3r-165/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-165/20 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V.Negru, A.Pahopol) D E C I Z I E 15 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, în cauza de contencios administrativ la demersul executorului judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la strămutarea documentului executoriu, împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, constată: Executorul judecătoresc Oleg Ungureanu prin încheierea nr.026-267/2013 din data de 16 septembrie 2019, a strămutat pentru executare, la Curtea de Apel Chișinău, conform competenței jurisdicționale, documentul executoriu nr.3r-1710/12 din 12 septembrie 2012, emis de Curtea Supremă de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Constantin Postoronca împotriva Consiliului mun.Chișinău cu privire la obligarea asigurării cu spațiu locativ.

În motivarea încheierii executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a invocat prevederile art. 249, alin. (2), art. 253 din Codul administrativ și art. 32 din Codul de executare. Prin încheierea din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată încheierea executorului judecătoresc nr. 026-267/2013 din 16 septembrie 2019 privind strămutarea după competență a documentului executoriu nr.3r-1710/12 din 12 septembrie 2012, emis de Curtea Supremă de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Constantin Postoronca împotriva Consiliului mun.Chișinău cu privire la obligarea asigurării cu spațiu locativ și s-a restituit executorului judecătoresc Oleg Ungureanu documentul executoriu ( f.d.

12-14). În motivarea soluției sale Curtea de Apel Chișinău a indicat că documentul executoriu nr.3r-1710/12 din 12 septembrie 2012, emis de Curtea Supremă de Justiție, nu poate fi strămutat la Curtea de Apel Chișinău, dat fiind faptul că hotărârea a fost adoptată la data de 12 septembrie 2012, procedura de executare fiind inițiată la data de 05 martie 2013. Transmiterea acestui document executoriu spre executare Curții de Apel Chișinău nu poate fi acceptată, din motiv că curțile de apel în materie de executare silită, dețin competență în privința documentelor devenite executorii în baza hotărârilor și deciziilor emise în 1 procedura contenciosului administrativ începând cu 01 aprilie 2019, după punerea în aplicare a Codului administrativ.

La data de 08 noiembrie 2019, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a depus recurs împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs și casarea încheierii contestate (f.d. 20-23). În motivarea recursului a indicat că în temeiul art. 249, alin. (2), art. 253 din Codul administrativ și art. 32 din Codul de executare, competente de executarea documentului executoriu, unde debitor este o autoritate publică, sunt Curțile de Apel. Astfel, la data de 16 septembrie 2019 a emis încheierea nr.026-267/2013 privind strămutarea documentului executoriu după competență. Curtea de Apel nu are împuterniciri să respingă încheierea, care este un act de procedură și se contestă conform legii.

Examinând recursul depus de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din considerentele ce succed. Conform articolului 241 alin. (1) din Codul administrativ încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit articolului 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil.

Articolul 242 din Codul administrativ stipulează că recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată, care a emis încheierea contestată, transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Colegiul reține că, în condițiile speței, încheierea Curții de Apel Chișinău împotriva căreia este îndreptată calea de atac datează cu 10 octombrie 2019 (f.d. 12-14). Conform avizului de recepție anexat la materialele dosarului, încheierea din data de 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată prin poștă, executorului judecătoresc Oleg Ungureanu la data de 23 octombrie 2019, fapt certificat prin semnătura olografă a recurentului Oleg Ungureanu aplicată pe aviz (f.d.

16). Conform articolului 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege. La rândul său, articolul 261 din Codul civil (articolul 385 în redacția actuală a Codului civil) prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Potrivit articolului 265 din Codul civil (articolul 389 în redacția actuală a Codului civil), dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare. 2 Coroborând normele legale precitate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în condițiile speței, termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca în ordine de recurs încheierea din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a început să curgă din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție – 24 octombrie 2019, iar data limită de depunere a recursului fiind ziua de 07 noiembrie 2019, ora 24.00.

Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de atac în ordine de recurs în secțiunea I, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a depus recurs împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, la data de 08 noiembrie 2019, adică cu omiterea termenului de declarare a recursului cu 1 zi.

Studiind cererea de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că executorul judecătoresc Oleg Ungureanu nu a invocat niciun motiv plauzibil, care ar justifica imposibilitatea sa de a face uz în interiorul termenului legal de dreptul procedural de a contesta actul judecătoresc de dispoziție emis de Curtea de Apel Chișinău la data de 10 octombrie 2019. Respectiv, depunând recursul la data de 08 noiembrie 2020, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a omis termenul legal de declarare a recursului, deși trebuia să dea dovadă de diligență și un rol activ față de cauza de contencios administrativ în care este implicat.

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c. Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie 3 care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, instanța de recurs concluzionează că, la depunerea recursului împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu nu a respectat prevederile articolului 242 din Codul administrativ. Din considerentele menționate și având în vedere că executorul judecătoresc Oleg Ungureanu nu a respectat prevederile articolului 242 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Conform articolelor 195, 230 și 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se declară inadmisibil recursul depus de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu împotriva încheierii din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 4