2ra-244/18 — incasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-244/18 — incasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-244/18 Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. V. Hudoba) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, A. Curdov, M. Galupa) Î N C H E I E R E 21 februarie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Individuală ”Mihailova Olga”, prin intermediul avocatului Jecov Nicolai, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gherceva Elena împotriva Întreprinderii Individuale ”Mihailova Olga” cu privire la încasarea salariului restant și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă : La data de 08 iulie 2016, Gherceva Elena s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎI ”Mihailova Olga” cu privire la încasarea salariului restant în sumă de 5830 lei și a prejudiciului moral în sumă de 20000 lei.
În motivarea acțiunii a indicat că la 01.09.2015 a fost angajată ca vânzător în magazinul ”Рублевка”, care aparține ÎI ”Mihailova Olga” cu condiția că i se va achita un salariu de 1600 lei lunar. La momentul angajării, contract individual de muncă în formă scrisă nu a fost încheiat, însă a fost admisă la lucru de către angajator. A mai invocat reclamanta că, faptul angajării poate fi confirmat de către martorii M. Burlacu, M. Peioglo și M. Hripunova, care, în perioada cînd reclamanta activa ca vânzătoare la magazin, sistematic frecventau magazinul de unde procurau produse alimentare. A menționat reclamanta că a activat pînă la data de 05.03.2016, însă din perioada 01.12.2015 pînă la 05.03.2016 salariul total în sumă 5300 lei nu i-a fost achitat.
S-a adresat de nenumărate ori verbal și în formă scrisă către pîrît cu solicitarea de a-i achita datoria la salariu, însă, solicitările au fost lăsate fără un careva răspuns. Prin hotărîrea din 18 iulie 2017 a judecătoriei Comrat, cererea de chemare în judecată înaintată de Gherceva Elena împotriva ÎI ”Mihailova Olga” a fost admisă parțial: s-a încasat de la ÎI ”Mihailova Olga” în beneficiul Elenei Gherceva salariul restant în sumă de 5300 lei și prejudiciul moral în sumă de 1000 lei; în rest, cerințele, înaintate de Gherceva Elena, au fost respinse ca neîntemeiate. 1 Prin decizia din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul depus de ÎI ”Mihailova Olga”, prin intermediul avocatului Jecov Nicolai și a fost menținută hotărîrea din 18 iulie 2017 a judecătoriei Comrat.
La data de 01 decembrie 2017, ÎI ”Mihailova Olga”, prin intermediul avocatului Jecov Nicolai, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Comrat solicitând casarea hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei hotărâri respingere a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat în mod eronat legea și normele dreptului material, nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată. Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la 12 octombrie 2017. Conform materialelor cauzei, decizia instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 03 noiembrie 2017 și recepționată de către avocatul recurentului la data de 07.11.2017.
Recursul declarat la data de 01 decembrie 2017 se consideră a fi declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de ÎI ”Mihailova Olga”, prin intermediul avocatului Jecov Nicolai, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎI ”Mihailova Olga”, prin intermediul avocatului Jecov Nicolai, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter 2 devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de ÎI ”Mihailova Olga”, prin intermediul avocatului Jecov Nicolai, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Individuală ”Mihailova Olga”, prin intermediul avocatului Jecov Nicolai, împotriva deciziei din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecători Iurie Bejenaru Mariana Pitic 3
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.