3ra-667/20 — cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea recalculării vechimii în muncă

3ra-667/20 — cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea recalculării vechimii în muncă (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-667/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Afacerilor

Interne,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Vladimir Livinschi împotriva Ministerului Afacerilor Interne și

Inspectoratului General al Poliției cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului

și obligarea recalculării vechimii în muncă în organele afacerilor interne,

împotriva deciziei din data de 07 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, s-a menținut

hotărârea din data de 02 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 28 iunie 2018 Vladimir Livinschi a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Ministerului Afacerilor Interne și

Inspectoratului General al Poliției, prin care a solicitat recunoașterea ilegalității

răspunsului Inspectoratului de Poliție Bălți al Inspectoratului General al Poliției

nr.L-16/18 din 08 iunie 2018 și obligarea Ministerului Afacerilor Interne să

recalculeze vechimea în muncă în organele afacerilor interne pentru perioada 18

martie 2005 - 29 septembrie 2006.

În motivarea acțiunii Vladimir Livinschi a invocat că în perioada 01 septembrie

1991 – 29 septembrie 2006 a activat în cadrul organelor afacerilor interne. La 29

septembrie 2006 s-a eliberat din serviciu în legătură cu stabilirea pensiei pentru

vechimea în muncă.

Din certificatul nr.179 din 25 aprilie 2018 eliberat de Inspectoratul de Poliție

Bălți se atestă că Vladimir Livinschi în perioada 01 septembrie 1991-29 septembrie

2006 a activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, iar în

perioada 18 martie 2005 - 29 septembrie 2006 a deținut funcția de șef al secției

instituției speciale a Comisariatului de Poliție mun. Bălți.

1

Reclamantul a susținut că contrar prevederilor art.13 și art.18, lit. c) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr.1544 din 23 iunie 1993 și pct.8, lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată

a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție

și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare la calcularea vechimii în muncă a acestuia nu a fost luată în considerare

perioada de activitate în izolatorul de detenție provizorie a secției serviciului

administrativ.

Vladimir Livinschi a mai menționat că prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr.96 din 20 martie 2018 au fost recunoscute înlesniri două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de

pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate și din aceste considerente,

la10 mai 2018 a expediat în adresa Ministerului Afacerilor Interne cerere prealabilă,

prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă. Prin răspunsul nr.44/10-L-

376/18 din 29 mai 2018 i s-a comunicat că cererea a fost remisă conform

competenței spre examinare Inspectoratului de Poliție Bălți.

La 13 iunie 2018 a primit răspunsul Inspectoratului de Poliție Bălți nr.L-16/18

din 08 iunie 2018, prin care i s-a comunicat că funcțiile deținute de șef al secției

instituției speciale a Comisariatului de Poliție mun. Bălți contravine cerințelor

ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei și pct.8, lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

În opinia reclamantului refuzul de a-i recalcula vechimea în muncă pentru

perioada de activitate în serviciul administrativ al Comisariatului de Poliție mun.

Bălți al IPJ Bălți este absolut nefondat.

Vladimir Livinschi a susținut că efectiv a lucrat în cadrul izolatorului de

detenție provizorie și a îndeplinit funcții de pază, escortare și deținere a persoanelor

reținute și arestate or, unicul fapt că în perioada menționată izolatorul de detenție

provizorie a avut o altă denumire nu poate servi ca temei pentru respingerea cererii

de recalculare a vechimii în muncă în temeiul ordinului MAI nr.96 din 20 martie

2018 și pct.8, lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Temei de

recalculare a vechimii în muncă se regăsește și în prevederile art.9, alin.(3) din Legea

nr.1226 din 27 iunie 1997 cu privire la arestarea preventivă, conform căruia se

constată că administrația locurilor de arest preventiv este obligată: a) să asigure paza

cuvenită și ordinea de deținere a persoanelor aflate în locurile de arest preventiv.

Activând în funcțiile nominalizate și anume de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute, arestate în izolatorul de urmărire penală (izolator de detenție

provizorie), nu au fost luate în considerare actele normative ce apără drepturile

reclamantului la recalcularea eficientă a vechimii în muncă.

În asemenea circumstanțe reclamantul a considerat că a îndeplinit serviciul de

pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de detenție

provizorie, are dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

2

Prin hotărârea din data de 02 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir

Livinschi, s-a recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Inspectoratului de Polițe Bălți al

Inspectoratului General al Poliției nr.L-16/18 din 08 iunie 2018, s-a obligat

Ministerul Afacerilor Interne să recalculeze vechimea în muncă în organele

afacerilor interne lui Vladimir Livinschi pentru perioada 18 martie 2005 - 29

septembrie 2006, ca perioadă de activitate cu înlesniri, calculând două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu. ( f.d. 69,71-73, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 07 februarie 2020 a respins

apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, a menținut hotărârea din data

de 02 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d 189,190-203,

vol.I)

În susținerea soluțiilor sale instanțele de judecată au concluzionat în baza

normelor de drept ce reglementează raportul juridic litigios că cererea de chemare în

judecată depusă de către Vladimir Livinschi este întemeiată, ori s-a constatat că

acesta activând în organele afacerilor interne în perioada 18 martie 2005- 29

septembrie 2006 cade sub incidența prevederilor legale de a considera ca fiind

activitate cu înlesniri, calculând două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Ministerul Afacerilor

Interne, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea

cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 212-215, vol.I)

În motivarea recursului Ministerul Afacerilor Interne a indicat că decizia

contestată este emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, iar

concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Pct.8, lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 prevede

înlesniri la calcularea vechimii în muncă pentru serviciul în închisori, izolatoare de

anchetă penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

În opinia recurentului Vladimir Livinschi în perioada de 18 martie 2005 – 29

septembrie 2006 a activat în funcție de șef al Secției instituții speciale a

Comisariatului de Poliție Bălți, deținând o funcție de conducere în cadrul căreia se

regăsea Izolatorul de Detenție Provizorie, neavând tangență directă cu activitatea

Izolatorului.

În întâmpinarea recursului a depus referință Vladimir Livinschi, prin care a

solicitat respingerea recursului ca inadmisibil. ( f.d.7-8, vol.II)

La 29 iunie 2020 Inspectoratul General al Poliției a depus referință, prin care a

solicitat admiterea recursului depus de către Ministerul Afacerilor Interne,

pronunțarea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată

depusă de către Vladimir Livinschi. (f.d.12-16, vol.II)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și referințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a

fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

3

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 07 februarie 2020, în prezența

reprezentantului Ministerului Afacerilor Interne, notificată autorității publice

recurente la 09 martie 2020. ( f.d. 207, vol.I)

Prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare

a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând

a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență și anume

16 mai 2020.

Necătând la faptul întreruperii termenului de depunere a recursului, la 09 aprilie

2020 Ministerul Afacerilor Interne a depus, în termen, recurs motivat împotriva

deciziei instanței de apel din data de 07 februarie 2020. (f.d.212-215, vol.I)

Examinând temeiurile invocate în recurs și în referință în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

4

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

5

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Ministerul Afacerilor Interne

este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Ministerul Afacerilor Interne, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6