxxx.

Consideră reclamanta că contractul de vânzare-cumpărare nr. xxxxx din

18 octombrie 2011, precum și contractul de donație din 22 noiembrie 2011,

sînt fictive și nule, fiind anulate de instanța de judecată, cu punerea părților în

poziția inițială.

La data de 15 decembrie 2016, reclamanta și-a modificat temeiurile și

cerințele din acțiune, solicitând a constata nul contractul de vînzare-cumpărare

nr.xxx din 30 iunie 2015, încheiat între Afonina Renata, Scorobogatco Daria,

Iorga Daniel și Iorga Ala privind înstrăinarea apartamentului 32 din str.

Xxxxxxxxxxxxx nr.31/4, municipiul Chișinău, cu aplicarea nulității absolute

conform art. 217 Cod civil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 iunie 2019,

acțiunea a fost admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2020, apelul declarat de

Iorga Daniel și Iorga Ala a fost respins. S-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 06 iunie 2019.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

examinat just cauza și a emis o hotărâre legală și fondată, argumentele apelanților

fiind nefondate și combătute integral. Or, prin efectul dispozițiilor art. 219 Cod

civil, nulitatea, recunoscută și prin hotărârea judecătorească menționată, a

contractelor de vânzare-cumpărare nr.xxxxx din 18 octombrie 2011 și de

donație din 22 noiembrie 2011, obiectul cărora îl constituia apartamentul în

litigiu, produce efecte retroactive prin repunerea părților în poziția inițială, în

sensul principiului restitutio in integrum instituit de această normă. Prin urmare,

constatarea nulității actelor juridice nominalizate exclude, cu efect retroactiv,

calitatea de proprietar a vânzătorilor din contractul ce constituie obiectul prezentei

cauze. Subsecvent, deoarece potrivit art.315 alin.(1) Cod civil, dreptul de

dispoziție asupra bunului reprezintă elementul dreptului de proprietate ce

aparține exclusiv proprietarului, eventual persoanelor împuternicite de acesta,

lipsa calității de proprietar exclude și dreptul persoanei de a dispune de un bun

ce nu-i aparține. Altfel, Afonina Renata si Scorobogatco Daria, nedeținând într-

un temei legal calitatea de proprietari ai bunului imobil ap. 32 din str.

Xxxxxxxxxxxxx 31/4, mun. Chișinău, nu erau îndreptățiți de a dispune de

acesta.

La 19 octombrie 2020, Iorga Daniel și Iorga Ala au declarat recurs, completat

cu suplimentul la recurs nr. 225 din 19 ianuarie 2021, prin care au solicitat casarea

2

deciziei instanței de apel și a hotărîrii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 06

iunie 2019, cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care cauza să se restituie spre

rejudecare în instanța de apel în alt complet.

În susținerea cererii de recurs, au invocat încălcarea esențială a normelor de

drept material și procedural. Consideră recurenții că instanțele ierarhic inferioare

eronat au concluzionat că contractul nr. xxx din 30 iunie 2015 ar fi fost afectat de

vicii juridice la momentul încheierii lui, iar în consecință eronat au aplicat o normă

de drept material pe care nu erau în drept să o aplice la adoptarea hotărîrilor.

Menționează că intimata Banca Comercială „ComerțBank” ar fi trebuit să prezinte

probe incontestabile în sensul art. 118 Cod procedură civilă, prin care să

demonstreze că contractul de vînzare-cumpărare nr. xxx din 30 iunie 2015 este

fictiv. Însă intimata nu a prezentat asemenea probe. Din contra, s-a demonstrat că,

după procurarea apartamentului, recurenții au întreprins acțiuni concrete ce

demonstrează că aceștia sînt cumpărători de bună-credință, iar contractul este

perfect legal.

La 15 noiembrie 2020, în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Iorga Ala și Iorga Daniel, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței (vol. III, f.d. 42).

Astfel, pe 30 noiembrie 2020, a fost înregistrată referința intimatei Banca

Comercială „Comerțbank” Societate pe Acțiuni, prin care aceasta a solicita

respingerea recursului.

La 20 ianuarie 2021, în adresa intimaților a fost expediat suplimentul la

recurs, depus de către recurenții Iorga Ala și Iorga Daniel, asupra căruia, intimata

Banca Comercială „Comerțbank” s-a expus prin referința din 01 februarie 2021,

solicitînd respingerea recursului inițial și suplimentar declarat de Iorga Ala și

Iorga Daniel.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Iorga Ala și Iorga Daniel împotriva deciziei din 25 iunie 2020 a

Curții de Apel Chișinău a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru

a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinând recursul prin prisma criticilor aduse deciziei atacate, a probelor

administrate la judecarea în primă instanță și în instanța de apel, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că este întemeiat și pasibil de a fi admis din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. b) Cod procedură civilă, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

Actele cauzei certifică faptul că, la 02 februarie 2016, Banca Comercială

„Comerțbank” Societate pe Acțiuni s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Iorga Daniel, Iorga Ala, Afonina Svetlana, Afonina

Svetlana în interesele Afonina Renatei, Scorobogatco Daria, prin care a solicitat

constatarea ca fiind fictiv și nul contractul de vînzare-cumpărare nr.xxx din 30

3

iunie 2015, încheiat între Afonina Renata Scorobogatco Daria, Iorga Mihail

și Iorga Ala, privind înstrăinarea apartamentului 32 din str. Xxxxxxxxxxxxx

nr.31/4, municipiul Chișinău.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că a acordat Societății Comerciale

„Sofiana Com” Societate cu Răspundere Limitată o serie de credite în perioada

11 aprilie 2008 – 16 iulie 2010. Însă, în anul 2013, Societatea Comercială

„Sofiana Com” s-a aflat în întârziere și nu executa obligațiile asumate față de

bancă. Astfel, prin hotărârea nr.2-2485/12 din 23 aprilie 2013, Judecătoria

Botanica, municipiul Chișinău, a încasat, în mod solidar, de la fidejusorii

debitoarei Societății Comerciale „Sofiana Com”, Svetlana Afonina și Valentin

Afonin, în beneficiul Băncii, suma de 3 907 595,00 lei și taxa de stat în mărime

de 25 000,00 lei.

În cadrul procedurii de executare, s-a constatat că Svetlana Afonina, în

temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx din 18 octombrie 2011,

a înstrăinat apartamentul nr. 32 din municipiul Chișinău, str. Xxxxxxxxxxxxx, nr.

31/4, către Goriuc Sevil și Goriuc Nicolae. La rândul lor, la data de 22

noiembrie 2011, Goriuc Sevil și Goriu Nicolae au donat respectivul

apartament către Afonina Renata și Scorobogatco Daria.

La data de 05 octombrie 2015, Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău,

emite o hotărâre (nr.2-52/14 din 05 octombrie 2015) privind anularea

contractelor menționate. Pe parcursul procesului judecătoresc, pârâții Afonina

Renata și Scorobogatco Daria au înstrăinat apartamentul litigios către Iorga

Daniel și Iorga Ala. În acest sens , a fost înregistrat contractul de vânzare-

cumpărare nr.xxx din 30 iunie 2015 la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău,

atribuindu-i-se numărul xxxxxxxxxxxxxxxxx.

Consideră reclamantul că contractul de vânzare-cumpărare nr. xxxxx

din 18 octombrie 2011, precum și contractul de donație din 22 noiembrie 2011,

sînt fictive și nule, fiind anulate de instanța de judecată, cu punerea părților în

poziția inițială.

La data de 15 decembrie 2016, reclamanta și-a modificat temeiurile și

cerințele din acțiune, solicitând a constata nul contractul de vînzare-cumpărare

nr.xxx din 30 iunie 2015, încheiat între Afonina Renata, Scorobogatco Daria,

Iorga Daniel și Iorga Ala privind înstrăinarea apartamentului 32 din str.

Xxxxxxxxxxxxx nr.31/4, municipiul Chișinău, aplicîndcu aplicarea nulității

absolute conform art. 217 Cod civil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 iunie 2019,

acțiunea a fost admisă integral, hotărîrea fiind ulterior menținută și prin decizia

instanței de apel.

Cenzurînd pretențiile de nevaliditate ale actului juridic invocate de

reclamantă prin acțiunea formulată și precizată, instanța constată că soluția

instanțelor de judecată este greșită, or, la caz, acțiunea este neîntemeiată, pentru

că un înscris autentic este un înscris întocmit sau, după caz, primit și autentificat

de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de

stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege, autenticitatea

înscrisului referindu-se la stabilirea identității părților, exprimarea

consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data

înscrisului.

4

Înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la

declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a

autentificat înscrisul, în condițiile legii.

În argumentarea acestei poziții, Colegiul invederează că contractul de

vînzare-cumpărare nr. xxx din 30 iunie 2015 a fost încheiat cu respectarea formei

scrise, autentificate notarial, acesta corespunzînd tuturor exigențelor de legalitate.

În acest sens, este notabil că sancțiunea nulității are drept cauză generică

nerespectarea dispozițiilor legale, lipsa unui element structural al actului juridic

care reglementează condițiile sale de valabilitate la momentul încheierii

contractului, ceea ce în speță nu se regăsește, or la momentul încheierii

contractului de vânzare cumpărare nu existau careva vicii juridice care puteau

împiedica încheierea acestui contract, contractul fiind autentificat notarial, cu

verificarea de către notar a tuturor actelor necesare pentru încheierea contractului.

Este adevarat că, potrivit principiului resoluto iure dantis ce guvernează

instituția nulitătii actului juridic civil, anularea actului inițial atrage după sine și

anularea actului subsecvent.

De la acest principiu există însă o exceptie în cazul în care, deși se anulează

actul principal, nu se mai anuleaza si actul secundar (resolvitur ius accipientis).

Practica judecatorească a admis această excepție, dînd eficiență altor

principii care trebuie ocrotite în circuitul civil, printre care și ocrotirea bunei-

credințe, legiferată prin art. 375 Cod civil, în vigoare în anul 2015, incident

încheierii contractului.

Potrivit acestei exceptii, dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o

persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice

de la dobînditorul de bună-credință numai în cazul în care bunul a fost pierdut de

proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune

sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din posesiunea

acestora, fără voia lor.

Întru aplicarea aceluiași principiu, Codul civil a legiferat, la art. 221 alin. (3)

Cod civil, prezumția legalității actului juridic încheiat inclusiv în cazul trecerii

bunului dobîndit în baza unui act juridic fictiv la un terț de bună-credință, caz în

care se consideră, de asemenea, că trecerea a avut loc în baza unui temei juridic

valabil.

Așadar, în condițiile în care, la caz, au fost respectate atât cerințele de fond

cât și de formă, cauza contractului de vânzare-cumpărare nr. xxx din 30 iunie 2015

fiind una valabilă și licită, iar bunul imobil ce a constituit obiect al

contractului de vânzare cumpărare contestat a fost transmis în proprietate

cumpărătorului, care și-a înregistrat dreptul de proprietate, în modul stabilit de

legislația în vigoare, în Registrul bunurilor imobile, acest contract a fost încheiat

în corespundere cu voința părților, care, fiind prezente în fața notarului, au

declarat că conștientizează acțiunile lor și doresc încheierea contractului în

vederea producerii efectelor juridice, circumstanțe de fapt și de drept care denotă

privind legalitatea actului a cărei nulitate se pretinde, caz în care urmează a fi

respinsă cerința de nulitate a actului vizat și celelalte cerințe subsecvente

formulate de reclamantă în prezenta speță.

Astfel, dat fiind că raporturile juridice între părți au fost constituite legal,

iar argumentele Băncii comerciale “Comerțbank” privind nulitatea contractului

5

vizat sunt declarative, nefiind probate, contrar dispozițiilor art.118 Cod procedură

civilă, Colegiul concluzionează privind netemeinicia acțiunii.

Relevante în acest sens sunt dispozițiile art.320 alin.(1)-(4) Cod civil, potrivit

cărora, dreptul de proprietate asupra unui bun nou, realizat de persoană pentru

sine, se dobândește de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune,

act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărâre

judecătorească atunci când aceasta este translativă de proprietate. În

cazurile prevăzute de lege, proprietatea se poate dobândi prin efectul unui

act administrativ. Prin lege se pot reglementa și alte moduri de dobândire a

dreptului de proprietate.

Potrivit prevederilor art.290, alin.(1) și (2) Cod Civil, dreptul de proprietate

și alte drepturi reale asupra bunurilor imobile, grevările acestor drepturi,

apariția,modificarea și încetarea lor sânt supuse înregistrării de stat.

Înregistrarea de stat a drepturilor asupra bunurilor imobile este publică.

Organul care efectuează înregistrarea de stat este obligat să elibereze oricărei

persoane informații despre toate drepturile și grevările înregistrate asupra

oricărui imobil.

Conform prevederilor art.496 Cod civil, în registrul bunurilor imobile

sânt descrise imobilele și sânt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste

bunuri.

Drepturile de creanță, faptele sau raporturile juridice aferente imobilelor

consemnate în registru pot fi înscrise în cazurile prevăzute de lege. Orice persoană

interesată poate lua cunoștință de conținutul registrului bunurilor imobile. Modul

de elaborare și de întocmire a registrului bunurilor imobile este stabilit de lege.

Conform prevederilor art.321 alin.(2) Cod civil, în cazul bunurilor

imobile, dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul

bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

La caz, Colegiul atestă că bunul imobil cu nr. cadastral 0100105.146.01.032

inițial a aparținut vânzătorului Afonina Renata Valentin și Scorobogatco Daria

cu drept de proprietate privată, în temeiul contractului de donație nr. 2469 din

22 noiembrie 2011, înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile la data de 29

noiembrie 2011

Ulterior, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. xxx din 30 iunie

2015, a cărui nulitate se pretinde, bunul imobil nominalizat a fost înstrăinat cu

titlu oneros către Iorga Ala și Iorga Daniel, ultimii fiind cumpărători de bună-

credință, iar dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 32 din str.

Xxxxxxxxxxxxx 31/4, mun. Chișinău cu nr. cadastral 0100105.146.01.032 a fost

înregistrat în registrul bunurilor imobile cu nr. 0100/15/106118 (f.d.11, vol. I),

înregistrare valabilă până la momentul de față.

Iar, în temeiul art. 497 alin.(1) Cod civil, înscrierile făcute în registrul

bunurilor imobile se prezumă autentice și complete până la proba contrară.

În conformitate cu art.307 din Codul civil, este considerată posesor de bună-

credință persoana care posedă legitim sau care se poate considera îndreptățită

să posede în urma unei examinări diligente, necesare în raporturile civile, a

temeiurilor îndreptățirii sale. Buna-credință este prezumată.

Astfel, Colegiul invocă că, deși prin hotărîrea nr. 2-4452/14 din 05

octombrie 2015 a Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău, a fost constatată

6

nulitatea contractului de vînzare –cumpărare nr. xxxxx din 18 octombrie 2011 și

a contractului de donație din 22 noiembrie 2011, recurenții rămân a fi dobânditori

de bună-credința a apartamentului, dreptul de proprietate al acestora nefiind

afectat.

Deci, buna-credință se prezumă, iar contrariul urmează a fi demonstrat de

partea care contestă buna-credință a recurenților Iorga Ala și Iorga Daniel, ceea

ce în prezenta speță nu a fost probat, fapt ce denotă legalitatea dobândirii de către

recurenți a dreptului de proprietate asupra digului în litigiu.

În acest sens, nu subzistă argumentul instanței de apel precum că constatarea

nulității actelor juridice nominalizate exclude, cu efect retroactiv, calitatea de

proprietar a vânzătorilor din contractul ce constituie obiectul prezentei cauze.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, la momentul

încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr. xxx din 30 iunie 2015,

Scorobogatco Daria și Afonina Renata erau înregistrate ca proprietare ale

bunului în Registrul bunurilor imobile, în baza unui contract de donație valabil,

ceea ce denotă că, la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare

din 30 iunie 2015, acesta era liber de orice vicii juridice.

În plus, tranzacția a fost încheiată în formă autentică, conform rigorilor

Codului Civil, conținând și elementele esențiale ale contractului de vânzare –

cumpărare, iar faptul că peste 4 luni contractul a fost declarat nul, nu anulează

buna-credință a recurenților la momentul încheierii actului.

În consecință, cerința privind declararea nulității contractului din data

de 30 iunie 2015 de vânzare cumpărare a imobilului cu nr. cadastral

0100105.146.01.032 dintre Scorobogatco Daria, Afonina Renata, Iorga Ala și

Iorga Daniel urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată, or, recurenții au dobîndit

dreptul de proprietate asupra acestui bun imobil cu titlu oneros și cu bună-credință

au exercitat posesia sub nume de proprietar pînă în acest moment.

Relevant este și faptul dobândirii de către iorga Ala și Iorga Daniel cu titlu

oneros și în mod legal a bunul imobil de la Scorobogatco Daria și Afonina Renata,

caz în care aceștia se bucură de protecția art.316 al Codului Civil (pînă la 01

martie 2019), potrivit căruia, proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.

Dreptul de proprietate este garantat.Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea

sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă

despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii. Iar constatarea

nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. xxx din 30 iunie 2015 ar echivala

cu o expropriere a recurenților.

În contradictoriu, Colegiul ține să menționeze că intimata Banca Comercială

“Comerțbank” a eșuat să probeze, prin probe pertinente și admisibile,

temeinicia pretențiilor formulate, iar în condițiile în care, la caz, nu a fost întrunit

niciun temei de nulitate a contractului vizat, sunt nejustificate solicitările acesteia.

Or, realizarea unui drept în instanță nu se face gratuit, fără a fi suspus

unor rigori procedurale în ceea ce privește respectarea sarcinii probațiunii,

partea care reclamă încălcarea unui drept prin prisma raționamentului instituit la

art.5 coroborat cu art.118 alin.(1) Cod procedură civilă, urmează să demonstreze

temeinicia acestuia, iar intimata nu a realizat pe deplin această sarcină.

În consecință, anularea contractului de vînzare –cumpărare nr. xxxxx din 18

octombrie 2011 și a contractului de donație din 22 noiembrie 2011 nu atrage și

desființarea actului subsecvent, contractul de vanzare-cumparare nr. xxx din 30

7

iunie 2015 autentificat de notarul public Victoria Iftodi, încheiat cu recurenții

Iorga Ala și Iorga Daniel, care au fost cumpărători de bună-credință.

Așa fiind, instanța a constatat că prezumția bunei-credințe, ce operează în

favoarea subdobînditorului cu titlu oneros, nu a fost rasturnată și, în consecință,

actul juridic subsecvent nu este sancționat cu nulitatea absolută ca urmare a

legăturii cu actul inițial, constatat nul.

Colegiul statuează astfel asupra incorectitudinii constatărilor făcute de

instanța de fond și instanța de apel, astfel încît netemeinicia deciziei contestate

a fost demonstrată pe deplin, iar motivele invocate în recurs sînt întemeiate și

servesc drept temei pentru casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărîrii instanței de fond.

Față de cele mai sus arătate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul declarat, a casa decizia instanței de apel și hotărârea instanței

de fond, cu emiterea unei noi hotărîrii.

În temeiul art. 445 alin. (1) lit. b), alin. (3) și (4) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Iorga Daniel și Iorga Ala.

Se casează integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06

iunie 2019 și decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2020.

Se emite o nouă hotărîre după cum urmează.

Se respinge drept neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de

către Banca Comercială „Comerțbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Iorga

Daniel, Iorga Ala, Afonina Svetlana, Afonina Svetlana în interesele Afonina

Renatei, Scorobogatco Daria, intervenient accesoriu notarul public Iftodi

Victoria, privind recunoașterea nulității contractului de vînzare-cumpărare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

8