2ra-969/20 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, a pensiei de întreținere a soției, a cheltuielilor de judecată ș.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor, a pensiei de întreţinere a soţiei, a cheltuielilor de judecată ş.a.
- Temei legal
- obligaţia soţilor de a se întreţine reciproc, cuantumul pensiei de întreţinere încasate de la soţ, fostul soţ
2ra-969/20 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, a pensiei de întreținere a soției, a cheltuielilor de judecată ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-969/20
Prima instanță: Judecătoria Comrat sediul Ceadîr-Lunga (jud. S. Pilipenco)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici)
DECIZIE
22 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Nadejda Diulgher, reprezentată de avocatul
Elena Lazareva
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Diulgher
împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, a pensiei de
întreținere a soției și a cheltuielilor de judecată și la
cererea reconvențională a lui Ivan Diulgher împotriva Nadejdei Diulgher cu
privire la constatarea paternității
împotriva deciziei din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care
a fost respins apelul declarat de Ivan Diulgher, admis apelul declarat de Nadejda
Diulgher, reprezentată de avocatul Elena Lazareva, casată parțial hotărârea din
17 mai 2019 a Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr-Lunga și emisă în această parte o
nouă hotărâre
constată:
La 2 februarie 2015, Nadejda Diulgher a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la desfacerea căsătoriei.
În motivarea acțiunii a invocat că este în relații de căsătorie cu Ivan Diulgher,
căsătoria fiind înregistrată în registrul actelor de căsătorie cu nr. 5, la
10 februarie 2014, la Primăria sat. Cazaclia, din căsătorie au un copil, fiul XXXXX,
născut la XXXXX.
A comunicat că viața de familie cu pârâtul nu a fost una reușită, având
caractere diferite, des apăreau certuri și conflicte, iar pârâtul nu lua în considerație
opinia ei, deseori nu găseau soluții comune, în rezultat, dânsa a plecat.
1
Astfel, din luna noiembrie 2014, nu duc viață în comun, locuiesc separat, nu
mențin relații de căsătorie.
A considerat că familia lor este distrusă definitiv, iar viața în comun în
continuare este imposibilă.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 37 Codul familie, art. 7, 166
CPC.
A solicitat desfacerea căsătoriei înregistrate între ea și Ivan Diulgher la
10 februarie 2014 la Primăria sat. Cazaclia, înscrisul în registru de acte cu nr. 5.
La 2 februarie 2015, Nadejda Diulgher a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la încasarea pensiei de întreținere a soției.
În motivarea acțiunii a invocat că din căsătoria cu pârâtul au un copil minor,
fiul XXXXX.
A remarcat că îi este greu să asigure de sine stătător întreținerea sa și a fiului,
întrucât copilul are doar 8 luni, are nevoie de îngrijire, prin urmare, este în
imposibilitate de a lucra.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 82, 84 Codul familie, art. 7,
34, 166 CPC.
A solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul ei a pensiei de
întreținere a soției în mărime de 600 de lei lunar până la atingerea vârstei de 3 ani de
către copilul minor XXXXX
La 2 februarie 2015, Nadejda Diulgher a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului
minor.
În motivarea acțiunii a invocat că pârâtul refuză de a-i oferi ajutor material la
întreținerea copilului lor comun.
A considerat că, pentru ca copilul minor să aibă un trai decent, pârâtul
împreună cu ea urmează să participe la întreținerea fiului, prin achitarea pensiei de
întreținere.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 74, 98 Codul familie, art. 27
din Convenția privind drepturile copilului, art. 7, 166 CPC.
A solicitat încasarea din contul pârâtului în beneficiul ei a pensiei de
întreținere a copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime fixă de 315 de
lei lunar până la atingerea majoratului de către copil.
Pe parcursul examinării cauzei, Nadejda Diulgher a depus cerere de
concretizare a acțiunii, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor
XXXXX, născut la XXXXX, cu mama.
În motivarea acesteia a invocat că pârâtul, sub pretextul de a comunica cu
copilul, l-a luat de la mama ei pentru o zi și până la moment nu l-a întors, chiar și în
pofida faptului că dânsa a revenit din Turcia la 4 mai 2015.
A menționat că imediat ce a aflat că pârâtul nu întoarce copilul, fiind în Turcia,
îi scria mesaje în acest sens, iar după ce a revenit în țară s-a adresat pârâtului ca să îi
întoarcă copilul.
La fel, s-a adresat și organelor de tutelă și curatelă, dar pârâtul invoca tuturor
că nu are încredere în dânsa și în mama ei.
2
A remarcat că pârâtul a luat copilul prin înșelăciune și nu dorește să îl întoarcă
pentru a nu plăti pensia de întreținere a ei și a copilului minor.
Prin încheierea din 4 iunie 2015 a Judecătoriei Ceadîr-Lunga, a fost admis
demersul înaintat de Nadejda Diulgher, reprezentată de avocatul Elena Lazareva.
Au fost conexate într-o procedură cauzele civile cu nr. 2-38/2015 la cererea
de chemare în judecată a Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire
la desfacerea căsătoriei și determinarea locului de trai a copilului minor, nr. 2-39-
2015 la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan
Diulgher cu privire la încasarea pensiei de întreținere a soției și nr. 2-40/2015 la
cererea de chemare Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.
În cadrul ședinței de judecată în prima instanță din 2 iulie 2015, Nadejda
Diulgher, reprezentată de avocatul Elena Lazareva a depus cerere privire la
completarea și concretizarea acțiunii, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei
înregistrată între ea și Ivan Diulgher la 10 februarie 2014 la Primăria sat. Cazaclia
raionul Ceadâr-Lunga, înscrisul în registrul actelor de căsătorie cu nr. 5, stabilirea
domiciliului copilului lor minor, fiul XXXXX, născut la XXXXX, cu mama,
Nadejda Diulgher, încasarea din contul lui Ivan Diulgher în beneficiul ei a pensiei
de întreținere a fiului minor în mărime de 1/4 din venitul lunar, de la data înaintării
cererii și până la atingerea de către copil a vârstei de 18 ani, a pensiei de întreținere
a soției în mărime fixă de 1 000 de lei lunar, începând cu data depunerii cererii de
chemare în judecată și până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani,
precum și a cheltuielilor de asistență juridică în suma totală de 4 000 de lei.
La 27 februarie 2017, Ivan Diulgher a depus cerere reconvențională împotriva
Nadejdei Diulgher, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a
familiei Ceadîr-Lunga cu privire la constatarea paternității.
În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că, în cadrul examinării
cauzei, a fost stabilit că Nadejda Diulgher, în luna martie 2015, lăsând mamei sale
fiul lor bolnav, a plecat peste hotarele RM fără careva motive și a lipsit aproximativ
o lună.
Cele relatate l-au determinat să ia copilul la dânsul pentru a-l întreține și
educa, creându-i condiții necesare la locul său de trai și urmând un curs de tratament.
La sosirea în Republica Moldova, pârâta neîntemeiat a început să-i solicite
întoarcerea copilului, adresându-se în diferite organe cu cereri, inclusiv cu cererea
în ordinea art. 3181-3186 CPC.
În urma acțiunilor pârâtei, copilul a fost întors acesteia, dânsul fiind
recunoscut în calitate de agresor prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga, care
ulterior a fost casată de Curtea de Apel Comrat.
A obiectat că Nadejda Diulgher a luat copilul lor comun și a plecat peste
hotarele Republicii Moldova, la 28 august 2015, fără consimțământul lui.
A relatat că pârâta prin telefon i-a spus că părăsește hotarele țării pentru două
săptămâni, dar lipsesc deja mai mult de un an.
A atenționat că în perioada examinării cauzei în Judecătoria Ceadîr-Lunga,
când dânsul lua copilul pentru a petrece timpul împreună, pârâta dădea copilul prin
3
întocmirea unei recipise, astfel, de fapt îl preda ca un bun, circumstanță ce indică la
aceea că Nadejda Diulgher nu iubește copilul, nu respectă drepturile lui.
La fel, a menționat că în perioada când pârâta se afla pe teritoriul Federației
Ruse, dânsul de nenumărate ori a încercat de a comunica cu copilul prin intermediul
rețelei skype, în cadrul acestor discuții copilul îl numea ca nenea, iar mama, care se
afla alături de minor, nu-1 corecta.
Ansamblul tuturor acțiunilor și comportamentul pârâtei i-au trezit dubii
referitor la faptul dacă el este tatăl biologic al copilului.
A remarcat că unica posibilitate de a afla adevărul este efectuarea unei
expertize ADN, iar în cazul în care va fi stabilită paternitatea lui, domiciliul copilului
minor urmează a fi stabilit cu tata.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor 49 Codul familie, 56, 60 CPC.
A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, constatarea faptului că dânsul
nu este tatăl biologic al copilului XXXXX XXXXX, născut la XXXXX, dispunerea
efectuării unei expertize privind constatarea paternității, în cazul stabilirii paternității
lui, stabilirea domiciliului copilului minor cu tata, Ivan Diulgher și încasarea din
contul pârâtei în beneficiul lui a pensiei de întreținere a copilului minor în mărime
de 673,45 de lei.
Prin încheierea din 29 martie 2017 a Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr-
Lunga, a fost primită spre examinare cererea reconvențională depusă de Ivan
Diulgher doar în partea pretenției privind contestarea paternității.
Prin hotărârea din 17 mai 2019 a Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr-Lunga, a
fost admisă parțial acțiunea Nadejdei Diulgher.
A fost desfăcută căsătoria înregistrată între Diulgher Nadejda și Ivan Diulgher
la 10 februarie 2014 la Primăria satului Cazaclia raionul Ceadîr-Lunga (cu înscrisul
în registrul actelor de căsătorie cu nr. 5).
A fost determinat locului de trai al copilului XXXXX XXXXX la locul de trai
al mamei sale, Nadejda Diulgher.
A fost încasată de la Ivan Diulgher în beneficiul Nadejdei Diulgher pensia de
întreținere a copilului lor minor XXXXX XXXXX în mărime de 1/4 din venitul
salarial sau de altă natură lunar, de la data înaintării cererii la 2 februarie 2015 și
până la atingerea de către copil a majoratului.
A fost respinsă ca fiind nefondată cerința Nadejdei Diulgher cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a soției în mărime de 1 000 de lei lunar până la
atingerea de către copil a vârstei de 3 ani.
A fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui Ivan
Diulgher.
A fost încasată de la Ivan Diulgher în beneficiul bugetului de stat la eliberarea
certificatului de divorț taxa de stat în mărime de 100 % de unități convenționale, taxa
de stat în mărime de 459,27 de lei în baza cererii de chemare în judecată cu privire
la încasarea pensiei de întreținere.
A fost încasată de la Ivan Diulgher în beneficiul Nadejdei Diulgher suma de
100 de lei cu titlu de taxă de stat la înaintarea cererii de chemare în judecată privind
4
stabilirea domiciliului copilului minor și suma de 11 000 de lei cu titlu de cheltuieli
de acordare a asistenței juridice.
Prin decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost respins
apelul declarat de Ivan Diulgher, admis apelul declarat de Nadejda Diulgher,
reprezentată de avocatul Elena Lazareva, casată parțial hotărârea din 17 mai 2019 a
Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr-Lunga în partea prin care a fost încasată pensia
de întreținere a copilului minor și emisă în această parte o nouă hotărâre prin care a
fost încasat din contul lui Ivan Diulgher în beneficiul Nadejdei Diulgher pensia de
întreținere a copilului lor minor XXXXX XXXXX în mărime de 1/4 din venitul
salarial și de o altă natură din momentul depunerii cererii de chemare în judecată la
2 februarie 2015 și până la atingerea de către copil a majoratului.
În rest, a fost menținută hotărârea.
La 6 februarie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Nadejda Diulgher,
reprezentată de avocatul Elena Lazareva a declarat recurs împotriva deciziei din
31 octombrie 2019 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea
parțială a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel în partea respingerii
pretenției din acțiunea inițială privind încasarea pensiei de întreținere a soției până
la atingerea de către copil a vârstei de 3 ani, cu emiterea în această parte a unei noi
hotărâri de admitere a acestei cerințe.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești în partea
contestată, considerându-le în această parte neîntemeiate, ilegale și pasibile casării.
A accentuat că nu poate și nu este obligată să probeze lipsa mijloacelor proprii
suficiente pentru întreținerea sa, dat fiind faptul că este imposibil de a prezenta probe
de lipsă a ceva, de aceea, anume intimatul este obligat să plătească pensia de
întreținere, dacă el nu este de acord cu această acțiune, trebuie să probeze că ea are
mijloace suficiente pentru întreținerea sa în perioada când are grijă de copilul lor
comun.
Respecitv, este obligată să probeze existența mijloacelor necesare la intimat,
iar Ivan Diulgher este obligat să probeze suficiența venitului propriu al soției, dacă
el nu este de acord cu acțiunea.
Având în vedere prevederile art. 123 alin. (1) CPC, a remarcat că instanțele
de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerare faptul, care este unul general
notoriu, că anume primii trei ani de viață copilul necesită grijă de mamă permanentă,
deoarece la o asemenea vârstă copilul pur și simplu nu poate să aibă grijă de sine și
se consideră neajutorat și de aceea este evident că mama nu poate concomitent să
aibă grijă de copil și să lucreze.
Reieșind din prevederile art. 123 alin. (6) CPC, a accentuat că nu trebuia să
probeze faptul că nu are mijloace proprii suficiente pentru întreținerea sa, dat fiind
faptul că intimatul nu nega, ci dimpotrivă confirma faptul acesta.
A considerat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 82 alin. (2)
lit. c) Codul familiei, menționând că la data adoptării hotărârii de către prima
instanță, copilul avea vârsta de 4 ani și 11 luni, prin urmare, argumentele ei au încetat
a fi actuale ținând cont de prevederile art. 82 alin. (2) lit. c) Codul familiei, care
prevede că dreptul de a porni o acțiune în instanța judecătorească privind încasarea
5
pensiei de întreținere are soțul care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după
nașterea acestuia, și nu soțul care a îngrijit copilul comun după 3 ani de la nașterea
copilului.
Așadar, aceasta nu poate să-și pierde actualitate în legătură cu faptul că a
trecut o perioadă de timp, pentru care urmau să fie adjudecate și încasate la timp
mijloacele pentru întreținerea ei în perioada de îngrijire a copilului comun al părților,
până la atingerea de către copilul a vârstei de trei ani.
La fel, a evidențiat că s-a adresat în instanța de judecată cu acțiunea dată nu
după ce copilul a împlinit vârsta de 3 ani, ci atunci când copilul avea vârsta de 8 luni,
adică la 2 februarie 2015, cu toate că s-a despărțit cu intimatul și îngrijea singură
copilul comun al lor încă din momentul când copilul avea vârsta de 6 luni și nu
poartă nicio vină că examinarea cauzei în instanța de judecată a durat timp de 4 ani.
La 3 iunie 2020, în adresa intimatului Ivan Diulgher și intervenientului
accesoriu Direcția asistență socială și protecție a familiei Ceadîr-Lunga a fost
expediată copia cererii de recurs depusă de Nadejda Diulgher, reprezentată de
avocatul Elena Lazareva, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt
ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 35
vol. IV).
Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme
de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul și intervenientul accesoriu să-
și expună poziția față de temeiurile recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 9 decembrie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 210 vol. III), fiind recepționată de către reprezentantul recurentei la
11 decembrie 2019, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei
(f. d. 215 vol. III)
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 6 februarie 2020 în termenul legal.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu
pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând în partea casată o nouă
hotărâre.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească
a interpretat în mod eronat legea.
6
După cum rezultă din actele cauzei, Nadejda Diulgher înaintând acțiunea în
judecată împotriva lui Ivan Diulgher, cu ulterioarele concretizări, a solicitat
desfacerea căsătoriei înregistrată între ea și Ivan Diulgher la 10 februarie 2014 la
Primăria sat. Cazaclia raionul Ceadâr-Lunga, înscrisul în registrul actelor de
căsătorie cu nr. 5, stabilirea domiciliului copilului lor minor, fiul XXXXX, născut la
XXXXX, cu mama, Nadejda Diulgher, încasarea din contul lui Ivan Diulgher în
beneficiul ei a pensiei de întreținere a fiului minor în mărime de 1/4 din venitul lunar,
de la data înaintării cererii și până la atingerea de către copil a vârstei de 18 ani, a
pensiei de întreținere a soției în mărime fixă de 1 000 de lei lunar, începând cu data
depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea de către copilul minor
a vârstei de 3 ani, precum și a cheltuielilor de asistență juridică în suma totală de
4 000 de lei.
La rândul său, Ivan Diulgher înaintând acțiunea reconvențională împotriva
Nadejdei Diulgher, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a
familiei Ceadîr-Lunga, a solicitat constatarea faptului că dânsul nu este tatăl biologic
al copilului XXXXX XXXXX, născut la XXXXX, dispunerea efectuării unei
expertize privind constatarea paternității, în cazul stabilirii paternității lui, stabilirea
domiciliului copilului minor cu tata, Ivan Diulgher și încasarea din contul pârâtei în
beneficiul lui a pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 673,45 de lei.
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia
admiterii parțiale a acțiunii înaintate de Nadejda Diulgher, a desfăcut căsătoria
înregistrată între Diulgher Nadejda și Ivan Diulgher la 10 februarie 2014 la Primăria
satului Cazaclia raionul Ceadîr-Lunga (cu înscrisul în registrul actelor de căsătorie
cu nr. 5), a determinat locului de trai al copilului XXXXX XXXXX la locul de trai
al mamei sale, Nadejda Diulgher, a încasat de la Ivan Diulgher în beneficiul
Nadejdei Diulgher pensia de întreținere a copilului lor minor XXXXX XXXXX în
mărime de 1/4 din venitul salarial sau de altă natură lunar, de la data înaintării cererii
la 2 februarie 2015 și până la atingerea de către copil a majoratului și a respins ca
fiind nefondată cerința Nadejdei Diulgher cu privire la încasarea pensiei de
întreținere a soției în mărime de 1 000 de lei lunar până la atingerea de către copil a
vârstei de 3 ani. A respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată a lui
Ivan Diulgher, a încasat de la Ivan Diulgher în beneficiul bugetului de stat la
eliberarea certificatului de divorț taxa de stat în mărime de 100 % de unități
convenționale, taxa de stat în mărime de 459,27 de lei în baza cererii de chemare în
judecată cu privire la încasarea pensiei de întreținere și a încasat de la Ivan Diulgher
în beneficiul Nadejdei Diulgher suma de 100 de lei cu titlu de taxă de stat la
înaintarea cererii de chemare în judecată privind stabilirea domiciliului copilului
minor și suma de 11 000 de lei cu titlu de cheltuieli de acordare a asistenței juridice.
Judecând apelurile declarate de Ivan Diulgher și Nadejda Diulgher,
reprezentată de avocatul Elena Lazareva, instanța de apel a respins apelul declarat
de Ivan Diulgher, a admis apelul declarat de Nadejda Diulgher, reprezentată de
avocatul Elena Lazareva, a casat parțial hotărârea din 17 mai 2019 a Judecătoriei
Comrat sediul Ceadîr-Lunga în partea prin care a fost încasată pensia de întreținere
a copilului minor și a emis în această parte o nouă hotărâre prin care a fost încasat
7
din contul lui Ivan Diulgher în beneficiul Nadejdei Diulgher pensia de întreținere a
copilului lor minor XXXXX XXXXX în mărime de 1/4 din venitul salarial și de o
altă natură din momentul depunerii cererii de chemare în judecată la 2 februarie 2015
și până la atingerea de către copil a majoratului. În rest, a menținut hotărârea primei
instanțe.
Este de menționat că prin cererea de recurs depusă de Nadejda Diulgher,
reprezentată de avocatul Elena Lazareva, a fost invocat dezacordul cu decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe doar în partea prin care a fost respinsă
cerința Nadejda Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la încasarea pensiei
de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani, în
mărime fixă de 1000 de lei lunar.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic
inferioare în partea contestată, în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile
aduse în recurs, instanța de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic
inferioare, au interpretat eronat normele de drept material și au dat o apreciere greșită
materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la adoptarea soluției greșite de
respingere a cerinței Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a
vârstei de 3 ani.
În acest sens se va reține că din materialele dosarului rezultă incontestabil că
Nadejda Diulgher și Ivan Diulgher sunt părinții copilului minor XXXXX XXXXX,
născut la XXXXX, fapt ce se atestă prin certificatul de naștere seria NA-VI nr.
1868422 eliberat la 10 iunie 2014 de către Primăria satului Cazaclia r-nul Ceadîr
Lunga (f. d. 5 vol. I).
Totodată, reieșind din certificatul nr. 109 din 19 ianuarie 2015 eliberat de
Primăria satului Cazaclia r-nul Ceadîr Lunga și certificatul nr. 812 din 15 iunie 2015
eliberat de Primăria or. Ceadîr-Lunga, se confirmă cu certitudine că copilul minor
comun XXXXX XXXXX, născut la XXXXX se află la întreținerea Nadejdei
Diulgher (f. d. 59, 176 vol. I).
Conform prevederilor art. 82 alin. (1) și (2) lit. c) Codul familiei, soții își
datorează întreținerea materială reciprocă. În cazul refuzului de a acorda întreținere
și dacă între soți nu există un contract privind plata pensiei de întreținere, dreptul de
a porni o acțiune în instanța judecătorească privind încasarea acesteia de la celălalt
soț îl are soțul care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după nașterea acestuia.
Iar alin. (3) al aceluiaș articol, stipulează că pensia de întreținere se plătește
persoanelor enumerate la alin. (2) numai în cazul când acestea nu au un venit propriu
suficient, iar soțul care datorează întreținere are posibilitatea de a o plăti.
Coroborând prevederile normei enunțate la materialului probator administrat
în speță, instanța de recurs remarcă că prin avizul-concluzie a Direcției asistență
socială și protecție a familiei Ceadîr-Lunga nr. 480/04 din 21 iulie 2015, se
evidențiază faptul că Nadejda Diulgher nu dispune de un venit propriu suficient, or,
ajutor financiar pentru întreținerea sa și a copilului minor XXXXX XXXXX, în mare
parte, fiind acordat acesteia de către părinții săi (f. d. 108 vol. II).
8
Cele menționate în acest aviz-concluzie nu au fost combătute prin probe
concludente de către intimat.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au reținut ca temei de
respingere a cerinței Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a
vârstei de 3 ani, faptul că Nadejda Diulgher urma să prezinte probe privind
insuficiența mijloacelor pentru propria întreținere, în situația în care actele cauzei
denotă incontestabil că ultima în această perioadă nu era antrenată în cîmpul muncii
și îngrijea de copilul minor comun XXXXX XXXXX.
Or, în cazul soției care îngrijește copilul comun până la vârsta de 3 ani de zile,
potențialului ei de a munci se micșorează, sau chiar duce și la imposibilitatea totală
de a munci, ceea ce atrage după sine lipsa mijloacelor necesare întreținerii.
Mai cu seamă că după nașterea copilului apare necesitatea cheltuielilor
adăugătoare, cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte specială, odihnă, proceduri speciale etc.
Și desigur, aceste cheltuieli trebuie să fie suportate de ambii soți. În cazul când soțul
refuză acordarea întreținerii, legislația familială reglementează condițiile de
impunere la plata acesteia.
Instanța de recurs reține ca lipsită de suport legal și concluzia instanței de apel
în sensul că la data emiterii hotărârii de către prima instanță și anume că la
17 mai 2019, vârsta copilului minor XXXXX XXXXX era de XXXXX, din care
motiv cerința Nadejdei Diulgher cu privire la încasarea pensiei de întreținere până
la atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani și-a pierdut din actualitate.
Și asta deoarece, contrar acestei concluzii a instanței de apel, instanțele de
judecată ierarhic inferioare urmau să supună aprecierii cerința Nataliei Diulgher
împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la încasarea pensiei de întreținere până la
atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani, la data depunerii cererii de
chemare în judecată și nu la data emiterii hotărârii de către prima instanță.
Or, potrivit art. 5 alin. (1) CPC, orice persoană interesată este în drept să se
adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra
drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele legitime.
Dreptul la acțiune presupune posibilitatea de a învesti o instanță de judecată
cu examinarea și soluționarea unui litigiu, și, totodată, obligația acesteia de a-l
soluționa.
Drept urmare, având în vedere că la data depunerii cererii de chemare în
judecată la 2 februarie 2015, copilul minor XXXXX XXXXX născut la XXXXX,
avea vârsta de XXXXX, Nadejda Diulgher era îndreptățită de a solicita încasarea
pensiei de întreținere de la data depunerii cererii de chemare în judecată și până la
atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani.
Aici, instanța de recurs remarcă dispozițiile art. 84 Codul familiei, potrivit
cărora cuantumul pensiei de întreținere încasate de la un soț (fost soț) în favoarea
celuilalt soț se stabilește de către instanța judecătorească într-o sumă bănească fixă
plătită lunar. La stabilirea sumei pensiei de întreținere, se ține cont de situația
materială și familială a soților (foștilor soți), de alte circumstanțe importante.
9
Astfel fiind, la caz, se constată că Ivan Diulgher este angajat în câmpul muncii
în cadrul Penitenciarului nr. 1 - Taraclia din 12 mai 2011 și dispune de un salariu
mediul lunar de 5103 de lei, fapt ce se confirmă prin adeverința nr. 3/945 din
8 aprilie 2015 eliberată de Șeful Penitenciarului 1 – Taraclia și certificatul eliberat
de contabilitatea Penitenciarului 1 – Taraclia, anexate la dosar (f. d. 97-98 vol. I).
În consecință, având în vedere cele expuse supra instanța de recurs conchide
de a admite parțial cerința Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire
la încasarea pensiei de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a
vârstei de 3 ani și a încasa din contul lui Ivan Diulgher în beneficiul Nadejdei
Diulgher pensia pentru întreținerea soției în mărime bănească fixă de 500 de lei
lunar, începând cu 2 februarie 2015, data depunerii cererii de chemare în judecată și
până la XXXXX, data atingerii de către copilul minor XXXXX XXXXX a vârstei
de 3 ani.
Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea
respingerii cerinței Nadejda Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a
vârstei de 3 ani și de a emite în partea dată o nouă hotărâre de admitere parțială a
cerinței Nadejda Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la încasarea pensiei
de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani, cu
încasarea din contul lui Ivan Diulgher în beneficiul Nadejdei Diulgher a pensiei
pentru întreținerea soției în mărime bănească fixă de 500 de lei lunar, începând cu
2 februarie 2015, data depunerii cererii de chemare în judecată și până la XXXXX,
data atingerii de către copilul minor XXXXX XXXXX a vârstei de 3 ani. În rest,
cerința Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la încasarea pensiei
de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani, se
respinge.
Dat fiind faptul că în rest decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe
nu au fost contestate cu recurs, instanța de recurs consideră inoportun, prin prisma
prevederilor art. 442 alin. (1) CPC, de a se expune cu privire la legalitatea acestora
în partea necontestată.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de Nadejda Diulgher, reprezentată de avocatul
Elena Lazareva.
Se casează parțial decizia din 31 octombrie 2019 a Curții de Apel Comrat și
hotărârea din 17 mai 2019 a Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr-Lunga, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan
Diulgher cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, a pensiei de întreținere a soției și
10
a cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Ivan Diulgher împotriva
Nadejdei Diulgher cu privire la constatarea paternității și anume în partea respingerii
cerinței Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la încasarea pensiei
de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 3 ani și în
această parte se emite o nouă hotărâre prin care:
Se admite parțial cerința Nadejda Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu
privire la încasarea pensiei de întreținere a soției până la atingerea de către copilul
minor a vârstei de 3 ani.
Se încasează din contul lui Ivan Diulgher în beneficiul Nadejdei Diulgher
pensia pentru întreținerea soției în mărime bănească fixă de 500 (cinci sute) de lei
lunar, începând cu 2 februarie 2015, data depunerii cererii de chemare în judecată și
până la XXXXX, data atingerii de către copilul minor XXXXX XXXXX a vârstei
de 3 ani.
În rest, cerința Nadejdei Diulgher împotriva lui Ivan Diulgher cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a soției până la atingerea de către copilul minor a
vârstei de 3 ani, se respinge.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, Ala Cobăneanu
judecătorul
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
11