3ra-1130/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1130/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1130/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Nadejda Mazur)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Victoria Sîrbu, Viorica Mihaila, Anatolie Minciuna)

DECIZIE

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vladimir Levițchi împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-

a admis acțiunea depusă de Vladimir Levițchi,

constată:

La 28 noiembrie 2018, Vladimir Levițchi a depus cerere de chemare în

judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale (în continuare CNAS), intervenient accesoriu Ministerul

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii a invocat că, în perioada anilor 1990-2008 a activat în

funcția de polițist al Batalionului serviciului pază și escortă al Comisariatului

General de Poliție mun. Chișinău, iar la 14 noiembrie 2008 a devenit pensionar al

Ministerului Afacerilor Interne.

Ulterior a aflat că pe perioada serviciului în cadrul Batalionului serviciului

pază și escortă nu i s-a calculat vechimea în muncă cu avantaje, după cum prevede

legislația în vigoare. Astfel, a înaintat cerere prealabilă Ministerului Afacerilor

Interne, prin care a solicitat recalcularea și includerea în vechimea de muncă a

perioadei în care a îndeplinit serviciul în Batalionul serviciului escortă și pază, cu

avantaje.

Prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 a fost

satisfăcută cererea prealabilă și s-a dispus acordarea înlesnirilor două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin

1

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților

administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne

(funcționarilor publici cu statut special și militarilor din cadrul MAI), pe perioada

activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie), care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

La 12 octombrie 2018, s-a adresat CNAS cu cerere prin care a solicitat

introducerea modificărilor vechimii în muncă și efectuarea recalculării

cuantumului pensiei.

Prin decizia nr. 276 din 14 noiembrie 2018, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Chișinău, Buiucani (în continuare CTAS Buiucani) a refuzat recalcularea

pensiei ca lucrător în instituțiile de forță, deoarece perioada de activitate care se

calculează cu avantaje în baza Ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018 nu poate fi

luată în calcul, conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Reclamantul Vladimir Levițchi a solicitat admiterea cererii de chemare în

judecată, declararea ca fiind ilegală decizia CTAS Buiucani nr. 276 din 14

noiembrie 2018 și obligarea CNAS să recalculeze cuantumul pensiei, luându-se în

considerație recalcularea vechimii în muncă două luni pentru o lună de serviciu,

efectuată de Ministerul Afacerilor Interne pentru perioada serviciului 17

septembrie 1990 – 14 noiembrie 2008, în calitate de polițist al Batalionului

serviciului pază și escortă al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău

Prin hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Levițchi Vladimir.

S-a declarat ca fiind ilegală decizia CTAS Buiucani nr. 276 din 14 noiembrie

2018 privind refuzul în calcularea cuantumului pensiei.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

cuantumului pensiei lui Levițchi Vladimir, luându-se în calcul vechimea în muncă

cu avantaje: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada

efectuării serviciului în calitate de polițist al Batalionului serviciului de pază și

escortă al DP Chișinău: 17 septembrie 1990 – 14 noiembrie 2008 (f.d. 50, 74-84).

La 11 februarie 2019, reclamantul Vladimir Levițchi, reprezentat de avocatul

Vladimir Kovali a depus cerere cu privire la emiterea unei hotărârii suplimentare,

invocând că în dispozitivul hotărârii din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru nu este menționat din ce dată urmează a fi efectuată recalcularea

pensiei lui Vladimir Levițchi (f.d. 55).

Avocatul Vladimir Kovali a solicitat în numele și interesele lui Vladimir

Levițchi emiterea unei hotărâri suplimentare la hotărârea din 08 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin să fie obligată CNAS să efectueze

recalcularea cuantumului pensiei lui Vladimir Levițchi, din momentul stabilirii

pensiei, luându-se în considerare recalcularea vechimii în muncă două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, efectuată de MAI pentru perioada

serviciului de la 17 septembrie 1990 – 14 noiembrie 2008 în funcția de polițist al

Batalionului serviciului de pază și escortă al DP Chișinău, conform certificatului

nr. 8257 din 28 mai 2018.

2

La 01 martie 2019, CNAS, în numele căreia a acționat vicepreședintele

Alexei Sîci a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 08 februarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii, cu

pronunțarea unei hotărâri noi în sensul respingerii acțiunii (f.d. 71).

La 07 martie 2019, CNAS, reprezentată prin procură de Aliona Trofim a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 08 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii, cu pronunțarea unei

hotărâri noi în sensul respingerii acțiunii (f.d. 72).

Prin hotărârea suplimentară din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a admis cererea reprezentantului reclamantului Vladimir Levițchi privind

darea unei hotărâri suplimentare și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale

să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Vladimir Levițchi din momentul

stabilirii pensiei (f.d. 67-69).

La 07 mai 2019, CNAS, reprezentată prin procură de Aliona Trofim, a depus

apel suplimentar/motivat, prin care a solicitat casarea hotărârii din 08 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi în

sensul respingerii acțiunii (f.d. 92-95).

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 116, 117-122 recto-verso).

În motivarea soluției instanța de apel a reținut că, organul cu atribuții de

stabilire și calculare a pensiei reclamantului, care la 14 noiembrie 2008 era

Ministerul Afacerilor Interne, în mod eronat a stabilit că vechimea în muncă a lui

Vladimir Levițchi în Batalionul serviciului de escortă și pază constituie 18 ani 2

luni 17 zile. Or, la acest calcul nu au fost aplicate prevederile articolului 14 lit. a)

din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, pct. 7 lit. b), 8 lit. a) și d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

În aplicarea coroborată a normelor legale precitate, la 14 noiembrie 2008,

adică data de la care a fost stabilită pensia reclamantului, stagiul vechimii în

muncă a acestuia necesar pentru stabilirea pensiei era de 38 de ani 04 luni și 11

zile, stagiu ce influențează asupra mărimii pensiei.

Astfel, instanța de apel a conchis că eroarea organului cu atribuții de

stabilire și calculare a pensiei a generat situația achitării unei pensii mai mici lui

Vladimir Levițchi, începând cu perioada de la 15 noiembrie 2008 și până în

prezent.

La 10 iulie 2019, CNAS a depus recurs împotriva deciziei din 29 mai 2019 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate

și emiterea unei decizii noi (f.d. 128-131).

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a analizat multilateral

legislația în vigoare ce reglementează obiectul litigiului, iar circumstanțele

considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite de facto nu au fost

dovedite.

Conform dosarului de pensionare al intimatului, la 14 noiembrie 2008 acesta a

devenit beneficiar de pensie stabilită de Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul

Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Din coroborarea normelor articolelor 48 și 49 alin. (3) din Legea nr. 1544 din

23.06.1993 (în redacția Legii nr. 282 din 28 decembrie 2016) cu dispozițiile

Hotărârii Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016, CNAS stabilește pensiile în

3

baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, în baza documentelor cu privire la vechimea

în muncă și venitul beneficiarului calculate și eliberate de către organul abilitat.

Astfel, CNAS nu deține competența de a calcula sau recalcula vechimea în

muncă persoanelor ce urmează să se pensioneze sau sunt pensionate în baza Legii

nr. 1544 din 23 iunie 1993, aceste atribuții revenind angajatorilor, după caz

Ministerului Afacerilor Interne.

Judecând cauza instanța de apel nu a ținut cont de ierarhia actelor normative,

și anume a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 în

coraport cu pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994.

Prevederile actelor normative ale autorităților administrației publice centrale

de specialitate și ale autorităților publice autonome se aplică numai în partea în

care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel superior pentru

executarea căruia a fost emis și nu contravin prevederilor actelor respective.

La caz, însă, Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018

depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis – Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, deoarece ultima nu conține prevederi

referitor la perioada de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și

deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoarele de detenție provizorie).

Cu atât mai mult că, avantajul de două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu

în izolatoarele de detenție provizorie, după cum este indicat în Ordinul Ministrului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018.

Prin urmare, în perioadele de timp solicitate de intimat a fi calculate cu

avantaje de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, acesta a activat

în funcția de polițist al Batalionului serviciului pază și escortă al Comisariatului

General de Poliție mun. Chișinău și nu în instituțiile prevăzute de art. 8 pct. d) din

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Dacă Vladimir Levițchi ar beneficia de dreptul la majorarea pensiei, acestuia

i s-ar putea plăti diferența de pensie doar pentru 12 luni trecute. Or, conform

articolului 51 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, în cazul apariției

unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor pensiilor stabilite pentru

militarii în termen și familiile acestora, recalcularea pensiilor se efectuează în

termenele stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat;

recalcularea pensiilor pentru militarii care au satisfăcut serviciu prin contract,

pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și pentru familiile acestora se efectuează de la data de 1a lunii, următoare celei care

au survenit circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă

pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se

poate plăti doar pentru 12 luni trecute.

La 04 septembrie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de CNAS

completul de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a numit examinarea recursului în fond,

în complet de cinci judecători.

Examinând recursul depus, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

4

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care

urmează a fi respins, din următoarele motive.

La 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul

257 alin. (1) al acesteia.

Articolul 258 alin. (3) din Codul administrativ statuează că, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea

materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii

actului administrativ, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie 2019).

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. a) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge

recursul.

Aderent, articolul 195 din Codul administrativ prevede că, procedura acțiunii

în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169-171.

Din materialul probator administrat la materialele cauzei rezultă că, în

perioada 27 august 1990 – 14 noiembrie 2008 Vladimir Levițchi a activat în

funcția de polițist al Batalionului serviciului pază și escortă al Comisariatului

General de Poliție mun. Chișinău, iar la 14 noiembrie 2008 a devenit pensionar al

Ministerului Afacerilor Interne.

Odată cu ieșirea la pensie, acestuia i-a fost stabilită vechimea în muncă de 18

ani 2 luni 17 zile.

Prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii

de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne” s-au acordat înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din

subordinea Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special

și din cadrul MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază,

escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoarele de detenție provizorie), care urmează a fi luate în considerare

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu

prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la pct. 1 al prezentului ordin

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii publici cu

statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către

5

autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul

subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, care va fi determinată de

ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care

solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile,

autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au devenit

succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de

poliție reorganizate sau lichidate.

Având la bază ordinul menționat, Vladimir Levițchi s-a adresat Direcției de

Poliție a mun. Chișinău cu o cerere prin care a solicitat eliberarea unui certificat al

vechimii în muncă.

La 28 mai 2018, Direcția de Poliție a mun. Chișinău a eliberat intimatului

confirmarea nr. 8257, conform căreia la 14 noiembrie 2008 vechimea în muncă a

acestuia a constituit 38 de ani 4 luni 11 zile (f.d. 5).

La 12 octombrie 2018, Vladimir Levițchi s-a adresat CNAS și CTAS

Buiucani cu cerere prealabilă prin care a solicitat introducerea modificărilor

vechimii în muncă și efectuarea recalculării cuantumului pensiei (f.d. 2).

Prin decizia nr. 276 din 14 noiembrie 2018, CTAS Buiucani a refuzat

recalcularea pensiei ca lucrător în instituțiile de forță, deoarece perioada de

activitate care se calculează cu avantaje în baza Ordinului MAI nr. 96 din 20

martie 2018 nu poate fi luată în calcul, conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 (f.d. 3).

Manifestându-și dezacordul cu decizia CTAS Buiucani nr. 276 din 14

noiembrie 2018, Vladimir Levițchi a depus cerere de chemare în judecată în

instanța de contencios administrativ împotriva CNAS, intervenient accesoriu

Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat declararea ca fiind ilegală

decizia CTAS Buiucani nr. 276 din 14 noiembrie 2018 și obligarea CNAS să-i

recalculeze cuantumul pensiei, luându-se în considerație recalcularea vechimii în

muncă două luni pentru o lună de serviciu, efectuată de Ministerul Afacerilor

Interne pentru perioada serviciului 17 septembrie 1990 – 14 noiembrie 2008, în

calitate de polițist al Batalionului serviciului pază și escortă al Comisariatului

General de Poliție mun. Chișinău

Fiind învestită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, prin hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a admis cererea de chemare în judecată depusă de Levițchi Vladimir, a

declarat ca fiind ilegală decizia CTAS Buiucani nr. 276 din 14 noiembrie 2018

privind refuzul în calcularea cuantumului pensiei, și a obligat CNAS să efectueze

recalcularea cuantumului pensiei lui Levițchi Vladimir, luându-se în calcul

vechimea în muncă cu avantaje: două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în calitate de polițist al Batalionului

serviciului de pază și escortă al DP Chișinău: 17 septembrie 1990 – 14 noiembrie

2008 (f.d. 50, 74-84).

Prin hotărârea suplimentară din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a admis cererea reprezentantului reclamantului Vladimir Levițchi privind

darea unei hotărâri suplimentare și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale

să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Vladimir Levițchi din momentul

stabilirii pensiei (f.d. 67-69).

6

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de CNAS și s-a menținut hotărârea din 08 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 116, 117-122 recto-verso).

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău și al hotărârii din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a constatat că, instanțele inferioare au interpretat corect

legea materială ce guvernează raportul material litigios, iar drept consecință au

adoptat o soluție corectă, întemeiată pe suportul probatoriu administrat și motivată

în raport cu situația faptică a cauzei.

Ab initio Colegiul apreciază ca fiind formulat omissio medio argumentul

recurentului precum că, în cazul în care Vladimir Levițchi ar beneficia de dreptul

la majorarea pensiei, acestuia i s-ar putea plăti în baza articolului 51 din Legea

nr. 1544 din 23 iunie 1993 diferența de pensie doar pentru 12 luni trecute.

Asupra capătului de cerere cu privire la perioada pentru care a fost obligat

CNAS să recalculeze cuantumul pensiei lui Vladimir Levițchi, Judecătoria

Chișinău, sediul Centru s-a pronunțat prin hotărârea suplimentară din 29 martie

2019 (f.d. 67-69).

În speță, emiterea hotărârii suplimentare a avut drept scop dobândirea

caracterului deplinătății hotărârii inițiale, întrucât la adoptarea acesteia prima

instanță nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de reclamant.

La aspectul dat instanța de recurs notează că, în conformitate cu articolul 250

alin. (2) din Codul de procedură civilă, problema pronunțării unei hotărâri

suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărârii. Instanța emite,

după examinare în ședință de judecată, hotărârea suplimentară, care poate fi atacată

în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea problemei.

Din structura logico-juridică a normei precitate rezultă, în afara oricărui dubiu

rezonabil că, hotărârea suplimentară poate fi atacată în ordine generală, separat de

hotărârea inițială.

În conformitate cu articolul 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care

era în vigoare și aplicabil ca normă de procedură la momentul adoptării hotărârii

suplimentare, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

În acest sens se atestă că, prin cererea de apel nemotivată și prin cererea de

apel suplimentară (motivată) CNAS și-a manifestat dezacordul doar cu hotărârea

din 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând Curții de

Apel Chișinău casarea doar a acestui act judecătoresc de dispoziție (f.d. 72, 92-95).

Mai mult decât atât, din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată

din 29 mai 2019 rezultă că, la etapa procedurală de audiere a explicațiilor părților

în instanța de apel, reprezentantul apelantului CNAS a solicitat „admiterea cererii

de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău din 08 februarie 2019 […] cu

emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii integral” (f.d. 114).

În această consecvență Colegiul constată că, CNAS nu a ridicat în fața

instanței de apel probleme de drept referitor la neaplicarea sau interpretarea eronată

de către prima instanță a prevederilor articolului 51 din Legea nr. 1544 din 23 iunie

7

Vladimir Levițchi ar beneficia de dreptul la majorarea pensiei, acestuia i s-ar putea

plăti diferența de pensie pentru o perioadă ce nu poate depăși 12 luni trecute.

Respectiv, hotărârea suplimentară din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru nu a format obiectul procedurii în apel, iar Curtea de Apel Chișinău

nu a exercitat controlul judiciar al acestei hotărâri.

Drept consecință acest temei de recurs nu poate fi formulat de către recurent

omissio medio, adică dacă a omis calea apelului. Or, în situația în care hotărârea

primei instanțe este menținută de către instanța de apel, recurentul, nefiind de

acord nici cu hotărârea judecătoriei, nici cu decizia curții de apel, poate formula în

recurs numai acele temeiuri care au fost invocate și examinate în instanța de apel.

Recurentul nu poate formula temeiuri de recurs, neinvocate în apel și asupra cărora

instanța de apel nu s-a pronunțat.

Această interdicție este consfințită și la articolul 429 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, care prevede imperativ că nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în

a căror privința persoanele indicate la art. 430 nu au folosit calea apelului

prevăzută de lege. Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia

instanței de apel prin care i s-a înrăutățit situația, în partea care se referă la

înrăutățirea situației. O hotărâre susceptibilă de apel și de recurs poate fi atacată, în

cadrul termenului de apel, direct cu recurs dacă părțile consimt expres în fața

primei instanțe prin înscris autentic sau prin declarație verbală consemnată expres

în procesul-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea

sau aplicarea eronată a normelor de drept material.

Această interdicție garantează respectarea principiului ierarhiei căilor de atac,

potrivit căruia recursul ca o cale ordinară de atac nu poate fi exercitat omissio

medio, adică fără să se fi exercitat în prealabil calea de atac a apelului.

În atare circumstanțe, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar al

hotărârii suplimentare din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

asupra dispozițiilor instanței judecătorești care au fost pronunțate prin această

hotărâre, întrucât în privința acesteia nu a fost folosită calea apelului prevăzută de

lege.

Succesiv Colegiul apreciază ca fiind neviabile și celelalte argumente invocate

în recurs. Or, conform art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici

cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu

de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se

majorează, pînă la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform tabelului

expus în lege (de la 01 iulie 2012 – 21 ani).

Articolul 14 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, mărimea

pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: a) pentru

militarii care au satisfăcut serviciu prin contract, pentru persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o vechime în muncă de

cel puțin 20 de ani (art. 13 lit. a)): pentru o vechime în muncă de 20 de ani – 50

8

procente iar pentru cei pensionați la limită de vârstă sau din motive de boală – 55

procente din sumele respective ale soldei; pentru fiecare an complet de muncă

peste vechimea de 20 de ani – 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în

total nu mai mult de 75 procente din aceste sume;

Prin pct. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 stipulează

că (în redacția în vigoare la perioada pertinentă speței), se stabilește că asigurarea

cu pensii a militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne militarilor și ale

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

colaboratorii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și

sistemului penitenciar, precum și a familiilor acestora, se efectuează în funcție de

ultimul loc de serviciu.

În punctul 7 lit. b) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare nr. 78 din 21 februarie

1994, se statuează că la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru

vechime în muncă conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și a funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare se ia în

considerare serviciul în organele securității statului, organele afacerilor interne,

Poliția de Frontieră, organele Centrului Național Anticorupție și în organele

sistemului administrației penitenciare în funcții publice cu statut special.

Conform pct. 8) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor, afacerilor interne militarilor și ale persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne colaboratorii Centrului pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar, se acordă următoarele

înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în închisori,

izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran

Din coroborarea normelor legale precitate se deduce că, pentru calcularea

vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca subiectul solicitării să fi

executat serviciul într-o subdiviziune prevăzută de pct. 8 din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994; și să-și fi exercitat serviciul nemijlocit ca militari care

au îndeplinit serviciul prin contract, persoane din corpul de comandă și din trupele

organelor, afacerilor interne militarilor și persoane din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne colaboratorii Centrului pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar.

Din actele și lucrările dosarului s-a constatat indubitabil că, Vladimir Levițchi

este subiect ce poate beneficia de înlesnirile prevăzute în pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, deoarece a activat în funcția de polițist al

Batalionului serviciului pază și escortă al Comisariatului General de Poliție

mun. Chișinău.

Distinct acestei circumstanțe, organul cu atribuții de stabilire și calculare a

pensiei reclamantului, care la 14 noiembrie 2008 era Ministerul Afacerilor Interne,

9

în mod eronat a stabilit că vechimea în muncă a lui Vladimir Levițchi constituie 18

ani 2 luni 17 zile.

Această concluzie a autorității învestite cu atribuții de stabilire, calculare și

achitare a pensiei reclamantului contravine normelor legale precitate și a fost trasă

cu aprecierea greșită a cadrul legal.

Or, din interpretarea logico-juridică a dispozițiilor legale citate mai sus rezultă

indubitabilis că, la 14 noiembrie 2008, adică data stabilirii pensiei reclamantului,

stagiul vechimii în muncă a acestuia constituia 38 de ani 04 luni și 11 zile.

Astfel, având în vedere că stagiul vechimii în muncă influențează asupra

mărimii pensiei, prima instanță și instanța de apel just au ajuns la concluzia că,

eroarea organului cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei a generat situația

achitării începând cu perioada de 15 noiembrie 2008 și până în prezent a unei

pensii mai mici lui Vladimir Levițchi.

În conjunctura circumstanțelor constatate și descrise supra Colegiul constată

că, instanța de apel și prima instanță au ajuns la o concluzie justă și întemeiată

privind anularea deciziei nr. 276 din 14.11.2018 a CTAS Buiucani și obligarea

CNAS să efectuarea recalculării cuantumului pensiei lui Vladimir Levițchi,

luându-se în considerare recalcularea vechimii în muncă: două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu, efectuat de MAI pentru perioada efectuării

serviciului în perioada 27 august 1990 – 14 noiembrie 2008 în funcția de polițist al

Batalionului serviciului pază și escortă al Comisariatului General de Poliție

mun. Chișinău, potrivit confirmării nr. 8257 din 28 mai 2018.

Cu titlu subsecvent instanța de recurs apreciază ca fiind lipsit de suport

argumentul recurentului CNAS, precum că nu deține competența de a calcula sau

recalcula vechimea în muncă persoanelor ce urmează să se pensioneze sau sunt

pensionate în baza Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, aceste atribuții revenind

angajatorilor.

În sensul art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul decomandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din

23 iunie 1993 (în vigoare de la data de 01 ianuarie 2017), pensiile militarilor în

termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se

stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Astfel, începând cu data de 01 ianuarie 2017, CNAS a preluat atribuțiile de

stabilire și plata pensiilor militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit

serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora, fiind unica instituție abilitată cu competența de

achitare a pensiilor și alocațiilor lunare persoanelor din trupele organelor afacerilor

interne.

Conform pct. (1)-(4) din Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie

2016, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Departamentul

Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii

Moldova, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Protecție și Pază de Stat

transmit Casei Naționale de Asigurări Sociale, până la 30 iunie 2017, conform

10

graficului stabilit de către Casa Națională de Asigurări Sociale, documentele și

informația, în format electronic, privind stabilirea pensiilor, alocațiilor lunare de

stat, alocațiilor lunare nominale pentru merite deosebite față de stat ale

beneficiarilor de pensii, stabilite pînă la 31 decembrie 2016.

Instituțiile menționate la pct.1 al prezentei hotărâri prezintă Casei Naționale

de Asigurări Sociale listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale, pe suport de

hârtie și în format electronic, în mărimile stabilite pînă la 31 decembrie 2016.

Casa Națională de Asigurări Sociale va efectua plata pensiilor și prestațiilor

sociale începînd cu 1 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate

la pct.1.

Datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către beneficiari la

data de 1 ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la bugetul de stat

la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Interpretarea normelor expuse supra profilează justețea concluziei instanțelor

de fond precum că, ține de competența CNAS să recalculeze pensia lui Vladimir

Levițchi începând cu 15 noiembrie 2008. Or, după operarea modificărilor la

legislația în domeniu, Casa Națională de Asigurări Sociale este unica instituție

abilitată cu competenta de achitare a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor în

termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului

penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității

statului, Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie 2016, executivul a

stabilit în mod cert și expres că, CNAS va efectua plata pensiilor și prestațiilor

sociale începând cu 01 ianuarie 2017, stabilind inclusiv și faptul că, datoriile

acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către beneficiari la data de 01

ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la bugetul de stat la

bugetul asigurărilor sociale de stat.

Instanța de apel corect a concluzionat că dreptul la plata pensiei este un drept

imprescriptibil, iar negarea acestui drept ar duce inevitabil la încălcarea dreptului

la proprietate al reclamantului asupra pensiei neprimite.

Conform articolului 47 alin. (2) din Constituție, cetățenii au dreptul la

asigurare în caz de: șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânețe sau în celelalte

cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor împrejurări

independente de voința lor.

Sensul logico-juridic al aceste norme denotă că dreptul la pensie, se referă la

drepturi incluse în categoria drepturilor sociale. Caracteristica conceptuală a

drepturilor sociale constă în faptul că ele nu au un caracter necondiționat și că pot

fi solicitate numai în limitele prevăzute de lege. Această caracteristică acordă

legiuitorului autoritatea de a stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor

sociale.

Potrivit aserțiunilor Curții Constituționale inserate în § 25 din Hotărârea nr. 5

din 10 aprilie 2012, , în același timp, implementarea prevederilor legale nu poate fi

în conflict cu principiile constituționale, astfel încât normele legale relevante nu

pot nega și nici stinge drepturile sociale garantate constituțional. Astfel, la punerea

în aplicare a dispozițiilor constituționale ce garantează drepturile sociale,

legiuitorul trebuie să respecte articolul 54 alin. (4) din Constituție, care prevede că,

la angajarea dispozițiilor referitoare la restrângerea drepturilor și a libertăților

11

fundamentale, existența și substanța acestor drepturi și libertăți trebuie să fie

păstrată.

În Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011, Curtea a

statuat că: „[...] un drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate

de art. 46 și, respectiv, art. 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană numai în

cazul când dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică.

Aplicativ la prezenta cauză, un drept patrimonial dobândit ar însemna dreptul la

pensia ce se află în plată, care deja are o valoare economică și astfel constituie un

drept de proprietate al persoanei.”

Deși principiile care rezultă din articolul 1 din Protocolul nr. 1 sunt aplicabile

și în cazul pensiilor (Stummer v. Austria [MC], hotărârea din 7 iulie 2011, § 82),

totuși, dispozițiile acestuia nu garantează, ca atare, vreun drept la primirea unei

pensii într-un anumit cuantum (Maggio și alții v. Italia, hotărârea din 31 mai 2011,

În același timp, în cazul în care cuantumul unui drept salarial [sau unei pensii

stabilite] este redus sau anulat, această măsură poate constitui o ingerință în

exercitarea dreptului de proprietate, care trebuie să fie justificată (a se vedea

mutatis mutandis Rasmussen v. Polonia, hotărârea din 28 aprilie 2009, § 71). Or, o

condiție esențială pentru ca ingerința să fie considerată drept compatibilă cu art. 1

din Protocolul nr. 1 este faptul că aceasta trebuie să fie prevăzută de lege și să

servească unui interes public legitim.

Conform art. 2 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489

din 8 iulie 1999, dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită, în

condițiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.

Articolul 3 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489 din 8

iulie 1999 stipulează că, sistemul public de asigurări sociale (denumit în continuare

sistem public) se organizează și funcționează având ca principii de bază: a)

principiul unicității; b) principiul egalității; c) principiul solidarității sociale; d)

principiul obligativității; corelativității îndeplinirii obligațiilor; e) principiul

contributivității; f) principiul repartiției; g) principiul autonomiei; h) principiul

imprescriptibilității; i) principiul incesibilității.

În Hotărârea nr.27 din 18 mai 1999 Curtea Constituțională a reținut că „în

Legea nr. 156-XIV este consacrată și destinația specială a contribuțiilor de

asigurări sociale: veniturile din fondul de pensii pot fi utilizate numai pentru plata

pensiilor. Contribuțiile de asigurări sociale în fondul de pensii sunt plăți

obligatorii, percepute din salariul (venitul) cetățenilor. Defalcând o parte, stabilită

prin lege, din salariul (venitul) lor, cetățenii încadrați în câmpul muncii, prin

intermediul sistemului de contribuții de asigurări sociale obligatorii în fondul de

pensii, participă nemijlocit la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat.”

În această consecvență, Colegiul vădește că instanța de apel corect a ajuns la

concluzia că CNAS este obligată să recalculeze pensia lui Vladimir Levițchi, cu

stabilirea pensiei reieșind din vechimea în muncă, stabilită prin confirmarea

Departamentului de Poliție al mun. Chișinău nr. 8257 din 28 mai 2018, începând

cu 15 noiembrie 2008.

Din considerentele menționate supra, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

necesității respingerii Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva deciziei din

12

29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Conform articolelor 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Sveatoslav Moldovan

Judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

13