3ra-727/20 — obligarea inregistrarii dreptului de proprietate, repararea erorilor cadastrale, inregistrarea dreptului de folosinta

3ra-727/20 — obligarea inregistrarii dreptului de proprietate, repararea erorilor cadastrale, inregistrarea dreptului de folosinta (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-727/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: E. Balan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Toderaș, E. Bejenaru, D. Pușca)

Î N C H E I E R E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Șestacova Liubov și

Șestacov Alexandr,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr împotriva Instituției Publice Agenția

Servicii Publice, Consiliul municipal Bălți, Primăria municipiului Bălți, intervenienți

accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Oxana, Palamarciuc Alexandru și

Lobanova Ana cu privire la obligarea înregistrării/reînregistrării dreptului de

proprietate, repararea erorilor cadastrale, înregistrarea dreptului de folosință,

eliberarea extrasului cadastral, încasarea prejudiciului material și moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr împotriva

hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, hotărârii suplimentare

din 28 iunie 2019 și încheierii din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 6 martie 2014, Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Oficiului Teritorial Cadastral Bălți cu privire la

obligarea de a reînregistra dreptul de proprietate și repararea erorilor admise la

reînregistrarea imobilului.

În motivarea acțiunii au indicat că la data de 20 ianuarie 2014, s-au adresat cu

cererea prealabilă la Oficiul Teritorial Cadastral Bălți, prin care au solicitat repararea

erorilor admise de persoanele responsabile ale Oficiul Teritorial Cadastral Bălți

privind reînregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului situat pe adresa

str. xxxxx, mun. xxxxx, conform certificatului de moștenitor testamentar nr. 4355

din 19 noiembrie 1996 al lui Șestacov Alexandr și atribuirea numărului de

înregistrare în Registrul bunurilor imobile, înregistrat la Oficiul Teritorial Cadastral

Bălți la 28 noiembrie 1996 și eliberarea certificatului de proprietate asupra bunului

1

imobil, dobândit prin moștenire, din mun. xxxxx, str. xxxxx pe numele lui Șestacov

Alexandr.

În contextul dat, au menționat că prin răspunsul primit de la Oficiul Teritorial

Cadastral Bălți, au fost înștiințați că: 1) Șestacov Alexandr a devenit proprietar numai

la construcție dar nu și a terenului; 2) În același certificat se menționează că,

petiționarii confundă noțiunea de folosința și posesie cu cea de proprietate;

3) Referitor la Palamarciuc Zoia, Oficiul Teritorial Cadastral Bălți indică că nu există

nici o tangență cu litigiul dat, deoarece se vorbește de un alt bun imobil și o altă

adresa mun. Bălți, str. xxxxx; 4) În ultimul punct a răspunsului invocat se atrage

atenția reclamanților că terenul la care se pretinde, este înregistrat în proprietatea

Administrației Publice Locale și toate pretențiile urmează a fi adresate nemijlocit

acesteia.

Urmare a celor relatate, au invocat dezacordul cu răspunsul primit, explicând că

la data de 28 noiembrie 1996, Șestacov Alexandr a înregistrat dreptul de proprietate

la organul cadastral asupra ¼ din bunul imobil amplasat în mun. xxxxx, str. xxxxx,

care constă din casa de locuit lit. A1, anexe locative lit. A-1, A-2 cu suprafața de 58,7

m.p. suprafața locativă de 51 m.p., anexă auxiliară lit. a, sarai nr. 2, wc nr. 16.

Au precizat că prin decizia Primăriei mun. Bălți nr. 14/25 din

16 noiembrie 1995, terenul aferent imobilului cu suprafața de 115 m.p., care aparține

cu drept de proprietate Administrației publice locale, a fost întărit după proprietarul

bunului imobil, Șestacov Alexandr, cu drept de folosință și posesie.

Ulterior, la data de 19 septembrie 2016, prin hotărârea Primăriei mun. Bălți

nr. 9/24 s-a permis Zoei Palamarciuc să construiască o casă individual de locuit și să

demoleze ¼ din imobilul lit. A/1, A/2, lit. A/10, situate pe adresa mun. xxxxx, str.

xxxxx, cu atribuirea noii adrese str. Sadovoe, 3-a.

Au remarcat că la demolarea părți sale din proprietatea comună,

Palamarciuc Zoia nu a solicitat acordul coproprietarului Șestacov Alexandr, astfel

prin acțiunile sale a înrăutățit starea imobilului, care ulterior s-a demolat, fiind aduse

prejudicii proprietății private a lui Șestacov Alexandr.

În continuare, au invocat că în urma demolării ¼ cotă-parte din casa de locuit,

proprietatea familiei Șestacov și erorii comise de către Oficiul Teritorial Cadastral

Bălți, au dus la lipsirea lui Șestacov Alexandr de dreptul de proprietate asupra

imobilului ¼ cotă-parte din casa de locuit, situate în mun. xxxxx, str. xxxxx.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 46 din Constituția Republicii

Moldova, art. 11 lit. a), b), g), 320, 321 alin. (2), art. 337 alin. (1), 346, 347 din Codul

civil, art. 59 alin. (1) și alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, art. 1 alin. (2), 3 alin. (1) lit. a), 14, 15 din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Au solicitat obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Bălți la reînregistrarea

dreptului de proprietate asupra imobilului situat pe str. xxxxx conform certificatului

de moștenitor legal nr. 4355 din 19 noiembrie 1996, al cet. Șestacov Alexandr și

atribuirea numărului de înregistrare în Registrul bunurilor imobile înregistrat la BIT

Bălți la 28 noiembrie 1996, repararea erorilor de persoanele responsabile ale OCT

Bălți prin reînregistrarea imobilului situat în str. xxxxx, mun. xxxxx, conform

certificatului de moștenitor testamentar nr. 4355 din 19 noiembrie 1996 al cet.

Șestacov Alexandr și atribuirea numărului de înregistrare în Registrul bunurilor

imobile, înregistrat la BIT Bălți la 28 noiembrie 1996 și eliberarea extrasului

2

cadastral privind dreptul de proprietate asupra bunului imobil dobândit prin

moștenire din mun. xxxxx, str. xxxxx, pe numele lui Șestacov Alexandr.

Prin cererea suplimentară reclamanții au solicitat obligarea OCT Bălți la

înregistrarea dreptului de proprietate al reclamanților asupra terenului cu numărul

cadastral xxxxxx amplasat în mun. xxxxx, str. xxxxx, în baza hotărârii Consiliului

mun. Bălți nr. 14/9 din 17 mai 2001 (f. d. 11-12, vol. II).

La 13 aprilie 2017, Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr, au depus cererea

de concretizare a cerințelor prin care au solicitat atragerea în calitate de pârât

Consiliul mun. Bălți, obligarea Consiliului mun. Bălți a recunoaște dreptul de

proprietate asupra terenului cu suprafața de xxxxx ha, situat în str. xxxxx, mun.

xxxxx, eliberarea titlului de autentificare a deținătorului acestui teren (f. d. 93 vol.

II).

Într-un final, după concretizarea pretențiilor (f. d. 115, vol. III), reclamanții au

solicitat:

- obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Bălți la reînregistrarea dreptului de

proprietate asupra imobilului situat pe str. xxxxx conform certificatului de

moștenitor legal nr. 4355 din 19 noiembrie 1996, înregistrat în Registrul

bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la 28 noiembrie 1996 cu

nr. xxxxx, care stipulează și folosirea fără termen a lotului de pământ din str.

xxxxx, mun. xxxxx;

- repararea erorilor admise de persoanele responsabile din Oficiul Cadastral

Teritorial Bălți la reînregistrarea imobilului situat pe str. xxxxx, mun. xxxxx,

conform certificatului de moștenitor legal nr. I-4355 din 19 noiembrie 1996 pe

numele lui Șestacov Alexandr cu numărul de înregistrare în Registrul bunurilor

imobile înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Bălți la 28 noiembrie 1996, cu

nr. 3069;

- obligarea Primăriei mun. Bălți, Oficiului Cadastral Teritorial Bălți la

înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului în baza Hotărârii

Consiliului mun. Bălți nr. 14/9 din 17 mai 2001, Hotărârii Primăriei nr. 929 din

3 august 2001;

- obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Bălți să înregistreze dreptul de folosință

a terenului cu nr. xxxxx, cu suprafața de xxxxx ha, amplasat pe adresa str.

xxxxx, mun. xxxxx, rămas din terenul care a fost format în cadrul Programului

de Stat a înregistrării primare masive cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața

de xxxxx ha de pe str. xxxxx, mun. xxxxx;

- eliberarea extrasului cadastral cu privire la dreptul de proprietate asupra bunului

imobil de pe str. xxxxx, mun. xxxxx, dobândit prin moștenire, pe numele lui

Șestacov Alexandr.

- obligarea Primăriei să elibereze lui Șestacov Alexandr titlul de autentificare a

dreptului asupra lotului de pământ cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de xxxxx

ha, rămas din suprafața terenului de pe str. xxxxx, mun. Bălți, cu nr. cadastral

xxxxx cu suprafața de xxxxx ha.

- obligarea pârâților să acorde o compensație echitabilă pentru prejudiciile morale

și materiale;

- compensarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 6500 lei.

La 17 martie 2015, Palamarciuc Zoia și Palamarciuc Alexandr au depus cerere

privind intervenirea în calitate de intervenienți, prin care au solicitat de a fi

3

recunoscuți în calitate de intervenienți accesorii în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov împotriva Oficiul

Teritorial Cadastral Bălți privind obligarea de a reînregistra dreptul de proprietate și

repararea erorilor admise la reînregistrarea imobilului (f. d.101-102, vol. II).

Prin încheierea protocolară din 26 aprilie 2016, au fost atrași în proces în calitate

de intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Alexandru și Palamarciuc

Oxana (f. d. 144, vol. II).

Prin încheiere protocolară la data de 26 decembrie 2017, în temeiul art. 70 din

CPC pârâtul OCT Bălți a fot înlocuit cu succesorul său în drepturi Agenția Servicii

Publice (f. d. 174, vol. II).

Prin încheierea protocolară din 3 mai 2018, s-a dispus de a atrage în calitate de

intervenient accesoriu Lobanova Ana (f. d. 216, vol. II).

Prin hotărârea din 29 ianuarie 2015 a Judecătoriei Bălți s-a admis acțiunea și s-

a obligat OCT Bălți de a reînregistra dreptul de proprietate asupra imobilului din

str. xxxxx, mun. xxxxx după Șestacov Alexandr, cu eliberarea extrasului cadastral

cu privire la dreptul de proprietate și repararea erorilor admise la reînregistrarea

imobilului.

Prin decizia din 15 septembrie 2015 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Primăria Bălți și OCT Bălți, s-a casat hotărârea din 29 ianuarie 2015 a

Judecătoriei Bălți și s-a restituit cauza la rejudecare, în aceeași instanță, în alt complet

de judecată.

Prin hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov

împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliul mun. Bălți, Primăria mun. Bălți,

intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Oxana, Palamarciuc Alexandr

și Lobanova Ana, cu privire la obligarea înregistrării/reînregistrării dreptului de

proprietate, repararea erorilor cadastrale, înregistrarea dreptului de folosință,

eliberarea extrasului cadastral, încasarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea suplimentară din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Șestacov Alexandr și

Șestacova Liubov împotriva Agenției Servicii Publice, Consiliul mun. Bălți, Primăria

mun. Bălți, intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia, Palamarciuc Oxana,

Palamarciuc Alexandr și Lobanova Ana, cu privire la eliberarea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Prin încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Bălți s-a declarat inadmisibil

apelul depus de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr împotriva hotărârii din

26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, și a hotărârii suplimentare din

28 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Prin încheierea din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

respins cererea înaintată de Șestacova Liubov privind corectarea erorii din hotărârea

Judecătoriei Bălți, sediul Central din 26 iunie 2019, pronunțată în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov împotriva Agenției Servicii Publice,

Consiliul mun. Bălți, primăria mun. Bălți, intervenienți accesorii Palamarciuc Zoia,

Palamarciuc Oxana, Palamarciuc Alexandru, Lobanova Ana privind obligarea

înregistrării/reînregistrării dreptului de proprietate, repararea erorilor cadastrale,

înregistrarea dreptului de folosință, eliberarea extrasului cadastral, eliberarea titlului

4

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, încasarea prejudiciului material,

moral, și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 207, vol. III).

Prin decizia din 23 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost anulat

încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Bălți și s-a remis cauza la Curtea de

Apel Bălți, la faza primirii cererii de apel depusă de Șestacov Alexandr și

Șestacova Liubov împotriva hotărârii din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, și a hotărârii suplimentare din 28 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central (f. d. 249-254, vol. III).

Prin decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de către Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr împotriva hotărârii din

26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, hotărârii suplimentare din

28 iunie 2019 și încheierii din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central

(f. d. 41-57, vol. IV).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 337, 1398, 1422

din Codul Civil (în vigoare până la 01 martie 2019), art. 28 alin. (1) lit. f), 36

alin. (5), 407, 551, din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie

1998, art. 123 alin. (2), 249 Cod de procedură civilă, pct. 10, 11, 12, 13, din

Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietatea privată a loturilor de

pământ de pe lângă casă în localități urbane aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 984 din 21 septembrie 1998, care reglementează aspecte ce țin de temeiurile de

încetare a dreptului de proprietate, temeiul și condițiile generale a răspunderii

delictuale, temeiurile înregistrării dreptului, documentele ce confirmă înregistrarea

drepturilor, înregistrarea pieirii fortuite sau distrugerii (demolării) bunului imobil,

particularitățile corectării erorilor comise în procesul transmiterii în proprietate a

terenurilor, temeiurile degrevării de probațiune, corectarea greșelilor din hotărâre,

modul de transmitere în proprietatea privată a loturilor de pământ de pe lângă casă

în localități urbane.

Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel

a reținut că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a respinge ca neîntemeiate

cerințele lui Șestacov Alexandr și Șestacova Liubov.

La 4 iunie 2020, Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr au depus recurs

împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-

o neîntemeiată, deoarece prima instanță și în instanța de apel nu au dat o apreciere a

tuturor circumstanțelor cauzei, fiind pasibilă de casare.

Au declarat că susține în întregime motivele expuse în cererea de chemare în

judecată și în cererile de concretizare a cerințelor.

Au explicat că Primăria mun. Bălți încă în perioada împroprietăririi masive din

1998-2010 a fost obligată să elibereze pe numele lui Șestacov Alexandr titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, însă pe parcursul a mai multor ani a

fost negat faptul existenței deciziilor cu privire la atribuirea în proprietate a terenului

aferent casei de locuit, amplasate în mun. xxxxx, str. xxxxx, conform certificatului

de moștenitor legal nr. 4355 din 19 noiembrie 1996.

La fel, au enunțat prin comiterea erorii de neînregistrarea a dreptului de

proprietate la momentul reorganizării ÎS Cadastru, în cadrul înregistrării primare

masive, organul cadastral teritorial nu a reînregistrat dreptul de proprietate a lui

5

Șestacov Alexandr, astfel fiind lipsit arbitrar de dreptul de proprietate asupra

imobilului situat în mun. xxxxx, str. xxxxx.

Cu referire la prevederile art. 59 din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, au remarcat că dreptul asupra bunurilor imobile

apărute anterior intrării în vigoare a prezentei legi și neînscrise în Registrul bunurilor

imobile se consideră valabile, iar aceste drepturi se înscriu în procesul înregistrării

primare masive și se consideră născut din ziua legalizării documentelor ce confirmă

drepturile.

Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, la faza primirii cererii de

apel, în alt complet de judecată.

La 12 iunie 2020, recurenții Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr au depus

recurs suplimentar prin care au concretizat cerințele din recursul depus la data de

4 iunie 2020, solicitând admiterea recursului casarea hotărârii din 26 iunie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, hotărârii suplimentare din 28 iunie 2019 și

încheierii din 12 septembrie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și decizia din

10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a

acțiunii, invocând netemeinicia acestora.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenții, s-a conformat prevederilor legale și au

depus recursul la 4 iunie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Prin referința din 29 iunie 2020, IP Agenția Servicii Publice a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

6

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

7

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Șestacova Liubov și Șestacov Alexandr, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8