3ra-1383/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1383/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1383/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Eleonora Badan-Melnic)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Vladislav Clima, Ecaterina Palanciuc, Ala Malîi)

DECIZIE

24 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vladimir Gribinenco împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, intervenient accesoriu Serviciul de Protecție și Pază de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a

admis acțiunea depusă de Vladimir Gribinenco,

constată:

La 18 mai 2018, Vladimir Gribinenco a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale (în continuare CNAS) cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a menționat că, în perioada 27 noiembrie 1998 – 04 mai

2000 a îndeplinit serviciul militar în termen în cadrul Forțelor Armate ale

Republicii Moldova.

Începând cu 25 octombrie 2001 a îndeplinit serviciul militar special prin

contract în cadrul Serviciul de Protecție și Pază de Stat, iar la 30 noiembrie 2015 a

demisionat.

La demisionare i-a fost calculată vechimea în muncă de 22 ani 7 luni și i-a

fost stabilită pensia în mărime de 50 % din salariul mediu lunar, potrivit funcției.

La 14 decembrie 2015, s-a reangajat în cadrul Serviciului de Protecție și Pază

de Stat, îndeplinind serviciul militar special prin contract până la 26 martie 2018.

Prin ordinul SPPS nr. 83p/r din 26 martie 2018 a fost demis în baza art. 34 din

Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat și i s-a calculat vechimea

în muncă de 26 ani 00 luni 06 zile, în conformitate cu prevederile Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

1

La 27 martie 2018, s-a adresat CNAS cu cerere, prin care a solicitat

recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă de 26 ani 00 luni 06 zile, reieșind

din salariul mediu lunar stabilit pentru perioada lucrată ulterior în mărime de 3 ani

5 luni.

Prin decizia CNAS nr. 40 din 18 aprilie 2018, i-a fost refuzată recalcularea

pensiei pentru vechimea în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat pentru

perioada 14 decembrie 2015 – 26 martie 2018.

Decizia CNAS este neîntemeiată, deoarece rezultă din interpretarea eronată a

prevederilor art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23

iunie 1993.

Or, în calitate de militar care a activat după pensionare are dreptul la

recalcularea pensiei pentru toți 26 ani 06 zile ce constituie vechimea totală în

muncă.

Pentru perioada suplimentară de vechime în muncă de la 14 decembrie 2015

până la 26 martie 2018 a fost majorat salariul față de perioada anterioară pentru

care i-a fost stabilită pensia.

Astfel, CNAS ignorând prevederile legale îi încalcă dreptul la o pensie

echitabilă, conform legii.

Vladimir Gribinenco a solicitat instanței de judecată anularea deciziei de refuz

a CNAS nr. 40 din 18 aprilie 2018 și obligarea CNAS să-i recalculeze și achite

pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din salariu mediu lunar stabilit pentru

vechimea în muncă de 26 ani 07 zile.

La 14 iunie 2018, Vladimir Gribinenco, reprezentat de avocatul stagiar

Andrian Vescu a depus cerere de concretizare a pretențiilor, indicând ca

intervenient accesoriu Serviciul de Protecție și Pază de Stat, prin care a solicitat

anularea deciziei de refuz a CNAS nr. 40 din 18 aprilie 2018 și obligarea CNAS să

efectueze recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă, reieșind din media lunară

pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente concedierii din 26 martie 2018

(f.d. 35-39).

La 14 iunie 2018, Vladimir Gribinenco, reprezentat de avocatul stagiar

Andrian Vescu a depus cerere privind atragerea în proces a Serviciului de Protecție

și Pază de Stat, în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 40).

Prin încheierea protocolară din 14 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Serviciul de

Protecție și Pază de Stat (f.d. 43).

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Gribinenco.

S-a anulat decizia de refuz a CNAS nr. 40 din 18 aprilie 2018.

S-a obligat CNAS să efectueze recalcularea pensiei pentru vechime în muncă

lui Vladimir Gribinenco, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice, care au precedat concedierea din data de 26 martie 2018 (f.d. 81,

85-95).

Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de CNAS împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 131, 132-143).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, instanța de fond justificat a

obligat CNAS de a recalcula vechimea în serviciu pentru pensia stabilită lui

2

Vladimir Gribinenco.

Or, reangajarea lui Vladimir Gribinenco după stabilirea pensiei pentru

vechime în muncă, respectiv modificarea drepturilor salariale pe perioada

beneficierii de pensie și realizării activității de muncă, acesta a acumulat vechime

în muncă suplimentară și conform art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 are dreptul la recalcularea pensiei.

La 10 octombrie 2019, ora 15.41, CNAS a depus la Curtea de Apel Chișinău

recurs împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului și casarea deciziei recurate, cu emiterea unei decizii

noi (f.d. 144).

La 11 noiembrie 2019, CNAS a depus la Curtea Supremă de Justiție

motivarea recursului împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 149-152).

În motivarea recursului a invocat că, soluțiile instanțelor inferioare sunt

bazate pe o interpretare eronată a legii materiale relevante speței. Or, Legea

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 nu prevede dreptul la recalcularea pensiei stabilită

anterior sau stabilirea din nou a pensiei după o eventuală reangajare a

beneficiarului de pensie și obținerii unei noi vechimi în muncă.

Pensia intimatului a fost stabilită la eliberarea din serviciu, începând cu data

de 01 decembrie 2015, conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, dar nu la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2).

Din sensul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 nu se deduce că, militarii,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne au

dreptul la recalcularea pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut

vechime în muncă.

Pensiile stabilite în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 pot fi

recalculate conform art. 61 din această lege, însă intimatul nu cade sub incidența

acestei norme.

Concluziile Curții de Apel Chișinău expuse în pct. 76-77 ale deciziei din 11

septembrie 2019 sunt eronate, deoarece instanța nu face delimitare între acte

suplimentare care au o legătură directă cu stabilirea/recalcularea pensiei și acte noi

referitoare la vechime în muncă și solda bănească obținută ulterior reangajării în

serviciu, care nu pot fi luate în calcul la reexaminarea dreptului la pensie stabilite

anterior.

Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat Curții Supreme de Justiție

casarea deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei

decizii noi.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Recursul CNAS este depus în interiorul termenului legal, deoarece decizia

recurată datează cu 11 septembrie 2019 (f.d. 131), iar cererea de recurs a fost

depusă la 10 octombrie 2019 (f.d. 144), adică în termen de 30 de zile de la

pronunțarea deciziei.

3

Conform extrasului din cutia poștală electronică cu adresa

„valentin.vatavu@justice.md”, decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată CNAS la 22 octombrie 2019 (f.d. 145), iar motivarea

recursului a fost depusă la 11 noiembrie 2019 (f.d. 149)

Prin urmare, CNAS a respectat prevederile articolului 245 alin. (1) și (2) din

Codul administrativ.

La 27 noiembrie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de CNAS,

completul de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție la numit spre examinare în fond, în

complet de cinci judecători.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție a ajuns la concluzia de a-l admite și a casa integral decizia din 11

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei în instanța de apel,

din următoarele motive.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Din materialele cauzei rezultă că, Vladimir Gribinenco este născut la xxxxx

(f.d. 19).

Conform inscripțiilor din carnetul de muncă, în perioada 27 noiembrie 1998 –

04 mai 2000, Vladimir Gribinenco a îndeplinit serviciul militar în termen în cadrul

Forțelor Armate ale Republicii Moldova (f.d. 22).

Începând cu 25 octombrie 2001, intimatul a îndeplinit serviciul militar special

prin contract în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii

Moldova.

La 30 noiembrie 2015, în baza ordinului SPPS nr. 0366 ef., Vladimir

Gribinenco a demisionat din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al

Republicii Moldova, conform art. 25 din Legea cu privire la Serviciul de Protecție

și Pază de Stat nr. 134 din 13 iunie 2008, cu dreptul de a primi pensie.

La 01 decembrie 2015, Serviciul de Protecție și Pază de Stat a stabilit lui

Vladimir Gribinenco pensia pentru vechimea în muncă.

La 14 decembrie 2015, Vladimir Gribinenco a fost reîncadrat în serviciul

special în bază de contract în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al

Republicii Moldova.

Prin ordinul SPPS nr. 83 p/r din 26 martie 2018, s-a acceptat demisia lui

Vladimir Gribinenco, în temeiul art. 34 din Legea cu privire la Serviciul de

4

Protecție și Pază de Stat nr. 134 din 13 iunie 2008, cu vechimea în muncă ce-i

acordă dreptul la pensie.

Conform Adeverinței nr. 2/667 eliberată la 14 mai 2018 de Serviciul de

Protecție și Pază de Stat al Republicii Moldova, în baza ordinului Serviciul de

Protecție și Pază de Stat nr.83 p/r din 26 martie 2018, a fost acceptată demisia lui

Vladimir Gribinenco în conformitate cu prevederile art. 34 (demisia) din Legea cu

privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat și i-a fost stabilită vechimea în

muncă, calculată la 26 martie 2018, de 26 ani 00 luni 06 zile, potrivit Legii

asigurării cu pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 (f.d. 26).

La 27 martie 2018, Vladimir Gribinenco s-a adresat către CNAS cu cerere,

prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă de 26 ani 00

luni 06 zile.

Prin decizia de refuz a CNAS nr. 40 din 18 aprilie 2018 s-a refuzat în

recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă (f.d. 17-18).

Manifestându-și dezacordul cu refuzul CNAS, Vladimir Gribinenco s-a

adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând anularea deciziei de

refuz a CNAS nr. 40 din 18 aprilie 2018 și obligarea recalculării pensiei pentru

vechimea în muncă, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni

calendaristice, precedente concedierii din 26 martie 2018 (f.d. 35-39).

Fiind învestită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, prin hotărârea din 17 ianuarie 2019 a admis acțiunea depusă de

Vladimir Gribinenco (f.d. 81, 85-95).

Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul depus de CNAS împotriva hotărârii din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 131, 132-143).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările

(argumentele) ridicate în fața sa, fapt prin ce a încălcat normele de drept

procedural și a emis o hotărâre nemotivată.

Instanța de apel a reținut ca ilegal refuzul CNAS de a recalcula vechimea în

serviciu pentru pensia stabilită lui Vladimir Gribinenco prin prisma prevederilor

articolului 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. Or, reangajarea lui

Vladimir Gribinenco după stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, respectiv

modificarea drepturilor salariale pe perioada beneficierii de pensie și realizării

activității de muncă, acesta a acumulat vechime în muncă suplimentară, astfel încât

corespundea termenului stabilit de art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544-XII din 23

iunie 1993 și are dreptul la recalcularea pensiei.

Colegiul consideră eronată această concluzie a instanței de apel, deoarece prin

ordinul SPPS nr. 0366 ef. din 30 noiembrie 2015, Vladimir Gribinenco a

demisionat din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al Republicii

Moldova, în baza art. 25 din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de

Stat nr. 134 din 13 iunie 2008, cu dreptul de a primi pensie (f.d. 22).

La 14 decembrie 2015, Vladimir Gribinenco a fost reîncadrat în serviciul

special în bază de contract în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat al

Republicii Moldova, iar prin ordinul SPPS nr. 83 p/r din 26 martie 2018, i s-a

acceptat demisia lui Vladimir Gribinenco, conform articolului 34 din Legea cu

5

privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat nr. 134 din 13 iunie 2008, cu

dreptul la pensie.

Conform articolului 15 alin. (2) și (3) din Legea cu privire la Serviciul de

Protecție și Pază de Stat nr. 134 din 13 iunie 2008 (în redacția în vigoare la 30

noiembrie 2015), pentru ofițerii de protecție Serviciului este stabilită următoarea

limită de vârstă de aflare în serviciu:

a) pentru subofițeri și ofițeri cu grade medii – 50 de ani;

b) pentru ofițerii cu grade superioare – 55 de ani;

c) pentru ofițerii cu grade supreme – 60 de ani.

(3) Aflarea în serviciu peste limita de vârstă poate fi prelungită, la cerere, de

către directorul Serviciului, pe un termen de până la 5 ani, dacă solicitantul

întrunește condițiile prevăzute pentru funcția respectivă.

Articolul 26 alin. (4) din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de

Stat nr. 134 din 13 iunie 2008 (în redacția în vigoare la 30 noiembrie 2015)

stipulează că, la încetarea îndeplinirii serviciului în baza art.25, cu excepția

ofițerilor de protecție care beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în

muncă și a prezentului articol alin.(1) lit. f)–m), ofițerilor de protecție Serviciului

achită valoarea restantă a uniformei.

Potrivit articolului 23 alin. (1) din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și

Pază de Stat nr. 134 din 13 iunie 2008 (în redacția în vigoare la 30 noiembrie

2015), calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei ofițerilor de protecție

Serviciului se efectuează în conformitate cu legislația.

Conform articolului 35 din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază

de Stat nr. 134 din 13 iunie 2008 (în redacția în vigoare la 30 noiembrie 2015),

asigurarea cu pensii a ofițerilor de protecție Serviciului se efectuează în

conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie

1993.

Conform articolului 2 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în redacția în vigoare la 30 noiembrie 2015),

persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui

inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă,

stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în

serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate

cu art. 13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind

prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din

suma pensiei cuvenite.

În baza articolului 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, (1)

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură

cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate

la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta

ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea

se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data

depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a

prezentei legi.

6

(2) Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a

prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu

militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi

recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu

stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existența documentelor

aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; 2) prezentarea

ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea

pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru

perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3)

recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri

și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne

li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

La materialele dosarului nu sunt anexate probe din care să rezulte că, la 30

noiembrie 2015, lui Vladimir Gribinenco i s-a stabilit pensia în condițiile

articolului 2 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, i s-a prelungit

peste limita de vârstă, stabilită de legislație termenul de aflare în serviciul militar

prin contract, iar la data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată a ajuns

la vârsta limită de 55 de ani de a se afla în serviciul de Protecție și Pază de Stat și a

fost trecut în rezervă sau retragere.

Or, articolul 61 alin. (2) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 prevede expres

că, pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste

limita de vîrstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin

contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după

trecerea lor în rezervă sau în retragere.

În contextul expus, prima instanță și instanța de apel nu au elucidat pe deplin

și nu au verificat cu certitudine în care din cele 3 situații prevăzute la art. 61 din

Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 se încadrează cerințele intimatului Vladimir

Gribinenco privind recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu după

reangajarea lui și dacă aceste condiții urmează a fi luate în considerare cumulativ.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au stabilit dacă

intimatul se încadrează în categoria persoanelor ce ar putea să beneficieze de

recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu stabilită lui anterior în

conformitate cu dispozițiile art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită pensie pentru vechimea

în serviciu și nu pentru vechimea peste limita de vârstă.

La fel, instanțele de judecată nu au verificat ce documente trebuiau să se afle

la organele de pensionare la momentul solicitării recalculării pensiei, precum și

care sunt acele acte suplimentare menționate în art. 61 din Legea nr. 1544-XII din

23 iunie 1993, ce ar fi acordat lui Vladimir Gribinenco dreptul la majorarea pensiei

stabilite anterior.

Ipoteza relevată supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța de

apel, or, aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6

7

articolului 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, au o speranță că instanța de

apel se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.

La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro Balani vs.

Spania, în care Înalta Curte a notat că, în cazul în care instanța de judecată se

abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din

CEDO.

Prin urmare, actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță

lipsește.

În circumstanțele date, instanța de recurs este în dificultate de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții date de Curtea de Apel Chișinău, de

a verifica temeinicia și legalitatea acestei soluții.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel, unica posibilitate

de corectare a acestora este casarea deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare.

O altă soluție decât aceea a trimiterii spre rejudecare ar echivala cu o

validare și protejare a unor încălcări grave ale legii procedurale săvârșite de

instanța de apel și cu o periclitare a sistemului judiciar în ansamblu, întrucât, dacă

modul de abordare al Curții de Apel Chișinău ar fi însușit și de alte instanțe, s-ar

ajunge la o inexistență de fapt a instanțelor de al II-lea grad de jurisdicție, la

inutilitatea unei judecăți și, implicit, la o atingere severă adusă drepturilor și

intereselor legitime ale persoanelor.

Coroborând circumstanțele enunțate supra, instanța de recurs conchide că este

temeinic recursul depus de CNAS împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe

neelucidarea circumstanțelor speței și este adoptată cu interpretarea eronată a

normelor de drept material pertinente speței.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate și nu a elucidat toate circumstanțele pertinente speței, iar

lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului depus

de CNAS, casării integrală a deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în ordine de

apel, în alt complet de judecată.

Conform articolelor, 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și se restituie la Curtea de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Gribinenco

8

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Centrul

Național Anticorupție cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Sveatoslav Moldovan

9