3ra-727/20 — obligarea inregistrarii dreptului de proprietate, repararea erorilor cadastrale, inregistrarea dreptului de folosinta

Dosarul nr. 3ra-727/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Toderaș, E. Bejenaru, D. Pușca) Î N C H E I E R E 22 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului depus de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr împotriva Instituției Publice Agenția Servicii Publice, Consiliul municipal Bălți, Primăria municipiului Bălți, intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Oxana, Palamarciuc Alexandru și Lobanova Ana cu privire la obligarea înregistrării/reînregistrării dreptului de proprietate, repararea erorilor cadastrale, înregistrarea dreptului de folosință, eliberarea extrasului cadastral, încasarea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de către Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr împotriva hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, hotărârii suplimentare din 28 iunie 2019 și încheierii din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La 6 martie 2014,

Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr au depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Teritorial Cadastral Bălți cu privire la obligarea de a reînregistra dreptul de proprietate și repararea erorilor admise la reînregistrarea imobilului. În motivarea acțiunii au indicat că la data de 20 ianuarie 2014, s-au adresat cu cererea prealabilă la Oficiul Teritorial Cadastral Bălți, prin care au solicitat repararea erorilor admise de persoanele responsabile ale Oficiul Teritorial Cadastral Bălți privind reînregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului situat pe adresa str. xxxxx, mun. xxxxx, conform certificatului de moștenitor testamentar nr. 4355 din 19 noiembrie 1996 al lui Șestacov Alexandr și atribuirea numărului de înregistrare în Registrul bunurilor imobile, înregistrat la Oficiul Teritorial Cadastral Bălți la 28 noiembrie 1996 și eliberarea certificatului de proprietate asupra bunului 1 imobil, dobândit prin moștenire, din mun.

xxxxx, str. xxxxx pe numele lui Șestacov Alexandr. În contextul dat, au menționat că prin răspunsul primit de la Oficiul Teritorial Cadastral Bălți, au fost înștiințați că: 1) Șestacov Alexandr a devenit proprietar numai la construcție dar nu și a terenului; 2) În același certificat se menționează că, petiționarii confundă noțiunea de folosința și posesie cu cea de proprietate; 3) Referitor la Palamarciuc Zoia, Oficiul Teritorial Cadastral Bălți indică că nu există nici o tangență cu litigiul dat, deoarece se vorbește de un alt bun imobil și o altă adresa mun. Bălți, str. xxxxx; 4) În ultimul punct a răspunsului invocat se atrage atenția reclamanților că terenul la care se pretinde, este înregistrat în proprietatea Administrației Publice Locale și toate pretențiile urmează a fi adresate nemijlocit acesteia.

Urmare a celor relatate, au invocat dezacordul cu răspunsul primit, explicând că la data de 28 noiembrie 1996, Șestacov Alexandr a înregistrat dreptul de proprietate la organul cadastral asupra ¼ din bunul imobil amplasat în mun. xxxxx, str. xxxxx, care constă din casa de locuit lit. A1, anexe locative lit. A-1, A-2 cu suprafața de 58,7 m.p. suprafața locativă de 51 m.p., anexă auxiliară lit. a, sarai nr. 2, wc nr. 16. Au precizat că prin decizia Primăriei mun. Bălți nr. 14/25 din 16 noiembrie 1995, terenul aferent imobilului cu suprafața de 115 m.p., care aparține cu drept de proprietate Administrației publice locale, a fost întărit după proprietarul bunului imobil, Șestacov Alexandr, cu drept de folosință și posesie.

Ulterior, la data de 19 septembrie 2016, prin hotărârea Primăriei mun. Bălți nr. 9/24 s-a permis Zoei Palamarciuc să construiască o casă individual de locuit și să demoleze ¼ din imobilul lit. A/1, A/2, lit. A/10, situate pe adresa mun. xxxxx, str. xxxxx, cu atribuirea noii adrese str. Sadovoe, 3-a. Au remarcat că la demolarea părți sale din proprietatea comună, Palamarciuc Zoia nu a solicitat acordul coproprietarului Șestacov Alexandr, astfel prin acțiunile sale a înrăutățit starea imobilului, care ulterior s-a demolat, fiind aduse prejudicii proprietății private a lui Șestacov Alexandr. În continuare, au invocat că în urma demolării ¼ cotă-parte din casa de locuit, proprietatea familiei Șestacov și erorii comise de către Oficiul Teritorial Cadastral Bălți, au dus la lipsirea lui Șestacov Alexandr de dreptul de proprietate asupra imobilului ¼ cotă-parte din casa de locuit, situate în mun.

xxxxx, str. xxxxx. Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 46 din Constituția Republicii Moldova, art. 11 lit. a), b), g), 320, 321 alin. (2), art. 337 alin. (1), 346, 347 din Codul civil, art. 59 alin. (1) și alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 1 alin. (2), 3 alin. (1) lit. a), 14, 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Au solicitat obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Bălți la reînregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului situat pe str. xxxxx conform certificatului de moștenitor legal nr. 4355 din 19 noiembrie 1996, al cet. Șestacov Alexandr și atribuirea numărului de înregistrare în Registrul bunurilor imobile înregistrat la BIT Bălți la 28 noiembrie 1996, repararea erorilor de persoanele responsabile ale OCT Bălți prin reînregistrarea imobilului situat în str. xxxxx, mun.

xxxxx, conform certificatului de moștenitor testamentar nr. 4355 din 19 noiembrie 1996 al cet. Șestacov Alexandr și atribuirea numărului de înregistrare în Registrul bunurilor imobile, înregistrat la BIT Bălți la 28 noiembrie 1996 și eliberarea extrasului 2 cadastral privind dreptul de proprietate asupra bunului imobil dobândit prin moștenire din mun. xxxxx, str. xxxxx, pe numele lui Șestacov Alexandr. Prin cererea suplimentară reclamanții au solicitat obligarea OCT Bălți la înregistrarea dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului cu numărul cadastral xxxxxx amplasat în mun. xxxxx, str. xxxxx, în baza hotărârii Consiliului mun. Bălți nr. 14/9 din 17 mai 2001 (f. d. 11-12, vol. II).

La 13 aprilie 2017, Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr, au depus cererea de concretizare a cerințelor prin care au solicitat atragerea în calitate de pârât Consiliul mun. Bălți, obligarea Consiliului mun. Bălți a recunoaște dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de xxxxx ha, situat în str. xxxxx, mun. xxxxx, eliberarea titlului de autentificare a deținătorului acestui teren (f. d. 93 vol. II). Într-un final, după concretizarea pretențiilor (f. d. 115, vol. III), reclamanții au solicitat: - obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Bălți la reînregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului situat pe str. xxxxx conform certificatului de moștenitor legal nr. 4355 din 19 noiembrie 1996, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la 28 noiembrie 1996 cu nr. xxxxx, care stipulează și folosirea fără termen a lotului de pământ din str. xxxxx, mun.

xxxxx; - repararea erorilor admise de persoanele responsabile din Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la reînregistrarea imobilului situat pe str. xxxxx, mun. xxxxx, conform certificatului de moștenitor legal nr. I-4355 din 19 noiembrie 1996 pe numele lui Șestacov Alexandr cu numărul de înregistrare în Registrul bunurilor imobile înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la 28 noiembrie 1996, cu nr. 3069; - obligarea Primăriei mun. Bălți, Oficiului Cadastral Teritorial Bălți la înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului în baza Hotărârii Consiliului mun. Bălți nr. 14/9 din 17 mai 2001, Hotărârii Primăriei nr. 929 din 3 august 2001; - obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Bălți să înregistreze dreptul de folosință a terenului cu nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha, amplasat pe adresa str. xxxxx, mun.

xxxxx, rămas din terenul care a fost format în cadrul Programului de Stat a înregistrării primare masive cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx ha de pe str. xxxxx, mun. xxxxx; - eliberarea extrasului cadastral cu privire la dreptul de proprietate asupra bunului imobil de pe str. xxxxx, mun. xxxxx, dobândit prin moștenire, pe numele lui Șestacov Alexandr. - obligarea Primăriei să elibereze lui Șestacov Alexandr titlul de autentificare a dreptului asupra lotului de pământ cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx ha, rămas din suprafața terenului de pe str. xxxxx, mun. Bălți, cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx ha. - obligarea pârâților să acorde o compensație echitabilă pentru prejudiciile morale și materiale; - compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 6500 lei.

La 17 martie 2015, Palamarciuc Zoia și Palamarciuc Alexandr au depus cerere privind intervenirea în calitate de intervenienți, prin care au solicitat de a fi 3 recunoscuți în calitate de intervenienți accesorii în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov împotriva Oficiul Teritorial Cadastral Bălți privind obligarea de a reînregistra dreptul de proprietate și repararea erorilor admise la reînregistrarea imobilului (f. d.101-102, vol. II). Prin încheierea protocolară din 26 aprilie 2016, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Alexandru și Palamarciuc Oxana (f. d. 144, vol. II). Prin încheiere protocolară la data de 26 decembrie 2017, în temeiul art. 70 din CPC pârâtul OCT Bălți a fot înlocuit cu succesorul său în drepturi Agenția Servicii Publice (f. d. 174, vol. II).

Prin încheierea protocolară din 3 mai 2018, s-a dispus de a atrage în calitate de intervenient accesoriu Lobanova Ana (f. d. 216, vol. II). Prin hotărârea din 29 ianuarie 2015 a Judecătoriei Bălți s-a admis acțiunea și s- a obligat OCT Bălți de a reînregistra dreptul de proprietate asupra imobilului din str. xxxxx, mun. xxxxx după Șestacov Alexandr, cu eliberarea extrasului cadastral cu privire la dreptul de proprietate și repararea erorilor admise la reînregistrarea imobilului. Prin decizia din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de Primăria Bălți și OCT Bălți, s-a casat hotărârea din 29 ianuarie 2015 a Judecătoriei Bălți și s-a restituit cauza la rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliul mun. Bălți, Primăria mun. Bălți, intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Oxana, Palamarciuc Alexandr și Lobanova Ana, cu privire la obligarea înregistrării/reînregistrării dreptului de proprietate, repararea erorilor cadastrale, înregistrarea dreptului de folosință, eliberarea extrasului cadastral, încasarea prejudiciului material și moral. Prin hotărârea suplimentară din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliul mun.

Bălți, Primăria mun. Bălți, intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Oxana, Palamarciuc Alexandr și Lobanova Ana, cu privire la eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Prin încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Bălți s-a declarat inadmisibil apelul depus de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr împotriva hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și a hotărârii suplimentare din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost respins cererea înaintată de Șestacova Liubov privind corectarea erorii din hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 26 iunie 2019, pronunțată în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliul mun.

Bălți, primăria mun. Bălți, intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Oxana, Palamarciuc Alexandru, Lobanova Ana privind obligarea înregistrării/reînregistrării dreptului de proprietate, repararea erorilor cadastrale, înregistrarea dreptului de folosință, eliberarea extrasului cadastral, eliberarea titlului 4 de autentificare a dreptului deținătorului de teren, încasarea prejudiciului material, moral, și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 207, vol. III). Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost anulat încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Bălți și s-a remis cauza la Curtea de Apel Bălți, la faza primirii cererii de apel depusă de Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov împotriva hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și a hotărârii suplimentare din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f. d. 249-254, vol. III).

Prin decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de către Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr împotriva hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, hotărârii suplimentare din 28 iunie 2019 și încheierii din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f. d. 41-57, vol. IV).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 337, 1398, 1422 din Codul Civil (în vigoare până la 01 martie 2019), art. 28 alin. (1) lit. f), 36 alin. (5), 407, 551, din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, art. 123 alin. (2), 249 Cod de procedură civilă, pct. 10, 11, 12, 13, din Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietatea privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localități urbane aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 984 din 21 septembrie 1998, care reglementează aspecte ce țin de temeiurile de încetare a dreptului de proprietate, temeiul și condițiile generale a răspunderii delictuale, temeiurile înregistrării dreptului, documentele ce confirmă înregistrarea drepturilor, înregistrarea pieirii fortuite sau distrugerii (demolării) bunului imobil, particularitățile corectării erorilor comise în procesul transmiterii în proprietate a terenurilor, temeiurile degrevării de probațiune, corectarea greșelilor din hotărâre, modul de transmitere în proprietatea privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localități urbane.

Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a respinge ca neîntemeiate cerințele lui Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov. La 4 iunie 2020, Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr au depus recurs împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți. În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând- o neîntemeiată, deoarece prima instanță și în instanța de apel nu au dat o apreciere a tuturor circumstanțelor cauzei, fiind pasibilă de casare. Au declarat că susține în întregime motivele expuse în cererea de chemare în judecată și în cererile de concretizare a cerințelor.

Au explicat că Primăria mun. Bălți încă în perioada împroprietăririi masive din 1998-2010 a fost obligată să elibereze pe numele lui Șestacov Alexandr titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, însă pe parcursul a mai multor ani a fost negat faptul existenței deciziilor cu privire la atribuirea în proprietate a terenului aferent casei de locuit, amplasate în mun. xxxxx, str. xxxxx, conform certificatului de moștenitor legal nr. 4355 din 19 noiembrie 1996. La fel, au enunțat prin comiterea erorii de neînregistrarea a dreptului de proprietate la momentul reorganizării ÎS Cadastru, în cadrul înregistrării primare masive, organul cadastral teritorial nu a reînregistrat dreptul de proprietate a lui 5 Șestacov Alexandr, astfel fiind lipsit arbitrar de dreptul de proprietate asupra imobilului situat în mun.

xxxxx, str. xxxxx. Cu referire la prevederile art. 59 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, au remarcat că dreptul asupra bunurilor imobile apărute anterior intrării în vigoare a prezentei legi și neînscrise în Registrul bunurilor imobile se consideră valabile, iar aceste drepturi se înscriu în procesul înregistrării primare masive și se consideră născut din ziua legalizării documentelor ce confirmă drepturile. Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, la faza primirii cererii de apel, în alt complet de judecată.

La 12 iunie 2020, recurenții Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr au depus recurs suplimentar prin care au concretizat cerințele din recursul depus la data de 4 iunie 2020, solicitând admiterea recursului casarea hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, hotărârii suplimentare din 28 iunie 2019 și încheierii din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii, invocând netemeinicia acestora.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenții, s-a conformat prevederilor legale și au depus recursul la 4 iunie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ. Prin referința din 29 iunie 2020, IP Agenția Servicii Publice a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ 6 exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 7 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 8