3ra-705/20 — recunoasterea ilegala a raspunsului si obligarea stabilirii, calcularii si achitarii indemizatiei de ingrijire a copilului

3ra-705/20 — recunoasterea ilegala a raspunsului si obligarea stabilirii, calcularii si achitarii indemizatiei de ingrijire a copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-705/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Z.Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, V.Negru, A.Pahopol)

DECIZIE

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Georgeta Corcenco, reprezentată de

avocatul Mariana Martalog,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Georgeta

Corcenco împotriva Inspectoratului General de Carabineri din subordinea

Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa Națională de

Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea

stabilirii, calculării și achitării indemnizației de îngrijire a copilului minor până

la atingerea vârstei de 3 ani de la locul de muncă al soțului,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Departamentul Trupelor de Carabienieri, a

fost casată integral hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și a fost pronunțată o hotărâre nouă, de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 12 noiembrie 2018 Georgeta Corcenco a depus cerere de chemare în

judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Departamentului

Trupelor de Carabineri (actualmente Inspectoratul General de Carabineri),

intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea stabilirii, calculării și achitării

indemnizației de îngrijire a copilului minor până la atingerea vârstei de 3 ani de

la locul de muncă al soțului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 23 februarie 2016

a încheiat căsătoria cu Ilie Corcenco, militar prin contract în cadrul unității 1001

a Departamentului Trupelor de Carabinieri, iar din căsătorie și viață în comun

au doi copii minori: Ion Corcenco, născut la data de xxxx și Mihai Corcenco,

născut la data de xxxx.

1

Din considerentul că de la nașterea celui de al doilea copil și până în

prezent reclamanta nu este angajată în câmpul muncii și se află la întreținerea

soțului, Ilie Corcenco, care după cum s-a menționat supra, activează în cadrul

Departamentului Trupelor de Carabinieri, la 4 octombrie 2018 s-a adresat către

angajatorul soțului cu o cerere, solicitând stabilirea, calcularea și achitarea

indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului Mihai Corcenco, născut la data

de xxxx, până la vârsta de 3 ani, însă prin răspunsul pârâtului din 11 octombrie

2018, adus la cunoștință la 18 octombrie 2018 i-a fost refuzat, din motiv că

obligația de a achita indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului până la

vârsta de 3 ani de la 1 ianuarie 2019 îi revine Casei Naționale de Asigurări

Sociale.

În opinia sa, răspunsul pârâtului este ilegal, deoarece contravine

prevederilor art. 123, 124 alin. (1) și (2) Codul muncii, ale Legii cu privire la

trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne nr.

806 din 12 decembrie 1991, art. 14 al Legii cu privire la statutul militarilor nr.

162 din 22 iulie 2005, art. 7 alin. (13) al Legii privind indemnizațiile pentru

incapacitatea de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr.289 din 22 iulie

2004.

Din considerentul că pârâtul a interpretat abuziv prevederile legii ca fiind

una discriminatorie, și nejustificat a fost privată de valorificarea deplină a unui

drept recunoscut de lege, Georgeta Corcenco a depus prezenta cerere de

chemare în judecată, solicitând recunoașterea ca ilegală a răspunsului din 11

octombrie 2018 a Departamentului Trupelor de Carabinieri și obligarea

Departamentului Trupelor de Carabinieri de a-i stabili, calcula și achita

indemnizația lunară pentru creșterea copilului Mihai Corcenco până la vârsta de

3 ani, la locul de muncă al soțului, Ilie Corcenco.

Prin hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Georgeta Corcenco a fost admisă,

fiind recunoscut ca ilegal răspunsul din 11 octombrie 2018 a Departamentului

Trupelor de Carabinieri și a fost obligat Departamentul Trupelor de Carabinieri

de a-i stabili, calcula și achita Georgetei Corcenco indemnizația lunară pentru

creșterea copilului Mihai Corcenco, născut la data de xxxx până la atingerea

vârstei de 3 ani, la locul de muncă al soțului, Ilie Corcenco.

Prin decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admis apelul declarat de Departamentul Trupelor de Carabienieri, a fost casată

integral hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a

fost pronunțată o hotărâre nouă, de respingere a acțiunii.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, la 23

martie 2020, Georgeta Corcenco, reprezentată de avocatul Mariana Martalog a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel ce constituie obiectul prezentului recurs cu menținerea hotărârii instanței

de fond.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată anexată la dosar, suplimentar invocându-se că

nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată și s-a interpretat în mod

2

eronat legea și, anume instanța ierarhic inferioară eronat și contrar Legii privind

actele legislative, a aplicat greșit prevederile conform cărora acțiunea înaintată a

fost împotriva unui pârât corespunzător, în acest sens neîntemeiat fiind

interpretat că începând cu 1 ianuarie 2019, indemnizația solicitată se efectuează

de către Casa Națională de Asigurări Sociale, or, la data depunerii cererii cu

privire la apărarea drepturilor pretins încălcate și la data depunerii prezentei

acțiuni, indemnizația solicitată se plătea la locul de serviciu al militarului prin

contract din bugetul de stat.

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de respingere a acțiunii, pe când concluzia instanței de fond cu privire la

admiterea acțiunii este justă (f.d.134-136).

La data de 10 iunie 2010, Curtea Supremă de Justiție a expediat recursul

recurentului Georgeta Corcenco în adresa intimatului Inspectoratul General de

Carabineri, cu explicarea dreptului de a depune referință, însă în apărarea sa,

intimatul nu au formulat referință.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat inclusiv în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în

prezenta speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma

dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie

2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare

la momentul emiterii răspunsului ce se contestă, și anume a Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

Or, în speță procedura administrativă a fost inițiată în anul 2018 și se

referă la o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care

determină, că la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau

aceste instituții.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la data de 23 martie 2020, zi

de luni (f.d.134) este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la

data de 26 noiembrie 2019 (f.d.116) și recepționată de recurentă la data de 20

februarie 2020 (f.d.129).

Prin încheierea din 15 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de Georgeta Corcenco, reprezentată de avocatul Mariana Martalog a fost

numit pentru examinare în complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recurs, deoarece criticele recurentei Georgeta Corcenco au fost expuse cu

suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii primei

instanțe.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Din actele și lucrările dosarului prezentate și necontestate de părți, dar și

determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare se atestă că

la data de 23 februarie 2016 reclamanta Georgeta Guțu (după căsătorie Georgeta

Corcenco) a încheiat căsătoria cu Ilie Corcenco, iar din căsătorie și viață în

comun au doi copii minori: Ion Corcenco, născut la data de xxxx și Mihai

Corcenco, născut la data de xxxx (f.d.5-7).

La fel, s-a constatat că, reclamanta Georgeta Corcenco de la nașterea

celui de al doilea copil și până în prezent nu este angajată în câmpul muncii și se

4

află la întreținerea soțului, Ion Corcenco, care la rândul său, în prezent activează

în cadrul Inspectoratului General de Carabineri (f.d.9-13).

Tot actele cauzei atestă că la 4 octombrie 2018 reclamanta Georgeta

Corcenco a depus către angajatorul soțului Departamentul Trupelor de

Carabineri (actualmente Inspectoratul General de Carabineri) cerere, solicitând

stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului

Mihai Corcenco, născut la data de xxxx, până la vârsta de 3 ani (f.d.12), însă

prin răspunsul pârâtului din 11 octombrie 2018, adus la cunoștință la 18

octombrie 2018 i-a fost refuzat, din motiv că obligația de a achita indemnizația

lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani de la 1 ianuarie 2019 îi

revine Casei Naționale de Asigurări Sociale (f.d.10).

Considerând că prin răspunsul pârâtului îi este lezat dreptul la proprietate

consfințit în art. 1 din Protocolul nr. 1, art. 46 din Constituția Republicii

Moldova, precum și dreptul la asistență și protecție socială garantat de art. 47 al

Constituției RM, reclamanta Georgeta Corcenco s-a adresat instanței de

judecată cu prezenta cerere de apărare a drepturilor pretins încălcate, solcitând

recunoașterea ca ilegală a răspunsului din 11 octombrie 2018 a Departamentului

Trupelor de Carabinieri și obligarea Departamentului Trupelor de Carabinieri de

a-i stabili, calcula și achita indemnizația lunară pentru creșterea copilului Mihai

Corcenco până la vârsta de 3 ani, la locul de muncă al soțului, Ilie Corcenco.

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță având ca

obiect recunoașterea ilegală a răspunsului și obligarea stabilirii, calculării și

achitării indemnizației de îngrijire a copilului minor până la atingerea vârstei de

3 ani de la locul de muncă al soțului, s-a pronunțat în favoarea temeiniciei

acțiunii, pe care a admis-o integral (f.d.64-70).

Judecând apelul declarat de Departamentul Trupelor de Carabinieri,

instanța de apel prin decizia din 26 noiembrie 2019 a conchis asupra temeiniciei

acestuia, motiv pentru care a casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o

hotărâre nouă, de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Departamentul

Trupelor de Carabinieri corect a interpretat normele de drept în vigoare,

refuzând în acest sens solicitarea depusă Georgeta Corcenco cu privire la

calcularea și achitarea indemnizației pentru îngrijirea copilului minor pînă la

vîrsta de 3 ani, pe motiv că ultima nu poate fi considerată ca persoană asigurată.

Or, potrivit înscrisurilor din actele cauzei se atestă că, la momentul

depunerii cererii prealabile, Gerogeta Corcenco nu era asigurată social și se afla

la întreținerea soțului Ilie Corcenco (f.d.13). Iar, de indemnizația solicitată pot

beneficia doar persoanele asigurate și această indemnizație este achitată din

bugetul asigurărilor sociale de stat.

Plus la aceasta, pretenția intimatei/reclamante înaintată față de

Departamentul Trupelor de Carabinieri este neîntemeiată, deoarece soluționarea

acesteia nu ține de competența autorității sesizate. Or, Departamentul Trupelor

de Carabinieri nu este autoritatea competentă de a executa aceste proceduri, în

acest sens fiind investită doar Casa Națională de Asigurări Sociale, care este

unica autoritate cu atribuții de calculare și stabilire a indemnizației cerute.

5

Respectiv, la caz, acțiunea Georgetei Corcenco este înaintată către pârâtul

necorespunzător, deoarece conform legislației în vigoare, indemnizația cerută

urmează a fi stabilită și calculată de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Instanța de recurs analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția

dată de către instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei, pe când

concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii acțiunii este justă, ea

având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare,

cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

În conformitate cu art. 49 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii

Moldova statul facilitează, prin măsuri economice și prin alte măsuri, formarea

familiei și îndeplinirea obligațiilor ce îi revin. Statul ocrotește maternitatea,

copiii și tinerii, stimulând dezvoltarea instituțiilor necesare.

Conform dispozițiilor art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări

sociale nr. 489-XIV din 8 iulie 1999, indemnizația pentru creșterea copilului

pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani este definită ca o formă de sprijin bănesc ce se

stabilește și se acordă prin sistemul public de asigurări sociale persoanei

asigurate pentru creșterea copilului.

Din prevederile art. 2 din aceeași lege rezultă că dreptul la asigurări

sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile legii, prin sistemul public

de asigurări sociale.

Totodată, prevederile art. 3 lit. e) din legea vizată prevede că, sistemul

public de asigurări sociale (denumit în continuare sistem public) se organizează

și funcționează avînd ca principii de bază: principiul contributivității, conform

căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate

de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public; drepturile de

asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Din prevederile art. 124 alin. (1) și (2) Codul muncii rezultă că femeilor

salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se

acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de

70 de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți – 112 zile

calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în

cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii – 70 de zile

calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul

prevăzut la art.123 alin.(2). În baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate

indicate la alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un

concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, cu

achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Astfel, din prevederea legală enunțată, rezultă că de dreptul la plata

indemnizațiilor prevăzute la art.124 alin.(2) din Codul muncii îl au, inclusiv,

soțiile aflate la întreținerea salariaților.

Prevederi similare se regăsesc și în art. 16 alin. (1) din Legea privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, care statuează că asiguratele, soțiile

aflate la întreținerea soților salariați și șomerele care s-au aflat la evidență în

6

instituțiile medico-sanitare din Republica Moldova, care au dreptul la concediu

de maternitate, ce include concediul prenatal și concediul postnatal, beneficiază

de indemnizație de maternitate.

Din prevederile art. 41 lit. d) din Legea privind sistemul public de

asigurări sociale nr. 489 din 8 iulie 1999 rezultă că asigurații din sistemul public

au dreptul, în afară de pensie, la: indemnizație pentru creșterea copilului pînă la

împlinirea vîrstei de 3 ani.

Aceleași prevederi se regăsesc și în art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, conform cărora asigurații din

sistemul public de asigurări sociale au dreptul la indemnizație pentru creșterea

copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.

Din prevederile art. 14 alin. (71), (72) și (73) din Legea cu privire la

statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005 (în vigoare până la 1 ianuarie 2019)

rezultă că concediul de maternitate, inclusiv pentru soția militarului prin

contract care se află la întreținerea acestuia, concediul parțial plătit pentru

îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, concediul pentru îngrijirea copilului

bolnav în vîrstă de pînă la 10 ani și concediul pentru îngrijirea copilului în vîrstă

de pînă la 18 ani care suferă de maladie oncologică sau cu dizabilitate pentru

afecțiuni intercurente se acordă conform dispozițiilor generale. Baza de calcul și

cuantumul indemnizațiilor acordate pentru perioada aflării în concediile

prevăzute la alin. (71) se stabilesc în modul și condițiile prevăzute de Legea nr.

289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară

de muncă și alte prestații de asigurări sociale, similar persoanelor asigurate.

Indemnizațiile acordate pentru perioada aflării în concediile prevăzute la alin.

(71) se plătesc la locul de serviciu al militarului prin contract din bugetul de stat.

Ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în

coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe

alta ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la

caz și prevederile art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la trupele de carabinieri

nr. 806 din 12 decembrie 1991 (în vigoare la data depunerii acțiunii), potrivit

cărora toți militarii trupelor de carabinieri sînt supuși asigurării persoanelor de

stat obligatorii pe o sumă egală cu suma mijloacelor bănești de întreținere pe

zece ani care se acordă din contul bugetelor respective.

Raportând normele legal enunțate la circumstanțele litigiului dedus

judecății, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că prima instanță corect a concluzionat despre

necesitatea admiterii acțiunii, în situația în care normele de drept material citate

supra stabilesc expres dreptul soției aflate la întreținerea soțului asigurat de a

beneficia de indemnizația de îngrijire a copilului minor până la atingerea vârstei

de 3 ani, stabilind condiții pentru aceasta, care în speță sunt întrunite de

reclamantă. Or, din înscrisurile anexate la materialele cauzei s-a demonstrat că

Georgeta Corcenco nu este angajată în câmpul muncii, nu beneficiază de

7

indemnizație pentru îngrijirea copilului Mihai Corcenco, născut la data de xxxx,

până la vârsta de 3 ani și se află la întreținerea soțului asigurat.

Prin urmare, sunt întemeiate argumentele recursului precum că Georgeta

Corcenco fiind neangajată în câmpul muncii, neasigurată social și aflată la

întreținerea soțului are dreptul la indemnizația solicitată de la locul de serviciu

al soțului Ilie Corcenco, colaborator al unității 1001 a Departamentului Trupelor

de Carabinieri (în prezent Inspectoratul General de Carabineri), din bugetul de

stat, conform dispozițiilor art. 71), (72) și (73) din Legea cu privire la statutul

militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005 (în vigoare la momentul depunerii acțiunii).

Or, în condițiile în care recurenta-reclamantă se află la întreținerea

soțului, anume angajatorului, adică Departamentul Trupelor de Carabinieri

(actualmente Inspectoratul General de Carabineri), îi revine obligațiunea de a-i

stabili, calcula și achita recurentei-reclamante indemnizația solicitată, având în

vedere că după cum s-a menționat supra, angajații Inspectoratului General de

Carabineri sunt persoane asigurate de stat, iar angajații și soțiile acestora aflate

la întreținerea lor pot beneficia de indemnizația de creștere a copilului minor din

bugetul de stat la locul de muncă a soților.

În acest context, nu pot fi reținute argumentele instanței de apel precum

că de la 1 ianuarie 2019 Departamentul Trupelor de Carabinieri nu este

autoritatea competentă de a executa aceste proceduri, în acest sens fiind

investită doar Casa Națională de Asigurări Sociale, care este unica autoritate cu

atribuții de calculare și stabilire a indemnizației cerute.

Or, la momentul depunerii cererii de apărare a drepturilor pretins

încălcate – 4 octombrie 2018, a recepționării răspunsului pârâtului-intimat – 18

octombrie 2018 și la momentul depunerii acțiunii în instanța de judecată – 12

noiembrie 2018, indemnizația pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani

se plătea la locul de serviciu al militarului prin contract din bugetul de stat.

Respectiv, angajatorului îi revine obligațiunea de a achita indemnizația de

îngrijire a copilului minor dacă soția militarului este aflată la întreținerea

acestuia, condiție ce se atestă la caz.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul reține că conform art. IX din

Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 184 din 26 iulie 2018, în

vigoare din 1 ianuarie 2019, indemnizațiile stabilite până la intrarea în vigoare a

prezentei legi vor fi achitate la locul de serviciu al militarilor care îndeplinesc

serviciul prin contract, al persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și ale sistemului penitenciar, al ofițerilor de

protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național

Anticorupție, din bugetul de stat.

Respectiv, în speță, se confirmă că cererea de acordare a indemnizației

solicitate a fost soluționată de Departamentul Trupelor de Carabinieri la 11

octombrie 2018, adică până la 1 ianuarie 2019, deci prin prisma art. 6 alin. (1) și

(2) Cod civil (până la modificările operate prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie

2018, în vigoare din 1 martie 2019) la momentul nașterii dreptului de a solicita

indemnizația pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, la momentul

recepționării răspunsului pârâtului-intimat din 11 octombrie 2018 și la

8

momentul depunerii acțiunii în instanța de judecată erau aplicabile prevederile

art. 14 alin. (71), (72) și (73) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162

din 22 iulie 2005 (în vigoare până la 1 ianuarie 2019), din care rezultă că

indemnizația solicitată se plătea la locul de serviciu al militarului prin contract

din bugetul de stat.

Circumstanțele respective în plus justifică, că Departamentul Trupelor de

Carabinieri neîntemeiat i-a refuzat reclamantei Georgeta Corcenco în admiterea

cererii cu privire la stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației de îngrijire a

copilului minor până la atingerea vârstei de 3 ani de la locul de muncă al

soțului, motiv pentru care prima instanță corect a admis acțiunea, iar instanța de

apel greșit a respins-o.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea

primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă

cu aprecierea eronată a probelor, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

de a menține hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

În conformitate cu 258 alin (3), 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Georgeta Corcenco, reprezentată de avocatul

Mariana Martalog.

Se casează integral decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și se menține hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de

Georgeta Corcenco împotriva Inspectoratului General de Carabineri din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa

Națională de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegală a răspunsului

și obligarea stabilirii, calculării și achitării indemnizației de îngrijire a copilului

minor până la atingerea vârstei de 3 ani de la locul de muncă al soțului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

9