3r-165/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-165/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V.Negru, A.Pahopol)

D E C I Z I E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu,

în cauza de contencios administrativ la demersul executorului judecătoresc Oleg

Ungureanu cu privire la strămutarea documentului executoriu,

împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

Executorul judecătoresc Oleg Ungureanu prin încheierea nr.026-267/2013 din data

de 16 septembrie 2019, a strămutat pentru executare, la Curtea de Apel Chișinău, conform

competenței jurisdicționale, documentul executoriu nr.3r-1710/12 din 12 septembrie 2012,

emis de Curtea Supremă de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de către Constantin Postoronca împotriva Consiliului mun.Chișinău cu privire la

obligarea asigurării cu spațiu locativ.

În motivarea încheierii executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a invocat prevederile

art. 249, alin. (2), art. 253 din Codul administrativ și art. 32 din Codul de executare.

Prin încheierea din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată încheierea executorului judecătoresc nr. 026-267/2013 din 16 septembrie

2019 privind strămutarea după competență a documentului executoriu nr.3r-1710/12 din

12 septembrie 2012, emis de Curtea Supremă de Justiție, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de către Constantin Postoronca împotriva Consiliului

mun.Chișinău cu privire la obligarea asigurării cu spațiu locativ și s-a restituit executorului

judecătoresc Oleg Ungureanu documentul executoriu ( f.d. 12-14).

În motivarea soluției sale Curtea de Apel Chișinău a indicat că documentul executoriu

nr.3r-1710/12 din 12 septembrie 2012, emis de Curtea Supremă de Justiție, nu poate fi

strămutat la Curtea de Apel Chișinău, dat fiind faptul că hotărârea a fost adoptată la data de

12 septembrie 2012, procedura de executare fiind inițiată la data de 05 martie 2013.

Transmiterea acestui document executoriu spre executare Curții de Apel Chișinău nu poate

fi acceptată, din motiv că curțile de apel în materie de executare silită, dețin competență în

privința documentelor devenite executorii în baza hotărârilor și deciziilor emise în

1

procedura contenciosului administrativ începând cu 01 aprilie 2019, după punerea în

aplicare a Codului administrativ.

La data de 08 noiembrie 2019, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a depus recurs

împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

cererii de recurs și casarea încheierii contestate (f.d. 20-23).

În motivarea recursului a indicat că în temeiul art. 249, alin. (2), art. 253 din Codul

administrativ și art. 32 din Codul de executare, competente de executarea documentului

executoriu, unde debitor este o autoritate publică, sunt Curțile de Apel. Astfel, la data de

16 septembrie 2019 a emis încheierea nr.026-267/2013 privind strămutarea documentului

executoriu după competență. Curtea de Apel nu are împuterniciri să respingă încheierea,

care este un act de procedură și se contestă conform legii.

Examinând recursul depus de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta

este inadmisibil, din considerentele ce succed.

Conform articolului 241 alin. (1) din Codul administrativ încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de

prezentul cod și de alte legi.

Potrivit articolului 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul

inadmisibil.

Articolul 242 din Codul administrativ stipulează că recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea contestată în

termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată, transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței

competente să soluționeze recursul.

Colegiul reține că, în condițiile speței, încheierea Curții de Apel Chișinău împotriva

căreia este îndreptată calea de atac datează cu 10 octombrie 2019 (f.d. 12-14).

Conform avizului de recepție anexat la materialele dosarului, încheierea din data de

10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată prin poștă, executorului

judecătoresc Oleg Ungureanu la data de 23 octombrie 2019, fapt certificat prin semnătura

olografă a recurentului Oleg Ungureanu aplicată pe aviz (f.d. 16).

Conform articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil.

Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de

timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de

sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

La rândul său, articolul 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului

civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii

evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Potrivit articolului 265 din Codul civil (articolul 389 în redacția actuală a Codului

civil), dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în

conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul

expiră în următoarea zi lucrătoare.

2

Coroborând normele legale precitate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în condițiile speței, termenul

de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca în

ordine de recurs încheierea din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a început să

curgă din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție –

24 octombrie 2019, iar data limită de depunere a recursului fiind ziua de 07 noiembrie

2019, ora 24.00.

Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de atac

în ordine de recurs în secțiunea I, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a depus recurs

împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, la data de 08

noiembrie 2019, adică cu omiterea termenului de declarare a recursului cu 1 zi.

Studiind cererea de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că executorul judecătoresc Oleg Ungureanu nu a invocat

niciun motiv plauzibil, care ar justifica imposibilitatea sa de a face uz în interiorul

termenului legal de dreptul procedural de a contesta actul judecătoresc de dispoziție emis de

Curtea de Apel Chișinău la data de 10 octombrie 2019.

Respectiv, depunând recursul la data de 08 noiembrie 2020, executorul judecătoresc

Oleg Ungureanu a omis termenul legal de declarare a recursului, deși trebuia să dea dovadă

de diligență și un rol activ față de cauza de contencios administrativ în care este implicat.

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios

administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât

drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios

administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul

normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din

motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a

apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate

pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în

particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să

aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică,

fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri

introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice

nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură

cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu

li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza

Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c. Ucrainei că,

deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin

repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui

termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

3

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o

cale extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu

normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că, la depunerea recursului

împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, executorul

judecătoresc Oleg Ungureanu nu a respectat prevederile articolului 242 din Codul

administrativ.

Din considerentele menționate și având în vedere că executorul judecătoresc Oleg

Ungureanu nu a respectat prevederile articolului 242 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a declara inadmisibil recursul depus de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu împotriva

încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Conform articolelor 195, 230 și 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se declară inadmisibil recursul depus de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu

împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

4