2ra-227/18 — anularea actului administrativ, încasarea prejudiciului material, revendecarea terenului

2ra-227/18 — anularea actului administrativ, încasarea prejudiciului material, revendecarea terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-227/18

Instanța de fond: Judecătoria Bălți – D. Stănilă,

Instanța de apel: CA Bălți – A. Gheorghieș, E. Toderaș, E. Bejenaru,

Î N C H E I E R E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Zoia Palamrciuc,

în cauza civilă la acțiunea lui Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov împotriva

Zoiei Palamarciuc, Oxanei Palamarciuc, Alexandru Palamarciuc, Primăriei municipiului

Bălți cu privire la anularea actului administrativ, încasarea prejudiciului material,

revendicarea terenului, obligarea la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aflat în

posesie și cererea reconvențională depusă de către Zoia Palamarciuc împotriva

Consiliului municipal Bălți și lui Alexandru Șestacov, intervenient accesoriu Anna

Lobanova cu privire la anularea în parte a actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 18 iulie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de către Zoia Palamarciuc, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Bălți din data de 02 noiembrie 2016, s-a respins recursul depus de către Alexandru

Șestacov și Liubovi Șestacov, s-a menținut încheierea Judecătoriei Bălți din data de 31

octombrie 2016,

C O N S T A T Ă:

Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov la data de 26 iunie 2014 s-au adresat în

instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare,

împotriva Zoiei Palamarciuc, Oxanei Palamarciuc, Alexandru Palamarciuc și Primăria

municipiului Bălți, solicitând anularea deciziei Primăriei mun. Bălți cu nr.9/24 din 19

septembrie 1996, încasarea prejudiciului material în sumă de 150 000 lei din contul

Primăriei municipiului Bălți și Zoiei Palamarciuc în cote-părți egale, revendicarea

terenului din posesia Zoiei Palamarciuc, Oxanei Palamarciuc, Alexandru Palamarciuc cu

obligarea la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aflat în posesie, obligarea

Administrației Publice Locale de a le atribui în proprietate privată terenul de pământ cu

numărul cadastral xxxxx din mun. Bălți, str. xxxxx cu eliberarea titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de proprietate lui Alexandru Șestacov. ( f.d. 3-6, 162, vol.I)

În motivarea acțiunii reclamanții au invocat, că Alexandru Șestacov a devenit

proprietar a imobilului situat în str. xxxxx, mun. Bălți, în baza certificatului de

moștenitor legal, după decesul mamei sale Anna Crasiuc.

La data de 28 noiembrie 1996 Alexandru Șestacov ca moștenitor a înregistrat

dreptul de proprietate la organul cadastral Bălți, care i-a eliberat certificatul de proprietar

1

pe ¼ din imobilul situat în str. xxxxx, mun. Bălți, care constă din casa de locuit lit. A1,

anexe locative lit. A-1, A-2 cu suprafața de 58,7 m.p., suprafața locativă de 51 m.p.,

anexă auxiliară lit. a, sarai nr.2, wc nr.16.

Prin dispoziția Primăriei mun. Bălți nr.14/25 din 16 noiembrie 1995, terenul

aferent imobilului cu suprafața totală de 1260 m.p. a fost transmis în folosință comună

tuturor coproprietarilor, dintre care 700 m.p. în folosință tuturor coproprietarilor, iar

surplusul de teren 115 m.p. a fost transmis coproprietarului Alexandru Șestacov cu drept

de folosință și posesie.

În anul 2000 coproprietarii Palamarciuc au demolat cota lor parte din imobilul

vizat. La demolarea părții lor din proprietatea comună pe cote-părți, Zoia Palamarciuc nu

a solicitat și nu a obținut consimțământul coproprietarului Alexandru Șestacov. Având în

vedere faptul că cota-parte deținută de Alexandru Șestacov se afla în mijlocul

construcției, în urma demolării părților laterale a imobilului, starea tehnică a acestuia s-a

înrăutățit considerabil, ceea ce ulterior a dus la demolarea integrală a casei, inclusiv

partea sa.

Menționează, că s-a adresat cu plângere la comisariatul de poliție împotriva

acțiunilor Zoiei Palamarciuc, iar prin Ordonanța din 06 februarie 2001 a Comisariatului

de Poliție Bălți s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe motivul lipsei în acțiunile

pârâtei a componenței de infracțiune.

La data de 02 ianuarie 2001 Alexandru Șestacov s-a adresat la OCT Bălți cu

cererea de a i se elibera copia planului cadastral cu procent de uzură, pentru a obține

autorizație la construirea unei case noi. Prin răspunsul OCT Bălți din 16 februarie 2001

s-a constatat existenta casei de locuit cu uzura 60%.

În vara anului 2001 Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov au executat reparație

curentă a imobilului asupra căruia dețineau proprietatea, unde au continuat să trăiască,

administrând terenul aferent până în anul 2004. Ulterior, în anul 2005 Alexandru

Șestacov și Liubovi Șestacov s-au adresat cu o cerere la Primăria mun. Bălți, prin care au

solicitat eliberarea titlului de proprietate asupra terenului aferent imobilului.

Prin răspunsul Primăriei nr.09-04/938 din 15 martie 2005, au fost înștiințați că

pentru a obține titlul de proprietate pe terenul aferent imobilului urmează să prezinte

actele ce confirmă dreptul de folosință a terenului aferent imobilului, pe termen

nedeterminat, ori oferirea terenului pentru construirea și exploatarea casei de locuit. Deși

actele solicitate au fost prezentate, Primăria nu a eliberat titlul de proprietate asupra

terenului aferent imobilului. Prin răspunsul Primăriei nr. Ș-1058/14 din 10 mai 2010,

reclamanții au fost înștiințați, că teren pentru construirea caselor de locuit se atribuie

doar familiilor tinere care se află în căsătorie nu mai mult de 5 ani.

De asemenea Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov au mai menționat, că prin

răspunsul primit de la Procuratură la data de 02 august 2010 au aflat despre hotărârea

Primăriei mun. Bălți cu nr. 9/24 din 19 septembrie 1996, prin care s-a autorizat Zoiei

Palamarciuc să demoleze construcția veche și să construiască o casă nouă. Până la acel

moment reclamanții considerau că, Zoia Palamarciuc samavolnic a demolat construcțiile

și a construit casa.

Afirmă, că în perioada 2009-2010 familia Zoiei Palamarciuc, prin construirea

gardului capital și instalarea porților de fier, a îngrădit accesul la terenul aflat în folosința

și posesia familiei Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov, care a fost atribuit în baza

hotărârii Primăriei, care nu a fost anulată, astfel dreptul de folosință și posesie a terenului

urma să fie înregistrat în registrul bunurilor imobile, fapt omis de OCT Bălți.

2

În aceiași perioadă Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov s-au adresat la OCT

Bălți cu cererea de a constata demolarea definitivă a casei de locuit situate în str. xxxxx,

mun. Bălți.

Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov au aflat, că prin decizia Consiliului mun.

Bălți nr.9/23 din 02 august 2009 s-a atribuit terenul aflat în folosința comună pe cote

părți familiei tinere Stanimac, fiica Zoiei Palamarciuc, pentru construcția casei

individuale, iar la data de 18 aprilie 2007 a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului

asupra terenului lui Alexandr Palamarciuc, fiul Zoiei Palamarciuc, care este până în

prezent proprietar de facto a terenului situat în str. xxxxxx.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 07 mai 2013 s-a dispus anularea actului

provizoriu nr.15858 din 08 decembrie 2010 ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune

și beneficiere funciară asupra terenului de pământ cu suprafața de 645 m.p. din str.

xxxxx, mun. Bălți, eliberat familiei Stanimac, în baza Deciziei Consiliului municipal

Bălți cu nr. 9/23 din 29 octombrie 2009. Hotărârea primei instanțe a fost menținută prin

decizia Curții de Apel Bălți, din 03 decembrie 2013.

În susținerea pretenției cu privire a anularea hotărârii nr.9/24 din 19 septembrie

1996 reclamanții au mai menționat, că la emiterea acesteia Primăria mun. Bălți în mod

obligatoriu urma să dețină acordul scris al tuturor coproprietarilor, condiție care nu a fost

respectată, iar executarea hotărârii menționate a dus la atingerea drepturilor sale și

anume la distrugerea definitivă a cotei-părți din casa de locuit, ce le aparține cu drept de

proprietate.

În opinia reclamanților Primăria mun. Bălți împreună cu Zoia Palamarciuc trebuie

să repare în mod egal prejudiciul material cauzat, ca urmare a emiterii ilegale a hotărârii

și demolarea cotei-părți cei aparține ultimei din casa de locuit situată în mun. Bălți, str.

xxxxx, ori demolarea unei cotei – părți din casa de locuit a dus la deteriorarea și a cotei-

părți aflate în proprietatea familiei Șestacov.

Mai afirmă, că terenul și grădina din str. xxxxx, mun. Bălți la moment se află în

posesia nelegitimă a lui Alexandru Palamarciuc, Oxana Palamarciuc și Zoiei

Palamarciuc, iar acest fapt constituie un obstacol în exercitarea dreptului de proprietate a

familiei Șestacov, menționând că acest obstacol poate fi înlăturat doar prin revendicarea

terenului și a grădinii din posesia pârâților.

La data de 28 ianuarie 2016 Zoia Palamarciuc a depus cererea reconvențională

împotriva Consiliului mun. Bălți și lui Alexandru Șestacov, intervenient accesoriu Anna

Lobanova privind anularea prevederilor din anexa nr. 4 a hotărârii Consiliului municipal

Bălți cu nr.14/9 din 17 mai 2001 în partea atribuirii a ¼ cota parte din terenul cu

suprafața de 0.1325 din str. xxxxx. mun. Bălți în proprietate privată lui Alexandru

Șestacov.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat, că la data de 30 noiembrie 2015 a

obținut din Arhiva municipiului Bălți copia extrasului din anexa nr.4 a Hotărârii nr.14/9

din 17 mai 2001 „privind transmiterea în proprietate privată a loturilor de pământ de pe

lângă casă”. Potrivit pct.5 a hotărârii nr.14/9 din 17 mai 2011 s-a dispus transmiterea

către proprietarii caselor de locuit în proprietate privată, loturile de pământ de pe lângă

casă conform actelor de atribuire a terenului sub construcție și a căror construcții sunt

autorizate, dar dispun de surplus de suprafață, care sunt oglindite în proiectul planului

cadastral a terenului, independent de sectorul de teren de bază conform listelor nr.4 nr.

d/o 79, terenul cu nr. cadastral xxxxx din str. xxxxx mun. Bălți proprietarii casei de

locuit sunt Anna Lobanova ½ cotă - parte, Zoia Palamarciuc ¼ cotă- parte și Alexandru

3

Șestacov ¼ cotă- parte. Suprafața terenului conform documentului este de 0.1260 m.p.,

suprafața reală a terenului este de 0.1325 m.p.

La data de 07 decembrie 2015 a depus cerere prealabilă prin care a solicitat

anularea prevederilor din anexa nr.4 a Hotărârii nr.14/9 din 17 mai 2011 privind

transmiterea în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă”, prin care a

fost dispusă transmiterea în proprietate privată lui Alexandru Șestacov ¼ cotă- parte din

terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața 0.1325 m.p. din str. xxxxx, mun. Bălți.

În opinia Zoiei Palamarciuc hotărârea Consiliului municipal Bălți din 17 mai 2011

în partea transmiterii în proprietate a terenului din str. xxxxx, mun. Bălți lui Alexandru

Șestacov contravine legislației în vigoare, ori potrivit preambulului hotărârii nr.14/9 din

17 mai 2011 aceasta este emisă în temeiul art. 11 Cod funciar, conform căruia

autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate, trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren

ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu

legislația.

Totodată, Zoia Palamarciuc indică, că potrivit hotărârii judecătoriei Bălți din 07

mai 2013 a fost respinsă cerința lui Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov privind

eliberarea titlului deținătorului de teren. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03

decembrie 2013 soluția instanței de fond a fost menținută, instanța de apel a constatat că

Alexandru Șestacov nu deține dreptul de proprietate asupra vreunui bun imobil, adică

casa din str. xxxxx, mun. Bălți, întrucât casa pe care a deținut-o, a pierit odată cu

demolarea ei. Prin urmare, apelantul nu întrunește condițiile necesare și nu cade sub

incidența art. 11 Cod funciar, din care considerente nu poate pretinde la eliberarea titlului

de proprietate asupra terenului. Potrivit actului de inspectare întocmit la 30 ianuarie 2000

imobilul era demolat. Conform actului de inspectare din 26 august 2015 s-a constatat, că

casa lit. A din str.xxxxx. mun. Bălți a fost demolată, astfel în aceste circumstanțe,

hotărârea Consiliului municipal Bălți nr.14/9 din 17 mai 2011 a devenit caducă.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 31 octombrie 2016 s-a scos de pe rol cererea

de chemare în judecată înaintată de către Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov

împotriva Zoiei Palamarciuc, Oxanei Palamarciuc, Alexandru Palamarciuc și Primăria

municipiului Bălți cu privire la anularea actului administrativ, încasarea prejudiciului

material, revendicarea terenului, obligarea la înlăturarea obstacolelor în folosirea

terenului aflat în posesie. ( f.d. 72-74, vol. II)

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 02 noiembrie 2016 cererea de chemare în

judecată înaintată de Zoia Palamarciuc împotriva Consiliului mun. Bălți și Alexandru

Șestacov privind anularea actului administrativ a fost respinsă. ( f.d. 65, 93-98, vol. II)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 18 iunie 2017 a respins apelul

declarat de către Zoia Palamarciuc, a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți din data de 02

noiembrie 2016, a respins recursul depus de către Alexandru Șestacov și Liubovi

Șestacov, a menținut încheierea Judecătoriei Bălți din data de 31 octombrie 2016. (f.d.

196, 197-210, vol.II)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel la data de 20 noiembrie 2017 Zoia

Palamarciuc a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea respingerii cererii

reconvenționale și în această parte a emite o nouă hotărâre privind admiterea pretențiilor

sale.( f.d. 1-3, vol.III)

4

În motivarea recursului recurenta a indicat, că atât instanța de fond cât și instanța

de apel nu au aplicat legea care urma să fie aplicată. De asemenea instanțele de judecată

au încălcat normele de drept procedural, prin ne citarea intervenientului accesoriu Anna

Lobanova, care a fost atras în proces la cerere lui Alexandru Șestacov.

În susținerea ilegalității deciziei Consiliului mun. Bălți nr.14/9 din 17 mai 2011 a

indicat, că aceasta contravine normelor art. 11 Cod Funciar în colaborare cu art. 337 Cod

Civil, ori potrivit probelor prezentate se confirmă că casa de locuit lit. A din str. xxxxx,

mun. Bălți la momentul emiterii deciziei era demolată.

La data de 02 februarie 2018 Alexandru Șestacov și Liubovi Șestacov au depus

referință la cererea de recurs depusă de către Zoia Palamarciuc, prin care au solicitat

respingerea recursului ca fiind inadmisibil. (f.d.11-12, vol.II)

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 18

iulie 2017, expediată participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la data de

22 septembrie 2017. (f.d.222,vol.II) Potrivit avizului de recepție, la data de 26

septembrie 2017 a fost recepționată de către Zoia Palamarciuc. ( f.d. 225, vol.II)

În aceste circumstanțe recursul declarat de către Zoia Palamarciuc la data de 20

noiembrie 2017, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Zoia

Palamarciuc este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate

eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

5

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Zoia Palamarciuc asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Zoia Palamarciuc inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431, alin. 1, art. 433, lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E:

Recursul, declarat de către Zoia Palamarciuc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

6