3ra-700/20 — contestarea actului administrativ

3ra-700/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-700/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Eleonora Badan-Melnic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, L. Pruteanu, V. Negru)

D E C I Z I E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Nina Vascan

examinând recursul deсlarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Gribinenco împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient

accesoriu Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

menținută hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 18 mai 2018, Vladimir Gribinenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Vladimir Gribinenco a indicat, că în perioada

27 noiembrie 1998 – 04 mai 2000 a îndeplinit serviciul militar în termen în cadrul

Forțelor Armate. Începând cu data de 25 octombrie 2001 a îndeplinit serviciul militar

special prin contract în cadrul Serviciul de Protecție și Pază de Stat, iar la data de

30 noiembrie 2015 a demisionat. La demisionare i-a fost calculată vechimea în muncă

de 22 de ani și 7 luni și la data de 01 decembrie 2015 i-a fost stabilită pensia în

mărime de 50 % din salariul mediu lunar, conform funcției.

Reclamantul Vladimir Gribinenco a relatat că la data de 14 decembrie 2015, s-a

reangajat în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, îndeplinind serviciul militar

special prin contract până la data de 26 martie 2018. Prin ordinul Serviciului de

Protecție și Pază de Stat nr. 83p/r din 26 martie 2018, i-a fost acceptă demisia în baza

art. 34 din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat și i s-a calculat

1

vechimea în muncă de 26 de ani și 6 zile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Reclamantul Vladimir Gribinenco a indicat că la 27 martie 2018, s-a adresat Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu cerere, prin care a solicitat recalcularea pensiei

pentru vechimea în muncă de 26 de ani și 6 zile, reieșind din salariul mediu lunar

stabilit pentru perioada lucrată ulterior în mărime de 3 ani și 5 luni. Prin decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 40 din 18 aprilie 2018, i-a fost refuzată recalcularea

pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat pentru

perioada de 14 decembrie 2015 – 26 martie 2018.

Consideră că decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale este neîntemeiată,

deoarece rezultă din interpretarea eronată a prevederilor art. 61 din Legea nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993, asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Ori, în calitate de militar, care a

activat după pensionare, dispune de dreptul la recalcularea pensiei pentru 26 de ani și

6 zile, ce constituie vechimea totală în muncă.

A invocat că pentru perioada suplimentară de vechime în muncă din data de 14

decembrie 2015 până la data de 26 martie 2018, a fost majorat salariul față de perioada

anterioară, pentru care i-a fost stabilită pensia. Astfel, Casa Națională de Asigurări

Sociale ignorând prevederile legale îi încalcă dreptul la o pensie echitabilă, conform

Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Reclamantul Vladimir Gribinenco a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei

de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 40 din 18 aprilie 2018 și obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și achite pensia pentru vechimea

în muncă, reieșind din salariu mediu lunar, stabilit pentru vechimea în muncă de 26 de

ani și 7 zile.

La data de 14 iunie 2018, Vladimir Gribinenco, reprezentat de avocatul stagiar

Andrian Vescu a depus cerere de concretizare a pretențiilor, indicând ca intervenient

accesoriu Serviciul de Protecție și Pază de Stat, prin care a solicitat anularea deciziei

de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 40 din 18 aprilie 2018 și obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei pentru vechimea

în muncă, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente

concedierii din data de 26 martie 2018 (f.d. 35-39).

La data de 14 iunie 2018, Vladimir Gribinenco, reprezentat de avocatul stagiar

Andrian Vescu a depus cerere privind atragerea în proces a Serviciului de Protecție și

Pază de Stat, în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 40).

Prin încheierea protocolară din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Serviciul de Protecție și

Pază de Stat (f.d. 43).

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Gribinenco

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Serviciul de

Protecție și Pază de Stat cu privire la contestarea actului administrativ și a fost anulată

decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 40 din 18 aprilie 2018. Casa

Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să efectueze recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă lui Vladimir Gribinenco, reieșind din media lunară pentru ultimele

2

12 luni calendaristice, care au precedat concedierea reclamantului din data de 26 martie

2018 (f.d. 81, 85-95).

Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 131, 132-143).

Prin decizia din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost casată

integral decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și cauza a fost

restituită la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 173-181).

Prin decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din

17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.207-219).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în perioada 27 noiembrie

1998 - 04 mai 2000, Vladimir Gribinenco a activat în cadrul Serviciului militar în

termen al Forțelor Armate a Republicii Moldova, fapt ce se confirmă prin copia

carnetului de muncă anexat la materialele dosarului (f.d.22).

Conform înscrisurilor din carnetul de muncă, începând cu data de 25 octombrie

2001, Vladimir Gribinenco a activat prin contract în cadrul Serviciului de Protecție și

Pază de Stat, iar la data de 30 noiembrie 2015, a demisionat din funcția respectivă, cu

dreptul de a primi pensie (f.d.22).

Din explicațiile reclamantului Vladimir Gribinenco se atestă că odată cu

demisionarea, i-a fost stabilită pensie pentru vechimea în muncă de 22 de ani și 7 luni.

Potrivit copiei de pe carnetul de muncă, Vladimir Gribinenco la data de 14 decembrie

2015, s-a reangajat în cadrul Serviciului militar special prin contract în cadrul

Serviciului de Protecție și Pază de Stat, unde a activat până la data 26 martie 2018.

Instanța de apel a reținut că Vladimir Gribinenco a demisionat la data de 26 martie

2018, în temeiul art. 34 din Legea nr. 134 din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de

Protecție și Pază de Stat. Conform adeverinței nr. 2/667, eliberată la data de 14 mai

2018 de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, în baza ordinului Serviciului de Protecție

și Pază de Stat nr. 83p/r din 26 martie 2018, a fost acceptată demisia lui Vladimir

Gribinenco, în conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr. 134 din 13 iunie 2008

cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat și la data de 26 martie 2018, i-a fost

stabilită o vechime în muncă de 26 de ani și 7 zile în conformitate cu prevederile Legii

nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne (f.d.8). La data de 27 martie

2018, reclamantul Vladimir Gribinenco s-a adresat cu cerere către Casa Națională de

Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă

de 26 de ani și 6 zile. Prin decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.40 din

18 aprilie 2018, s-a refuzat în recalcularea pensiei pentru vechime în muncă (f.d.5-6).

Instanța de apel a reținut că în baza cererii depuse, intimatului Vladimir

Gribinenco, în anul 2015 i-a fost stabilită pensia, conform art. 2 alin. (1) Legea

nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Astfel, la data de

30 noiembrie 2015, Vladimir Gribinenco a demisionat din cadrul Serviciului de Pază

și Protecție de Stat și la data de 01 decembrie 2015 i-a fost stabilită pensia pentru

vechimea în muncă de 22 de ani și 7 luni în proporție de 50 % din suma soldei,

ulterior însă, începând cu data de 14 decembrie 2015, Vladimir Gribinenco s-a

reangajat în cadrul Serviciului de Pază și Protecție de Stat, unde a activat pînă la data

de 26 martie 2018.

3

Instanța de apel a reiterat că reangajarea intimatului Vladimir Gribinenco în cadrul

organelor afacerilor interne, după stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, respectiv

modificarea drepturilor salariale ale acestuia pe perioada beneficierii de pensie și

realizării activității de muncă, examinată în cumul cu faptul că la data depunerii cererii

intimatului, 27 martie 2018, acesta a acumulat la vechimea în muncă existentă la data

pensionării sale peste 2 ani, astfel încât vechimea acestuia în muncă corespundea

termenului stabilit de art. 13 lit. a) al Legii nominalizate, instituie dreptul acestuia la

recalcularea pensiei. Or, potrivit cererii intimatului din data de 27 martie 2018,

anexată la materialele dosarului personal de pensionare, reiese că acesta a prezentat

Casei Naționale de Asigurări Sociale informație, care confirmă vechimea în muncă la

data depunerii cererii și cuantumul drepturilor salariale încasate, ce ofereau dreptul lui

Vladimir Gribinenco, după eliberarea recentă din funcție, de a pretinde recalcularea

pensiei, reieșind din sumele încasate pînă la eliberarea din funcție. Această concluzie

reiese din coroborarea prevederilor art. art. 13 lit. a), 14 lit. a) și 44 ale Legii

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, potrivit cărora persoana

care întrunește condițiile vechimii în muncă stabilite, dispun de dreptul la calcularea

cuantumului pensiei, reieșind cumulativ din vechimea în muncă înregistrată și

cuantumul drepturilor salariale încasate la data respectivă.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind eronate argumentele apelantei cu

trimitere la prevederile art. 61 al Legii sus-menționate, deoarece, contrar acțiunilor

apelantei, intimatul a prezentat acesteia acte suplimentare, ce-i acordă dreptul la

majorarea pensiei și anume, informația privind retribuția muncii pentru perioada de

pînă la recenta sa eliberare din funcție, perioadă ce a început a curge ulterior stabilirii

pensiei, din data de 30 noiembrie 2015, dreptul la majorare fiind determinat anume de

aceste circumstanțe, inclusiv de majorarea la data depunerii cererii intimatului din

26 martie 2018, a vechimii de muncă a acestuia în cadrul organelor afacerilor interne.

Consecvent, instanța de apel a remarcat că în speță se întrunesc condițiile

prevăzute de art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, pentru recalcularea

pensiei intimatului.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

18 mai 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii

(f.d.222-226).

În motivarea recursului, recurenta, Casa Națională de Asigurări Sociale, a invocat

că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Recurenta a punctat că art. 2 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, stabilește expres

momentul apariției dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Recurenta a notat că prevederile

art. 61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, reglementează dreptul la recalcularea

pensiei stabilite anterior și situațiilor în care recalcularea poate fi efectuată. Prin

urmare, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

4

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior

acte suplimentare (ce nu au fost prezentate la stabilirea inițială a pensiei) ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar

cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei Legi.

Recurenta a invocat că din prevederile legale menționate, rezultă cert că dreptul

la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul de a fi recalculată

în condițiile Legii. Mai mult, Legea nominalizată nu prevede dreptul la recalcularea

pensiei după o eventuală reangajare în serviciu și după eliberarea din serviciu, adică

pensia să fie recalculată din veniturile obținute după stabilirea pensiei, precum pretinde

intimatul.

Recurenta a subliniat că Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede recalcularea

pensiei stabilite anterior colaboratorilor instituțiilor de forță în legătură cu obținerea a

unei noi vechimi în muncă în urma reangajării.

Recurenta a reiterat că neîntemeiat instanța de apel a conchis că intimatul

Vladimir Gribinenco, întrunește condițiile art.61 alin.(1) din Legea nominalizată.

Recurenta a evidențiat că intimatul Vladimir Gribinenco nu a prezentat acte noi,

obținute în urma reangajării, pentru perioada 14 decembrie 2015- 26 martie 2018, iar

în asemenea circumstanțe, actele respective nicidecum nu pot fi luate în considerare la

recalcularea pensiei stabilite anterior la data de 01 decembrie 2015.

Recurenta a menționat că specificarea concretă, prin lege a unor chestiuni, la caz,

ce țin de drepturile de pensionare a colaboratorilor instituțiilor de forță, nu pot fi

interpretate astfel decât prevede legislația în vigoare.

Recurenta a invocat că nu există un act normativ, care să prevadă recalcularea

pensiei stabilite anterior, în legătură cu obținerea unei noi vechimi în muncă, în urma

reangajării, iar instanța de fond cît și cea de apel eronat au constatat, că intimatul

Vladimir Gribinenco întrunește condițiile prevăzute de art. 61 alin.(1) din Legea

nr.1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri.

La data de 04 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Vladimir Gribinenco și Serviciului de Protecție și Pază de Stat, copia recursului depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 19 februarie 2020 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 230).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție relevă că Vladimir Gribinenco și Serviciul de Protecție și Pază de Stat au

recepționat copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 232-233 ).

Prin referința depusă la data de 03 iulie 2020, intimatul Vladimir Gribinenco a

solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale (f.d.234-237).

Serviciul de Protecție și Pază de Stat prin referința depusă la data de 10 iulie

2020, a solicitat respingerea recursului depus de către Casa Națională de Asigurări

5

Sociale (f.d.239-240).

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

19 februarie 2020 în lipsa recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, totodată,

decizia recurată a fost notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, la

data de 05 mai 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f.d. 220).

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 a

fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada

17 martie -15 mai 2020.

La data de 18 martie 2020 a fost emisă Dispoziția nr. 1 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 212/2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2 din Hotărîrea

Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, punctelor 6, 7, 8 și 9 din

Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001, Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova.

Luînd în considerare faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la Dispoziția nr.1 din

data de 18 martie 2020, termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data

instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată,

de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului motivat pentru

Casa Națională de Asigurări Sociale, după întrerupere a început a curge la data de

16 mai 2020.

În aceste circumstanțe, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale la data de 18 mai 2020, se consideră a fi depus în termen (f.d. 222).

La data de 15 iulie 2020, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ a numit recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

pentru examinare în complet de 5 judecători.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă

decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

6

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă

a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că intimatul, Vladimir Gribinenco,

la data de 30 noiembrie 2015 a demisionat din funcție, având o vechime militară

calendaristică (vechimea în serviciu) de 22 ani și 7 luni și la data de 01 decembrie

2015, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de 50 % din suma

soldei.

Ulterior, la data de 14 decembrie 2015, intimatul s-a reangajat în serviciul militar

prin contract în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, unde a activat până la

data de 26 martie 2018.

La data de 27 martie 2018, intimatul Vladimir Gribinenco s-a adresat cu cerere

prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea

pensiei anterior stabilită.

Prin decizia de refuz nr.40 din data de 18 aprilie 2018 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale a fost respinsă cererea depusă de intimatul Vladimir Gribinenco din

data de 27 martie 2018 privind recalcularea pensiei, fiind invocate prevederile

art.2 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și fiind indicat, că persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, familiilor lor care au

concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la

alegerea lor, acest drept fiind realizat din data de 01 decembrie 2015 (f.d.5).

În rezultat, la data de 18 mai 2018 reclamantul Vladimir Gribinenco a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat anularea deciziei de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 40 din

18 aprilie 2018 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-

i achite pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariu mediu lunar, stabilit

pentru vechimea în muncă de 26 de ani și 7 zile.

Iar, ulterior pretențiile au fost concretizate și în final reclamantul Vladimir

Gribinenco a solicitat anularea deciziei de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. 40 din 18 aprilie 2018 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, reieșind din media lunară pentru

ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din data de 26 martie 2018.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță, prin hotărârea din

17 ianuarie 2019 a admis integral acțiunea depusă de Vladimir Gribinenco. A anulat

decizia de refuz a Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 40 din 18 aprilie 2018. A

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă lui Vladimir Gribinenco, reieșind din media lunară pentru ultimele

12 luni calendaristice, care au precedat concedierea reclamantului Vladimir Gribinenco

din data de 26 martie 2018

7

Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale a conchis asupra necesității respingerii acestuia și menținerii hotărîrii

din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită.

Iar, art. 224 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prevede expres că examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre prin

care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de

adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)-e).

Colegiul reține că, la caz, obiect al examinării prezentei cauze în instanța de

contencios administrativ îl constituie verificarea legalității deciziei de refuz a Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 40 din data de 18 aprilie 2018 și a cerinței

subsecvente de obligare a autorității pârâte de a efectua recalculul pensiei pentru

vechimea în serviciu lui Vladimir Gribinenco, reieșind din media lunară pentru

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedieri din 26 martie 2018, a tuturor

veniturilor înregistrate, cu includerea în vechimea în serviciu a perioadei 14 decembrie

2015 – 26 martie 2018.

Totodată, Colegiul lărgit reiterează că Casa Națională de Asigurări Sociale a

invocat ca temei de refuz în stabilirea unei noi pensii intimatului Vladimir Gribinenco,

pentru vechimea în muncă, faptul că dreptul la pensie apare o sigură dată după

concedierea de la serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii, condiții ce nu se

atestă la caz, or, Legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie după

restabilirea la serviciu în serviciul militar, după cum a invocat, interpretat și solicitat

intimatul Vladimir Gribinenco inițial în cererea prealabilă, iar mai apoi în prezenta

acțiune.

În corespundere cu art. 1 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția în vigoare la data depunerii de către intimat

a cererii de recalculare a pensiei și la data emiterii actului administrativ contestat),

militarii care satisfac serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru

vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și în organele

afacerilor interne.

Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după

eliberare din serviciu. Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita

de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau

în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate cu

art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind

prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma

pensiei cuvenite.

8

Iar, în corespundere cu art. 7 în coroborare cu art. 48 din Legea asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, familiilor lor care au concomitent dreptul la

diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor

securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora

se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Conform art. 50 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, pensiile se stabilesc pentru

militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne - de la data eliberării din serviciu,

dar nu mai devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că din data de 01 decembrie 2015, Vladimir

Gribinenco beneficiază de dreptul la pensie militară pentru vechime în muncă, în

temeiul art. 2 alin. (1) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate,

este evident că instanțele de judecată, examinând cauza, greșit au concluzionat despre

necesitatea admiterii acțiunii lui Vladimir Gribinenco. Or, deși ultimul, începând cu

data de 14 decembrie 2015, s-a reangajat în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de

Stat, unde a îndeplinit serviciul militar până la data de 26 noiembrie 2018, când a fost

demis în temeiul art.34 din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat,

aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi

pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de

muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă

– 01 decembrie 2015.

Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Astfel, ținând cont de faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în

judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce

face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul articolului

1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza dreptul lui

Vladimir Gribinenco la proprietate, va analiza temeiurile de recalculare a pensiei prin

prisma prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.

1544-XII din 23 iunie 1993, care reglementează expres că recalcularea pensiilor

stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei

legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele

de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar

9

cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, rezultă cert și expres trei situații în care pensia

pentru vechimea în serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume:

existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării

pensiei; prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la

majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru

perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi;

recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și

din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a

prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

La materialele dosarului însă, nu sunt anexate probe, din care să rezulte că la data

de 01 decembrie 2015, lui Vladimir Gribinenco i-a fost stabilită pensia la prelungirea

peste limita de vârstă a termenului de aflare în serviciu, în condițiile articolului 2 alin.

(2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră întemeiate argumentele

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că situația intimatului

Vladimir Gribinenco, nu cade sub incidența art.61 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea

repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la serviciu în

serviciul militar, or, din sensul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie

1993 nu se deduce în niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei

în cazul, în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în

caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate

stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

În așa mod, Vladimir Gribinenco putea pretinde la stabilirea unei noi mărimi a

pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța dedusă

judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, reclamantul/intimat a pretins din nou

la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din data de 01 decembrie 2015.

La fel, această concluzie derivă și din Legea privind sistemul public de pensii, nr.

156-XIV din 14 octombrie 1998, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a

aceiași categorie de pensie.

Respectiv, decizia privind refuzul stabilirii pensiei nr.40 din data de 18 aprilie

2018 este legală și temeiuri de a fi anulată nu există, ceea ce impune de a constata că,

cerințele lui Vladimir Gribinenco cu privire la recunoașterea ca fiind ilegală a deciziei

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.40 din 18 aprilie 2018 și obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în

muncă, reieșind din salariu mediu lunar, stabilit pentru vechimea în muncă de 26 de

ani și 7 zile, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi admis, actele

judecătorești contestate casate, iar acțiunea urmează a fi respinsă.

10

Or, Vladimir Gribinenco nu se încadrează în categoria persoanelor ce ar putea să

beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu conform Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că

acestuia anterior i-a fost stabilită pensie pentru vechime în muncă și este deja beneficiar

de pensie pentru vechime în muncă, stabilită conform Legii nominalizate.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia a fost stabilită

la data de 01 decembrie 2015, conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, Vladimir Gribinenco este în drept de a solicita

Casei Naționale de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii pentru vechime în

muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată, obligând Casa Națională de Asigurări Sociale

de a reexamina și a stabili din nou mărimea pensiei lui Vladimir Gribinenco, reieșind

din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne din 26 martie 2018, nu au luat în considerare

prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea mărimii pensiilor stabilite

anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei

legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele

de pensionare.

Conform art. 13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la

01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an

ulterior, vechimea în serviciu se majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de

25 de ani.

În speță, intimatul Vladimir Gribinenco, nu întrunește condițiile stipulate în

art. 13 lit.a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

Recalcularea pensiilor stabilite anterior, poate avea loc în cazul în care este

prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu

militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne, condiție care nu se

atestă la caz.

Cu toate acestea, intimatul Vladimir Gribinenco poate beneficia ulterior conform

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, în coroborare cu

Legea privind sistemul public de pensii, nr. 156 din 14 octombrie 1998, la momentul

depunerii cererii, de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă în condiții generale unde

în stagiu de cotizare vor fi incluse toate perioadele contributive.

În consecință, instanța de recurs menționează că jurisprudența nu este imuabilă ci,

din contra, progresivă în esență, iar acest fapt se confirmă prin decizia din 28 februarie

2020 a Curții Supreme de Justiție (nr. 3ra-10/20), din care rezultă revirimentul practicii

judiciare în acest sens, or dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

11

Așadar, circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât

prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care

actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în

judecată depusă de către Vladimir Gribinenco urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale, a casa integral decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie privind respingerea cererii de

chemare în judecată depusă de Vladimir Gribinenco.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) Cod

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 19 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și se emite o

nouă decizie prin care:

Se respinge ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Vladimir Gribinenco împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient

accesoriu Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la contestarea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Victor Burduh

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Nina Vascan

12