2ra-1627/19 — determinarea domiciliului copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1627/19

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (jud. N. Lazareva)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, L. Caraianu, Șt. Starciuc)

ÎNCHEIERE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigori Cabac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Cabac

împotriva lui Grigori Cabac, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Ceadîr-Lunga cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 22 noiembrie 2017, Nadejda Cabac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Grigori Cabac, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Ceadîr-Lunga, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate cu

pârâtul la 05 noiembrie 2016 la Oficiul Stării Civile Dnestrovsc, or. Tiraspol,

înregistrată sub nr. 37, încasarea de la pârât a pensiei alimentare în sumă de 738, 35

de lei lunar, pentru întreținerea fiicei minore xxxxx, născută la xxxxx, începând cu

data depunerii acțiunii și până la atingerea majoratului, stabilirea domiciliului fiicei

minore xxxxx, născută la xxxxx, cu mama pe adresa xxxxxxx.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că a încheiat căsătoria cu pârâtul la

05 noiembrie 2016 la Oficiul Stare Civilă Dnestrovsc, or. Tiraspol, înregistrată sub

nr. xxxxx. La 30 noiembrie 2016 s-a născut fiica xxxxxx.

Reclamanta a menționat că în ultima perioadă relațiile cu pârâtul s-au schimbat,

nu se înțeleg, se ceartă des, ceea ce influențează negativ asupra copilului. În aceste

circumstanțe este imposibilă continuarea vieții în comun.

Totodată, a afirmat că pârâtul în prezent nu lucrează oficial și nu ajută copilul

material, iar conform art. 74 Codul familiei părinții sunt obligați să întrețină copii

minori care necesită sprijin material. Pornind de la faptul că pârâtul nu are un venit

regulat, reclamanta a opinat că în baza art. 76 Codul familiei urmează a fi încasată

de la pârât pensia alimentară în sumă bănească fixă în mărime de 738, 35 de lei lunar

rezultând din minimul de existență pentru un copil de 7 ani.

De asemenea, reclamanta a precizat că nu au ajuns la o înțelegere referitor la

faptul cu cine din părinți urmează să locuiască copilul. La fel, a indicat că are un

1

venit suficient pentru întreținerea copilului și este în stare să creeze condițiile

necesare pentru educarea și dezvoltarea copilului.

Prin hotărârea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Cabac și s-a

desfăcut căsătoria, înregistrată la 05 noiembrie 2016 la Oficiul Stare Civilă

Dnestrovsc, or. Tiraspol, sub nr. 37, între Grigori Cabac și Nadejda Cabac (Lisițina);

cheltuielile privind plata taxei de stat în beneficiul statului la înregistrarea desfacerii

căsătoriei și eliberarea certificatului de divorț s-au pus pe seama reclamantei și

pârâtului în cote egale; s-a stabilit domiciliul fiicei minore xxxxx, născută xxxx, cu

tatăl Grigori Cabac la domiciliul său; în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată și anume în partea cerinței privind stabilirea domiciliului fiicei minore

xxxx, născută xxxxxxx, cu reclamanta-mama Nadejda Cabac, la domiciliul său și a

cerinței privind încasarea de la Grigori Cabac în beneficiul Nadejdei Cabac a pensiei

de întreținere pentru fiica minoră xxxxxx, născută xxxxxxx, în sumă bănească fixă

în mărime de 738,35 de lei lunar, începând cu data depunerii acțiunii și până la

atingerea majoratului copilului; s-a încasat de la Grigori Cabac în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 40 de lei.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a admis cererea de

apel depusă de Nadejda Cabac și s-a casat hotărârea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei

Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, în partea stabilirii domiciliului fiicei minore xxxxxx

și încasarea pensiei de întreținere pentru fiica minoră xxxx, născută xxxxx și în

partea aceasta s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-au admis cerințele Nadejdei

Cabac cu privire la stabilirea domiciliului fiicei minore xxxxxx la domiciliul

reclamantei și încasarea de la Grigori Cabac în beneficiul Nadejdei Cabac a pensiei

de întreținere pentru fiica minoră xxxxxx, născută xxxxxxx; s-a stabilit domiciliul

fiicei minore xxxxxx, născută xxxxxx, cu mama Nadejda Cabac la domiciliul său;

s-a încasat de la Grigori Cabac în beneficiul Nadejdei Cabac pensia de întreținere

pentru fiica minoră xxxxxx, născută xxxxxx, în sumă bănească fixă în mărime de

738, 35 de lei lunar, începând ca data depunerii acțiunii-22 noiembrie 2017 și până

la atingerea majoratului copilului; s-a încasat de la Grigori Cabac în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 640,15 lei; în rest hotărârea instanței a fost menținută

fără modificări.

La 21 mai 2019, prin intermediul poștei (Vol.II, f.d.20), Grigori Cabac a

declarat recurs împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat,

solicitând casarea deciziei instanței de apel prin care s-a determinat locul de trai al

fiicei minore xxxxxx, născută xxxxxx, cu reclamanta-mama Nadejda Cabac la locul

ei de trai și s-a încasat în beneficiul Nadejdei Cabac pensia de întreținere pentru fiica

minoră xxxxx, născută xxxxxx, în sumă bănească fixă în mărime de 738, 35 de lei,

menținerea hotărârii din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga,

în partea determinării locului de trai al fiicei minore xxxxxx, născută xxxxxx, cu

tatăl Grigori Cabac, la locul de trai.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a pus la baza deciziei

argumentele precum că fiica este mică și la vârsta aceasta are nevoie de grija și

atenția mamei. Totodată, instanța de apel nu a luat în considerare atașamentul fiicei

față de tatăl său, condițiile din casa sa pentru dezvoltarea copilului, precum și că toți

membrii familiei sale acordă atenție copilului, este angajat în câmpul muncii și își

exercită corespunzător obligațiile sale părintești.

2

Examinând temeiurile recursului declarat de Grigori Cabac, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art.434.

Art. 434 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă statuează că recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că decizia instanței de apel a fost adoptată la 30

ianuarie 2019 și a fost expediată participanților la proces prin scrisoarea datată cu

18 februarie 2019 (Vol.I, f.d. 231) și a fost recepționată de către recurent la 23

februarie 2019, conform avizului de recepție (Vol.I, f.d.234).

Pornind de la textul normei de drept procedural citate supra, din care se deduce

expres că termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data comunicării

deciziei integrale, Grigori Cabac a declarat recurs la 21 mai 2019, prin intermediul

poștei (Vol.II, f.d. 13-16, 20).

Completul precizează că termenul de declarare a recursului în Secțiunea a 2-a

este de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, care este un termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Deși, la caz este determinată expres data recepționării de către partea recurentă

a deciziei integrale a instanței de apel din 30 ianuarie 2019-23 februarie 2019 (Vol.I,

f.d.234), drept urmare a expedierii acesteia de către instanța de apel, conform

scrisorii datate cu 18 februarie 2019, Completul relevă că depunerea cererii de recurs

s-a realizat cu omiterea termenului legal.

Astfel, în situația relatată, având în vedere diligența părților de a urmări

desfășurarea procesului, precum și obligația participanților la proces, în contextul

prevederilor art. 56 alin. (3), art. 61 alin.(1) Cod de procedură civilă, de a se folosi

cu bună-credință de drepturile lor procedurale, Completul conchide că recurentul a

eludat obligația sa de a-și valorifica drepturile procedurale în termenul stabilit de

legiuitor.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

a relevat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea

drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr.

7557/03 din 11 septembrie 2007).

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

În favoarea celor expuse, Completul notează că CtEDO în cauza Pîrnău și alții

vs. Moldova din 31 ianuarie 2012, cererile nr. 37225/07, 7456/08 și 12244/08, a

reținut că legislația moldovenească prevede un termen limită de adresare cu recurs

până a deveni o decizie definitivă. Astfel, Curtea a constatat o violare atunci când

3

autoritățile au admis un recurs depus după expirarea termenului de prescripție

(Melnic c. Moldovei, §§ 41- 43; Istrate c. Moldovei, nr. 53773/00, §§ 53 - 55, 13

iunie 2006). În consecință, Curtea a constatat o violare a art. 6 § 1 CEDO în ceea ce

privește principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Grigori Cabac, or, recursul a fost declarat

cu omiterea termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 433 lit. b), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Grigori Cabac împotriva deciziei

din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4