2ra-780/20 — Încasarea restanței salariale

Dosarul nr. 2ra-780/20

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud.A.Motricală)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Danilov, I.Cotruță, I.Secrieru)

Î N C H E I E R E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Edo Sushi”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Natalia Roman

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” cu privire la încasarea

restanței salariale, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 15 ianuarie 2019 Natalia Roman a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” cu privire la

încasarea restanței salariale, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că începând cu 15 februarie 2018 a fost angajată

în calitate de bucătar la Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi”. În contractul

individual de muncă încheiat cu angajatorul nu a fost indicată suma salariului,

periodicitatea achitării acestuia, regimul de muncă și odihnă.

Printr-o înțelegere comună a fost stabilit salariu de 200 de lei pe zi și un regim

de muncă de la orele 08:00 până la 19:00 cu o zi de odihnă pe săptămână.

La 7 mai 2018, conform art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii, contractul

individual de muncă încheiat cu ea a fost încetat pe motivul neprezentării la serviciu.

A susținut că din 15 februarie 2018 până la data eliberării sale la 7 mai 2018, ea

a activat în total 67 zile, având înțelegere că i se va achita salariu în sumă de 200 lei

pe zi și urma să-i fie achitat salariu în sumă de 13 400 de lei. Din suma dată a primit

doar 3 500 de lei, care nu este indicată în careva evidență contabilă, iar la eliberare nu

a primit îndemnizația de concediere în sumă de 9 900 de lei.

Încercând să recupereze restanța salarială, s-a adresat Inspectoratului de Stat al

Muncii care a efectuat un control la Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi”

și a stabilit încălcări ale legislației prin neachitarea indemnizației de concediere și

neeliberarea la timp a carnetului de muncă.

1

În privința directorului Societății cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” a fost

întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție în baza art. 57 alin. (1) Cod

contravențional și o prescripție de remediere a situației în decurs de 15 zile.

La 1 noiembrie 2018 a înaintat o cerere prealabilă directorului Societății cu

Răspundere Limitată „Edo Sushi” prin care a solicitat achitarea sumei restante la

salariu. Cererea a fost recepționată la 5 noiembrie 2018, însă, aceasta a rămas fără un

răspuns.

A considerat că, deoarece nu a primit îndemnizația de concediere la timp în sumă

de 9 900 de lei, Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” urmează să-i achite

0,3% din suma neplătită în termen, ceea ce constituie 29,70 de lei, pentru fiecare zi

de întârziere.

Prin neachitarea salariului la timp, ea nu a avut posibilitate de a rezolva probleme

financiare ale familiei, s-a simțit jignită și ofensată de către pârâtă, care i-a creat o

situație de disconfort enorm, de stres, nesiguranță din cauza lipsurilor financiare, prin

urmare i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care îl estimează la suma de 20 000 de

lei.

A solicitat Natalia Roman prin cererea inițială și cererea de concretizare

admiterea acțiunii; încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „Edo

Sushi” în beneficiul său a îndemnizației de concediere în mărime de 9 900 de lei, care

este compusă din restanța la plata salariului și zile de concediu nefolosit; a sumei de

7 662,60 de lei cu titlu plată pentru întârziere la achitarea sumelor în caz de

concediere; prejudiciul moral în mărime de 20 000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, acțiunea

a fost admisă parțial; s-a încasat din contul Societății cu Răspundere Limitată „Edo

Sushi” în beneficiul Nataliei Roman suma de 2 802,36 de lei cu titlu de restanță la

plata salariului, 2 167,20 de lei cu titlu de compensație pentru reținerea plății salariului

și 4 065 de lei cheltuieli de judecată. În rest, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a încasat din contul Societății cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 270 de lei.

Prin decizia din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Natalia Roman și apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Edo Sushi” și s-a menținut hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central.

În favoarea acestei soluții instanțele ierarhic inferioare au indicat ca fiind

întemeiate și dovedite parțial pretențiile Nataliei Roman în partea încasării restanțelor

salariale. Totodată, au reținut că Natalia Roman nu a contestat ordinul de concediere,

motiv din care pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral urmează a fi

respinsă ca neîntemeiată.

La data de 23 martie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” a

depus a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 3 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia contestată a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept material și procedural, manifestate prin aprecierea

arbitrară a probelor și a circumstanțelor cauzei, care au dus la soluționarea greșită a

acesteia. Instanțele de judecată nu au luat în considerație cele invocate, iar careva

datorii salariale față de Natalia Roman nu sunt. Restanța de 846,74 de lei nu a fost

achitată deoarece a fost compensată prin actul compensărilor reciproce.

2

A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” admiterea cererii de

recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La 6 aprilie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia

cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Însă, intimata

Natalia Roman nu a depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor

invocate în recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi”.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” în raport cu materialele cauzei civile,

consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 3 decembrie 2019, care

a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 13 ianuarie 2020 (vol.I,

f.d.217). La materialele cauzei lipsesc date ce ar confirma recepționarea deciziei.

Astfel, calea de atac în ordine de recurs demarată la data de 23 martie 2020 de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi”, este în interiorul termenului legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Edo Sushi”, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Societatea cu

Răspundere Limitată „Edo Sushi” în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art. 437

alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentei este impusă obligația

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau a acelor

circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

La caz, criticile invocate de Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi” nu

pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.

432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul

de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu

soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Societatea cu Răspundere Limitată „Edo

Sushi”.

4

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul declarat

de Societatea cu Răspundere Limitată „Edo Sushi”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare,

este inadmisibil.

În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Edo Sushi”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5