3ra-708/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-708/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-708/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Ciobanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
15 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Combinatul Republican de
Producție și Instruire a Invalizilor „Bunătate” Societate cu Răspundre Limitată în
proces de insolvabilitate, reprezentat de avocatul Valeriu Bîrcă,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Combinatul Republican de Producție și Instruire a Invalizilor „Bunătate” Societate
cu Răspundre Limitată în proces de insolvabilitate împotriva Biroului Vamal Centru
privind anularea deciziei de regularizare nr. 243 din 23 martie 2018 și actului de audit
post vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018,
împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de Combinatul Republican de Producție și Instruire a
Invalizilor „Bunătate” Societate cu Răspundre Limitată în proces de insolvabilitate,
împotriva hotărârii din 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă:
La 18 mai 2018 Combinatul Republican de Producție și Instruire a Invalizilor
„Bunătate” Societate cu Răspundre Limitată în proces de insolvabilitate (în continuare
SRL „Bunătate” în proces de insolvabilitate) a depus cerere de chemare în judecată
în cauza de contencios administrativ împotriva Biroului Vamal Centru privind
anularea deciziei de regularizare nr. 243 din 23 martie 2018 și actului de audit post
vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018.
În motivarea acțiunii reclamanta SRL „Bunătate” în proces de insolvabilitate a
indicat că la 26 martie 2018 i-a fost comunicată decizia de regularizare nr. 243 din
23 martie 2018, întocmită de către reprezentanții Biroului Vamal Centru, în temeiul
căreia organul vamal atribuie nefondat și ilegal reclamantei obligația de plată a unor
1
pretinse drepturi de import (TVA) în sumă de 13238166, 43 lei, penalitate
5804356, 66 lei, iar în total de 19 042 523, 09 lei.
Reclamanta a relatat că motivul perfectării deciziei de regularizare fiind „decizia
nr. 2/2017 din 25 aprilie 2017 a Comisiei de examinare a solicitărilor de acordare a
unor categorii de facilități privind TVA și când una ori mai multe condiții ce
reglementau plasarea mărfurilor sub o destinație vamală nu au fost respectate”.
Conform rubricii 4 a Deciziei de regularizare, aceasta a fost întocmită în baza actului
de audit post-vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018, întocmit de către Biroul Vamal
Centru, care de asemenea a fost contestat de SRL „Bunătate” în proces de
insolvabilitate prin expunerea de obiecții scrise, iar conform Anexelor la decizia de
regularizare au fost supuse recalculării drepturile de import aferente declarațiilor
vamale.
Reclamanta a menționat că în actul de audit post-vămuire, organul vamal a
relatat că urmare a beneficierii în perioada supusă controlului de către SRL
„Bunătate” în proces de insolvabilitate de tratament tarifar favorabil la efectuarea
importurilor de mărfuri, care în contextul art. 34 Cod vamal Legea nr. 1149-XIV din
20 iulie 2000 a beneficiat de tratament tarifar favorabil, pe motivul destinației finale
ale acestora, Comisia de examinare a solicitărilor de acordare a unor categorii de
facilități privind TVA, în baza Deciziei nr. 21207 din 25 aprilie2017, a decis
înaintarea Guvernului a impunerii privind excluderea SRL „Bunătate” în proces de
insolvabilitate din listele beneficiarilor de facilități privind TVA. În rezultatul
examinării cauzei în privința SRL „Bunătate” de Comisia de examinare a solicitărilor
de acordare a unor categorii de facilități privind TVA, s-a stabilit că SRL „Bunătate”
în proces de insolvabilitate nu a întrunit cumulativ criteriile stabilite prin
Regulamentul cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilități privind
TVA conform prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal și art. 4 alin. (18) lit. b)
din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III
al Codului fiscal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 124 din 15 februarie 2013,
nu a corespuns prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal și art. 4 alin. (18) lit. b)
din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului
III al Codului fiscal pentru perioadele, din:
-iulie, august 2015 și februarie-noiembrie 2016 nu a corespuns prevederilor art.
26 alin. (3) a Legii nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești, care
prevede că se consideră întreprinderi specializate ale asociațiilor obștești ale
persoanelor cu dizabilități întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare
ale acestor asociații și în care nu mai puțin de 50 % din numărul total de salariați sânt
persoane cu dizabilități. Pentru perioadele respective, numărul persoanelor cu
dizabilități angajați de facto la întreprindere a constituit mai puțin de 50 % din
numărul total de salariați, respectiv se atestă necorespunderea criteriului stabilit la pct.
4 subpct. 5) din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 124 din 15 februarie 2013;
- noiembrie 2013, ianuarie-februarie, aprilie, mai-noiembrie 2014, ianuarie-
noiembrie 2015, ianuarie-februarie, aprilie-mai, iulie-august, octombrie-noiembrie
2016 entitatea nu a întrunit condițiile stabilite la pct. 4 subpct. 5) din Anexa nr. 1 la
Hotărîrea Guvernului nr. 124 din 15 februarie 2013, cu modificările și completările
ulterioare.
Iar, conform Hotărârii Guvernului nr. 616 din 02 august 2017 cu privire la
2
modificarea Listei organizațiilor și întreprinderilor societăților orbilor, societăților
surzilor și societăților invalizilor, scutite de TVA la importul materiei prime,
materialelor, articolelor de completare și accesoriilor necesare procesului propriu de
producție, publicată în Monitorul Oficial nr. 277-288 din 04 august 2017,
întreprinderea CRPII ,,Bunătate” SRL a fost exclusă din lista beneficiarilor de
facilități privind TVA.
Reclamanta SRL „Bunătate” în proces de insolvabilitate a relatat că pentru
justificarea acțiunilor sale unilaterale organul vamal a indicat prevederile pct. 3 al
Regulamentului nominalizat, conform cărora, în cazul excluderii întreprinderilor sau
organizațiilor din Liste, fapt consemnat în decizia Comisiei, Serviciul Fiscal de Stat
și/sau Serviciul Vamal de pe lângă Ministerul Finanțelor vor aplica față de acestea,
pentru perioada în care nu au fost întrunite condițiile stabilite de prezentul
Regulament, prevederile legislației în vigoare. Prin urmare, pentru mărfurile
importate cu scutiri la plata TVA pe motivul destinației finale ale acestora (codul
facilității 209), conform declarațiilor vamale în detaliu pentru perioadele nominalizate
în Decizia nr. 21207 din data 25 aprilie 2017, a Comisiei de examinare a solicitărilor
de acordare a unor categorii de facilități privind TVA, apare obligația vamală în
conformitate cu prevederile alin. (l) lit. c) art. 12711, când stabilirea unui tratament
tarifar favorabil, în funcție de destinația sau utilizarea finală a mărfurilor, nu era
justificată la data acordării liberului de vamă.
Reclamanta consideră că actul de audit postvămuire și decizia de regularizare
emise sânt eronate și nefondate, iar obligațiile financiare în sumă exorbitantă de
19 042 523, 09 lei puse în sarcina SRL „Bunătate” în proces de insolvabilitate sunt
contrare legii.
Reclamanta a indicat că Combinatul Republican de Producție și Instruire a
Invalizilor ,,Bunătate” SRL a fost înregistrată la 05 martie 1998, fiind fondată de
Societatea Invalizilor cu cota de participare în cuantum de 100 %. Genul principal de
activitate a întreprinderii ținea de fabricarea de articole de îmbrăcăminte și alte
articole confecționate din textile, întreprinderea activând în conformitate cu
prevederile Legii nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești și ale
Hotărârii Guvernului nr. 182 din 13 martie 2013 privind aprobarea Listei
organizațiilor și întreprinderilor societăților orbilor, societăților surzilor și societăților
invalizilor, scutite de vărsare la buget a TVA aferentă mărfurilor produse și serviciilor
prestate”. În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 182 din 13 martie 2013, în scopul
executării prevederilor art. 4 alin. (18) lit. b) al Legii nr. 1417 din 17 decembrie 1997
pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, CRPII „Bunătate” SRL a fost
scutită de achitarea la buget a TVA aferentă mărfurilor produse și serviciilor prestate.
Reclamanta a specificat că conform Hotărârii Guvernului nr. 1085 din
22 noiembrie 2010, CRPII „Bunătate” SRL a fost inclusă în lista organizațiilor și
întreprinderilor societăților orbilor, societăților surzilor și societăților invalizilor,
scutite de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare și
accesoriilor necesare procesului propriu de producție și în legătură cu facilitățile
acordate conform legislației la achitarea TVA, activitatea economică a societății a
constituit în mod regulat obiectul controlului exercitat de autoritățile fiscale. Prin actul
de control nr. 3-519113 din 08 august 2013, efectuat la CRPII „Bunătate” SRL privind
respectarea condițiilor la beneficierea de facilități privind TVA, nu s-a stabilit nici un
3
fel de încălcări ale cadrului legal.
Reclamanta SRL „Bunătate” în proces de insolvabilitate a menționat că conform
Actului nr. 3-530200 din 23 aprilie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.
Chișinău a efectuat controlul fiscal la fața locului prin metoda verificării faptice
privind respectarea de către CRPII ,,Bunătate” SRL a prevederilor Regulamentului cu
privire la modul de acordare a unor categorii de facilități privind TVA conform
prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 și art.
4 alin. (18) lit. a) și lit. b) din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997, pentru
punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 124 din 15 februarie 2013, pentru perioada de activitate din 01 ianuarie 2014 -
28 februarie 2015, iar în rezultatul controlului realizat de organul de administrare
fiscală nu au fost relevate derogări de la prevederile legislației în vigoare în activitatea
întreprinderii. Ulterior, prin decizia nr. 120/1577 din 05 octombrie 2017, Serviciul
Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală mun. Chișinău în mod arbitrar
și nejustificat a incriminat CRPII ,,Bunătate” SRL comiterea unei serii de încălcări a
legislației fiscale și a decis de a încasa la bugetul de stat suma TVA, calculată în
rezultatul controlului în sumă de 14 949 1653 lei, majorare de întârziere (penalitate)
calculată în rezultatul controlului în conformitate cu prevederile art. 228 alin. (1) și
alin. (2) din Codul fiscal în sumă de 5 552 870 lei, precum și a aplicat amendă pentru
diminuarea TVA, conform prevederilor art. 261 alin. (4) din Codul fiscal pentru
diminuarea TVA în mărime de 4 484 749 lei.
Reclamanta SRL „Bunătate” în proces de insolvabilitate a notat că decizia
nr.120/1577 din 05 octombrie 2017, emisă de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția
Generală Administrare Fiscală mun. Chișinău, prin care au fost puse în sarcina
întreprinderii obligații fiscale a fost contestată în modul stabilit, cauza fiind pendinte
la Judecătoria Chișinău, sediul Central, astfel, punerea în sarcina CRPII „Bunătate”
SRL prin decizia de regularizare, în baza concluziilor pripite și eronate expuse în
Actul de audit post-vămuire a obligației de plată a drepturilor de import și majorărilor
în sumă totală de 19 042 523,09 lei este contrară legii și principiilor aplicării TVA,
ori obligarea CRPII „Bunătate” SRL să achite TVA atât în baza Deciziei nr. 120/1577
din 05 octombrie 2017, emisă de Serviciul Fiscal de Stat Direcția Generală
Administrare Fiscală mun. Chișinău, în sumă de 14 949 653 lei plus majorare de
întîrziere (penalitate) de 5 552 870 lei), cât și în baza Deciziei de regularizare nr. 243
din 23 martie 2018 (în sumă de 13 238 166, 43 lei și penalitatea de 5 804 356, 66 lei),
este în esență un caz de dublă impozitare pentru aceleași motive și temeiuri și cu
același tip de impozit.
Reclamanta SRL „Bunătate” în proces de insolvabilitate a relatat că drept temei
pentru emiterea Deciziei de regularizare, organul vamal a indicat decizia nr. 2/2017
din 25 aprilie 2017 a Comisiei de examinare a solicitărilor de acordare a unor categorii
de facilități privind TVA”, act care nu a fost prezentat CRPII „Bunătate” SRL, deși
este vizată în mod direct de acesta. Biroul Vamal Centru a invocat în Actul de audit
post-vămuire care a stat la baza emiterii Deciziei de regularizare, prevederile pct. 3
din Regulamentul cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilități privind
TVA conform prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal și art. 4 alin. (18) lit. b)
din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997, pentru punerea în aplicare a titlului
III al Codului fiscal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 124 din 15 februarie 2013,
4
act care a fost abrogat la 20 octombrie 2017, urmare a publicării Hotărârii Guvernului
nr. 819 din 18 octombrie 2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul
de acordare a unor categorii de facilități privind TVA conform prevederilor art. 103
alin. (7) din Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 și art. 4 alin. (18) lit. b)
din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997, pentru punerea în aplicare a titlului
III ai Codului fiscal. Astfel, temeiul juridic al Deciziei de regularizare rezidă într-un
act normativ subordonat legii care a fost abrogat.
Reclamanta a declarat că noul Regulament cu privire la modul de acordare a unor
categorii de facilități privind TVA stipulează că atunci când, în urma controlului
ulterior, se constată neîndeplinirea de către întreprinderea sau organizația inclusă în
Liste a condițiilor stabilite la pct. 2, Serviciul Vamal întocmește actul de regularizare,
cu anexarea tuturor documentelor confirmative aferente constatărilor.
Reclamanta consideră că la emiterea deciziei de regularizare organul vamal urma
să aplice actul normativ în vigoare și să urmeze cu strictețe toate rigorile acestuia. Or,
contrar prevederilor pct.14 din noul Regulament, Biroul vamal Centru nu a anexat la
Decizia de regularizare nici un document confirmativ aferent constatărilor sale.
Astfel, Decizia de regularizare în forma și cu anexele care a fost comunicate CRPII
,,Bunătate" SRL nu întrunește criteriile de temeinicie și legalitate, fiind emisă contrar
prevederilor legii, motiv din care consideră că aceasta este lovită de nulitate. Cu
privire la procedura prealabilă de soluționare a litigiului de contencios administrativ
susține că, prin cererea prealabilă din 05 aprilie 2018 adresată Serviciului Vamal pe
lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Biroului Vamal Centru, a
solicitat anularea deciziei de regularizare nr. 243 din 23 martie 2018, întocmită de
Biroul Vamal Centru și a Actului de audit postvămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018
ca fiind ilicite și neîntemeiate, iar la 23 aprilie 2018 a recepționat scrisoarea
Serviciului Vamal nr. 23/11-6040 din 18 aprilie 2018, prin care cererea prealabilă în
mod nejustificat a fost respinsă ca tardivă.
Reclamanta SRL „Bunătate” în proces de insolvabilitate a solicitat admiterea
acțiunii, anularea deciziei de regularizare nr. 243 din 23 martie 2018, emisă de Biroul
Vamal Centru și actului de audit post vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018, ca fiind
ilicite și neîntemeiate.
Prin hotărârea din 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
a fost respinsă ca nefondată cerința Combinatului Republican de Producție și Instruire
a Invalizilor ,,Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate împotriva Biroului Vamal
Centru privind anularea deciziei de regularizare nr. 243 din 23 martie 2018, a fost
respinsă cerința Combinatului Republican de producție și Instruire a Invalizilor
,,Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate împotriva Biroului Vamal Centru privind
anularea actului de audit post vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018, ca fiind depusă
cu încălcarea termenului de prescripție.
Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Combinatul Republican de Producție și Instruire a Invalizilor „Bunătate”
SRL în proces de insolvabilitate, împotriva hotărârii din 23 octombrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza de contencios administrativ, la
cererea de chemare în judecată depusă de Combinatul Republican de Producție și
Instruire a Invalizilor „Bunătate” Societate cu Răspundre Limitată în proces de
insolvabilitate împotriva Biroului Vamal Centru privind anularea deciziei de
5
regularizare nr. 243 din 23 martie 2018 și actului de audit post vămuire nr. 5.18/4 din
06 martie 2018.
Pentru a decide astfel, instanțele judecătorești inferioare au constatat la data de
25 aprilie 2017, a fost emisă decizia nr. 2/2017, prin care Comisia de examinare a
solicitărilor de acordare a unor categorii de facilități privind TVA a decis a modifica
pct. 1 din partea Decisivă a Deciziei Comisiei nr. 1/2017 din 10 martie 2017 și a
expune în următoarea redacție - Combinatul Republican de Producție și Instruire al
Invalizilor “Bunătate” SRL, nu a întrunit cumulativ criteriile stabilite prin
Regulamentul cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilități privind
TVA conform prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal și art. 4 alin. (18) lit. b)
din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului
III al Codului fiscal, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 124
din 15 februarie 2013, nu a corespuns prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal
și art. 4 alin. (18) lit. b) din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea
în aplicare a titlului III al Codului fiscal pentru perioadele: - iulie, august 2015 și
februarie-noiembrie 2016 nu a corespuns prevederilor Legii nr. 837 din 17 mai 1996
cu privire la asociațiile obștești, art. 26 alin. (3), or pentru perioada dată numărul
persoanelor cu dizabilități angajate real la întreprindere a constituit mai puțin de 50%
din numărul total de salariați, respectiv se atestă necorespunderea criteriului stabilit
la pct. 4 (5) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 124 din
15 februarie 2013 și art. 103 alin. (7) din Codul fiscal și art. 4 alin. (18) lit. b) din
Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al
Codului fiscal cu modificările și completările ulterioare; - noiembrie 2013, ianuarie-
februarie, aprilie, mai-noiembrie 2014, ianuarie-noiembrie 2015, ianuarie-februarie,
aprilie-mai, iulie - august, octombrie - noiembrie 2016 entitatea nu a întrunit condițiile
stabilite la pct. 4 (8) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 124 din
15 februarie 2013, cu modificările și completările ulterioare. Înaintarea Guvernului a
propunerilor privind excluderea agentului economic Combinatul Republican de
Producție și Instruire al Invalizilor “Bunătate” SRL din listele beneficiarilor de
facilități privind TVA (f.d. 222-225 Vol. 1).
Instanța de apel a reținut că la 23 martie 2018, Biroul Vamal Centru a emis
Decizia de regularizare nr. 243 în privința Combinatului Republican de Producție și
Instruire a Invalizilor ,,Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate cu anexe (f.d. 10-
171 Vol. 1).
Referitor la pretenția Combinatului Republican de producție și Instruire a
Invalizilor ,,Bunătate” S.R.L (în proces de insolvabilitate) împotriva Biroului Vamal
Centru privind anularea actului de audit post vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018,
instanța de apel a reținut următoarele:
Conform actului de audit post vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018, Biroul
Vamal Centru a constatat că pentru mărfurile importate cu scutiri la plata TVA pe
motivul destinației finale a acestora (codul facilității 209), conform declarațiilor
vamale în detaliu pentru perioadele nominalizate în Decizia nr. 2/207 din data de
25 aprilie 2017 a Comisiei de examinare a solicitărilor de acordare a unor categorii
de facilități privind TVA, apare obligația vamală în conformitate cu prevederile alin.
(1) lit. c) art. 12711, când stabilirea unui tratament tarifar favorabil, în funcție de
destinația sau utilizarea finală a mărfurilor, nu era justificată la data acordării liberului
6
de vamă, astfel, în temeiul art. 12711 alin. (1) lit. c), art. 12713, art. 2023 alin. (1) lit.
g), art. 1811, art. 2023 alin. (2) lit. e), art. 2027 din Codul Vamal, în sumă totală de
13 238 166,43 lei. Majorarea de întârziere urmează să fie recalculată în conformitate
cu prevederile art. 228 din Codul fiscal și art. 129 al Codului vamal. ( f.d. 172-175,
vol.1).
Instanța de apel a invocat prevederile art. 2024 alin.2 lit.e Cod vamal în care este
stipulat că persoana controlată are obligația să asiste la efectuarea controlului ulterior,
să semneze actele privind rezultatul acestuia și, în caz de dezacord, să prezinte, în cel
mult 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexând documentele de
rigoare. La data de 06 martie 2018, de către Biroul Vamal Centru a fost emis actul de
audit post-vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018, care a fost adus la cunoștință SRL
”Bunătate” la data de 07 martie 2018, fapt confirmat prin aplicarea semnăturii pe actul
menționat, de către administratorul SRL ,,Bunătate”. (f.d. 175, vol.1). În cazul
dezacordului asupra actului de audit post-vămuire nr. 5.18/4, SRL „Bunătate” în
proces de insolvabilitate urma să înainteze dezacord Serviciului Vamal al Republicii
Moldova, în decurs de 15 zile de la data comunicării actului nominalizat.
Instanța de apel a stabilit că cererea prealabilă din 05 aprilie 2018, în partea ce
ține de anularea actului de audit post-vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018, a fost
depusă cu expirarea termenului prevăzut de Codul vamal al Republicii Moldova, ori
termenul limită de înaintare a cererii prealabile privind anularea actului enunțat este
data de 21 martie 2018.
Conform art. 17 alin.(5) al Legii contenciosului administrativ (în vigoare până
la 01 aprilie 2019), persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de
prescripție poate fi repusă în termen în condițiile Codului de procedură civilă.
Instanța de apel a mai reținut că la data de 18 mai 2018, reclamanta s-a adresat
cu cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea actului de audit post-
vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018, fără însă a solicita repunerea în termenul de
înaintare a acțiunii.
Referitor, la pretenția Combinatului Republican de producție și Instruire a
Invalizilor ,,Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate împotriva Biroului Vamal
Centru privind anularea deciziei de regularizare nr. 243 din 23 martie 2018, instanța
de apel a reținut următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 2023 alin. (1) lit. g) din Codul vamal, în cazul
exercitării controlului ulterior, organul vamal are obligațiia în cazul depistării unei
încălcări vamale ce conduce la apariția unei obligații vamale și neîndeplinirii
cerințelor legale ale declarantului, să emită decizie de regularizare.
Conform prevederilor art. 1811 alin. (1) și (2) din Codul vamal, controlul ulterior
se bazează pe administrarea riscurilor, este efectuat imperativ în scopuri vamale în
vederea asigurării aplicării corecte a legislației și confirmării sau infirmării
conformării declarantului la aceasta. Controlul ulterior este efectuat de organele
vamale, conform procedurii stabilite de Guvern, prin auditul postvămuire sau
reverificarea declarației vamale, pe o perioadă ce nu depășește termenul de prescripție
stabilit la art. 127 alin. (10).
Conform art. 2027 din Codul vamal, organele vamale calculează obligațiile
vamale în baza rezultatelor controlului ulterior, stabilind dacă acestea au fost
constatate conform prevederilor legislației. Organele vamale pot determina
7
cuantumul obligației vamale, precum și decide asupra corectitudinii aplicării
măsurilor de politică economică în baza informațiilor de care dispun în următoarele
cazuri: a) lipsa sau ținerea neconformă a contabilității; b) persoana controlată nu
prezintă integral sau prezintă parțial documentele luate la evidență și rapoartele
corespunzătoare, conform termenelor din art. 2025 alin. (1); c) documentele solicitate
au fost prezentate, însă conținutul sau starea acestora nu permite utilizarea lor; d)
persoana controlată nu poate fi găsită la sediul juridic sau la subdiviziunile sale; e)
obținerea rezultatelor cercetării (expertizei) de laborator a mărfurilor, prelevate în
cadrul controlului ulterior; f) obținerea documentelor solicitate în cadrul unei cereri
de asistență administrativă internațională. În cazurile descrise la alin. (2), organele
vamale vor lua în considerare, după caz, fiecare din următoarele referințe privind
persoana controlată: a) datele statistice deținute de organul vamal sau de alte organe
abilitate; b) mărimea patrimoniului persoanei controlate; c) volumul venitului din
vânzări realizat de persoana controlată; d) analiza modificărilor valorii activelor nete
aflate în proprietatea întreprinderii; e) cifra de afaceri și soldurile în conturile bancare
ale întreprinderii; f) compararea veniturilor și a cheltuielilor persoanei controlate; g)
informații despre tranzacțiile comerciale și operațiunile efectuate de persoana
controlată, primite de la instituții financiare (filiale sau sucursale ale acestora), de la
autorități publice și de la alte instituții; h) alte dovezi relevante pentru stabilirea
cuantumului obligațiilor vamale sau pentru stabilirea încălcărilor legislației.
Referințele specificate la alin. (1)–(3) vor fi indicate în actul de audit postvămuire sau
procesul-verbal de reverificare a declarației vamale, în cazul întocmirii acestuia. Dacă
stabilesc faptele și circumstanțele indicate la alin. (2) lit. a)–c), organele vamale
informează în scris persoana controlată despre aplicarea măsurilor corespunzătoare,
în baza prevederilor alin. (2), indicînd termenul de prezentare în scris a documentelor
și a obiecțiilor.
Instanța de apel a stabilit că la data de 23 martie 2018, Biroul Vamal Centru a
emis decizia de regularizare nr. 243 în privința CRPII „Bunătate” SRL în proces de
insolvabilitate, cu anexe ( f.d. 10-171, vol.1).
La baza emiterii deciziei de regularizare, în caseta nr. 4 a acesteia, se
menționează că, motivul întocmirii deciziei de regularizare are drept bază pct. 3) lit.
a) și lit. c) a Ordinului Serviciului Vamal nr. 333-O din 31 iulie 2014, care la rândul
său presupune că, decizia de regularizare se emite în cazul: a) apariției obligației
vamale în temeiul art. art. 127, 1272 – 12712 din Codul vamal al RM, c) constatărilor
efectuate, pe parcursul derulării controlului ulterior prin audit postvămuire și/sau
reverificării declarației vamale, la finalizarea acestuia sau în cadrul unui control
repetat al acestuia. Totodată, caseta nr. 5 a deciziei de regularizare menționate supra,
indică temeiul legal a întocmirii deciziei de regularizare, temei care întru totul se
încadrează ca motiv de emitere a deciziei de regularizare reflectat în pct. 3) lit. a) a
Ordinului nr. 333-O din 31 iulie 2014.
Instanța de apel a reținut că Secția control ulterior, în baza Codului vamal, a
efectuat în perioada 25 ianuarie 2018 – 20 februarie 2018, controlul ulterior prin audit
post-vămuire și anume verificarea corectitudinii beneficierii de tratamentul tarifar
favorabil și destinației finale la CRPII „Bunătate” din Republica Moldova.
Totodată, instanța de apel reține că, în perioada supusă controlului, agentul
economic CRPII ”Bunătate” SRL a efectuat importuri de mărfuri care în contextul
8
art. 34 din Codul vamal au beneficiat de tratament tarifar favorabil, pe motivul
destinației finale ale acestora. Pentru perioada vizată, temeiul legal de acordare a
scutirii de la plata TVA au servit prevederile alin. (7) art. 103 al Codului fiscal.
Prin hotărârea Guvernului nr. 1137 din 15 decembrie 2010, CRPII ,,Bunătate”
SRL a fost inclusă în lista organizațiilor și întreprinderilor societăților orbilor,
societăților surzilor și societăților invalizilor, scutite de TVA la importul materiei
prime, materialelor, articolelor de completare și accesoriilor necesare procesului
propriu de producție subpct. 5, iar prin Regulamentul cu privire la modul de acordare
a unor categorii de facilități privind TVA conform prevederilor art. 103 alin. (7) din
Codul fiscal și art. 4 alin. (18) lit. b) din Legea nr. l417-XIII din 17 decembrie 1997
pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, aprobat prin Hotărârea
Guvernului 124 din 15 februarie 2013, au fost stabilite cerințe obligatorii pentru a
beneficia de scutirea de TVA. Totodată, Regulamentul prevede componența,
drepturile, atribuțiile Comisiei de examinare a solicitărilor de acordare a unor
categorii de facilități privind TVA.
Totodată instanța de apel constată că Comisia de examinare a solicitărilor de
acordare a unor categorii de facilități privind TVA, în baza Deciziei nr. 2/207 din data
de 25 aprilie 2017, a decis înaintarea către Guvern a propunerii privind excluderea
reclamantului din listele beneficiarilor de facilități privind TVA (f.d. 22-225 Vol. 1),
iar în rezultatul examinării cauzei în privința Combinatului Republican de producție
și Instruire a Invalizilor ,,Bunătate” S.R.L (în proces de insolvabilitate), Comisia a
stabilit că aceasta nu a întrunit cumulativ criteriile stabilite prin Regulament și nu a
corespuns prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal, art. 4 alin. (18) lit. b) din
Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al
Codului fiscal pentru perioadele iulie, august 2015 și februarie - noiembrie 2016,
precum și nu a corespuns prevederilor art. 26 alin. (3) a Legii nr. 837 din 17 mai 1996
cu privire la asociațiile obștești, ori pentru perioadele indicate, numărul persoanelor
cu dizabilități angajați de facto la întreprindere a constituit mai puțin de 50 % din
numărul total de salariați, respectiv se atestă necorespunderea criteriului stabilit la pct.
4 alin. (5) din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 124 din 15 februarie 2013: iar
pentru perioadele din noiembrie 2013, ianuarie - februarie, aprilie, mai - noiembrie
2014, ianuarie - noiembrie 2015; ianuarie - februarie, aprilie - mai, iulie - august,
octombrie - noiembrie 2016, entitatea nu a întrunit condițiile stabilite la pct. 4 alin.
(8) din Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 124 din 05 februarie 2013, cu
modificările și completările ulterioare.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 616 din 02 august 2017 cu privire la
modificarea listei organizațiilor și întreprinderilor societăților orbilor, societăților
surzilor și societăților invalizilor scutite de TVA la importul materiei prime,
materialelor, articolelor de completare și accesorii, necesare procesului propriu de
producție, publicată în Monitorul Oficial nr. 277-288 din 04 august 2017,
întreprinderea, a fost exclusă din lista beneficiarilor de facilități privind TVA.
Instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe care a conchis
că în perioada desfășurării controlului ulterior 25 ianuarie 2018 – 20 februarie 2018
la CRPII „Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate, Regulamentul cu privire la
modul de acordare a unor categorii de facilități privind TVA conform prevederilor
art. 103 alin. (7) din Codul fiscal și art. 4 alin. (18) lit. b) din Legea nr. 1417-XIII din
9
17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 124 din 15 februarie 2013, a fost abrogat la
20 octombrie 2017 prin Hotărârea Guvernului nr. 819 din 13 octombrie 2017 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de facilități
privind TVA conform prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal nr. 1163-XIII
din 24 aprilie 1997 și art. 4 alin. (18) lit. b) din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie
1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 19 martie 2020 și
13 iulie 2020, CRPII „Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate, reprezentată de
avocatul Valeriu Bîrcă, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de CRPII „Bunătate”
SRL în proces de insolvabilitate să fie admisă integral.
În motivarea recursului recurenta CRPII „Bunătate” SRL în proces de
insolvabilitate a indicat că decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond sunt
neîntemeiate și ilegale, deoarece instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile, expuse în hotărâre și decizie,
sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.
Recurenta a menționat că Combinatul Republican de Producție și Instruire a
Invalizilor ,,Bunătate” SRL a fost înregistrată la 05 martie 1998, fiind fondată de
Societatea Invalizilor cu cota de participare în cuantum de 100 %. Genul principal de
activitate a întreprinderii ținea de fabricarea de articole de îmbrăcăminte și alte
articole confecționate din textile, întreprinderea activând în conformitate cu
prevederile Legii nr. 837 din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești și ale
Hotărârii Guvernului nr. 182 din 13 martie 2013 privind aprobarea Listei
organizațiilor și întreprinderilor societăților orbilor, societăților surzilor și societăților
invalizilor, scutite de vărsare la buget a TVA aferentă mărfurilor produse și serviciilor
prestate”, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 182 din 13 martie 2013, în scopul
executării prevederilor art. 4 alin. (18) lit. b) al Legii nr. 1417 din 17 decembrie 1997
pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, CRPII „Bunătate” SRL a fost
scutită de achitarea la buget a TVA aferentă mărfurilor produse și serviciilor prestate.
Recurenta a indicat că conform Hotărârii Guvernului nr. 1085 din
22 noiembrie 2010, CRPII „Bunătate” SRL a fost inclusă în lista organizațiilor și
întreprinderilor societăților orbilor, societăților surzilor și societăților invalizilor,
scutite de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare și
accesoriilor necesare procesului propriu de producție.
Recurenta a invocat prevederile art.6 alin. (2) din Codul vamal în care este
stipulat că activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu legislația care este în
vigoare la data la care organul vamal a primit declarația vamală și alte documente, cu
excepția cazurilor prevăzute de legislație. În cazul trecerii ilegale de mărfuri și
mijloace de transport peste frontiera vamală, se aplică legislația vamală în vigoare la
momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frontiera vamală, ori la momentul
întocmirii Actul de audit post-vămuire și deciziei de regularizare în anul 2018,
organul vamal urma să se ghideze de actul normativ în vigoare la data efectuării
activității vamale și prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 819 din 18 octombrie 2017
pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de
10
facilități privind TVA conform prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fiscal nr.1163-
XIII din 24 aprilie 1997 si art.4 alin.(18) lit. b) din Legea nr. 1417-XIII din
17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal în
detrimentul Regulamentului cu privire la modul de acordare a unor categorii de
facilități privind TVA conform prevederilor art. 103 alin. (7) din Codul fscal și art. 4
alin. (18) lit. b) din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea in
aplicare a titlului III al Codului fiscal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 124 din
15 februarie 2013,
Recurenta a reiterat că la emiterea deciziei de regularizare organul vamal urma
să aplice actul normativ în vigoare și să urmeze cu strictețe toate rigorile acestuia, ori
contrar prevederilor pct. 14 din noul Regulament, Biroul Vamal Centru nu a anexat
la decizia de regularizare nici un document confirmativ aferent constatărilor.
Recurenta a indicat că instanțele judecătorești inferioare eronat au concluzionat
ca fiind tardivă cerința CRPII „Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate privind
anularea actului de audit post-vămuire nr. 5.18/4 din 06 martie 2018, ignorând faptul
ca actul de audit post-vămuire nu este un act administrativ, susceptibil controlului de
legalitate autonom în ordinea contenciosului administrativ, dar este un act
preparatoriu, legalitatea căruia se verifică concomitent cu cea a actului administrativ
contestat.
Recurenta CRPII „Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate a invocat că
prevederile art.2021 -2029 Cod vamal acordă organelor vamale dreptul de a efectua
auditul post-vămuire, care este o formă de control vamal și are drept scop verificarea
respectării legislației în vigoare, de către persoanele stabilite în Republica Moldova,
la momentul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova și
plasării acestora sub o destinație vamală, și căruia poate fi supusă orice persoană care
are tangențe directe sau indirecte, cu titlu profesional, în operațiunile supuse auditului
post-vămuire sau persoanelor care dispun de documentele și datele respective, din
motive profesionale. Auditul post-vămuire se efectuează de organele vamale,
conform procedurilor stabilite de Guvernul Republicii Moldova, iar pentru
exercitarea acestuia, organele vamale verifică toate documentele și datele care se
referă la operațiunile privind mărfurile în cauză sau la alte operațiuni comerciale,
anterioare sau ulterioare, implicând aceste mărfuri. Organele vamale pot să examineze
aceste mărfuri și/sau să preleveze eșantioane, dacă este încă posibil sa se efectueze o
asemenea verificare sau prelevare. Auditul post-vămuire se efectuează, în baza unui
ordin de control, emis de către directorul general al Serviciului Vamal/șeful Biroului
Vamal sau de persoanele împuternicite de aceștia.
Recurenta a invocat că este eronată concluzia instanței de apel precum că CRPII
„Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate urma să conteste Actul de audit post-
vămuire nr.5.18/4 din 06 martie 2018 în decurs de 15 zile, motiv din care acțiunea
reclamantului în privința acestui capăt de cerere, ar fi tardivă în această parte.
Recurenta a specificat că conform prevederilor art.2024 alin. (2) lit. e) din Codul
vamal persoana controlată are următoarele obligații să asiste la efectuarea controlului
ulterior, să semneze actele privind rezultatul acestuia și, în caz de dezacord, sa prezinte,
în cel mult 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului. anexând documentele de
rigoare, ori obligația de prezentare a argumentării dezacordului la actul de control post-
vămuire nu este echivalentă, obligației depunerii cererii prealabile - instituției juridico-
11
procesuale prevăzute de art. 16 din Legea contenciosului administrativ. De altfel, prin
cererea prealabilă din 05 aprilie 2018, adresată Serviciului Vamal pe lânga Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova și Biroul Vamal Centru, CRPII „Bunătate” SRL în
proces de insolvabilitate a solicitat anularea deciziei de regularizare nr. 243 din
23 martie 2018, întocmită de Biroul Vamal Centru și a Actului de audit post-vămuire
nr.5.18/4 din 06 martie 2018 ca fiind ilicite și neîntemeiate. Însă, la 23 aprilie 2018
CRPII „Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate a recepționat scrisoarea Serviciului
Vamal nr. 28/11-6040 din 18 aprilie 2018, prin care cererea prealabilă în mod
nejustificat a fost respinsă ca tardivă.
La 10 iunie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Biroului Vamal
Centru copia recursului declarat de CRPII „Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate
împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 163 vol. II).
Completul specializat relevă că Biroul Vamal Centru a recepționat copia
recursului declarat de CRPII „Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate, fapt
confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 183 vol. II).
La 01 iulie 2020 Biroul Vamal Centru a depus referință prin care a solicitat
declararea recursului inadmisibil.
Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la
22 ianuarie 2020 în lipsa recurentei CRPII „Bunătate” SRL în proces de
insolvabilitate. Decizia recurată a fost notificată recurentei CRPII „Bunătate” SRL în
proces de insolvabilitate, prin intermediul avocatului Valeriu Bîrcă la 18 februarie
2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 141,
vol. II).
Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17 martie 2020 a
fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada de
17 martie -15 mai 2020.
Prin dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a căilor de atac aflate în
curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de
aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului
pentru CRPII „Bunătate” SRL în proces de insolvabilitate după întrerupere a început
a curge de la data de 16 mai 2020.
În aceste circumstanțe recursul motivat înaintat de către CRPII „Bunătate” SRL
în proces de insolvabilitate la 19 martie 2020 și 13 iulie 2020 se consideră a fi depus
în termen.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
12
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,
13
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că cererea de recurs depusă de către recurenta CRPII „Bunătate” SRL în
proces de insolvabilitate, reprezentat de avocatul Valeriu Bîrcă este inadmisibil.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Combinatul Republican de Producție și Instruire a Invalizilor
„Bunătate” Societate cu Răspundre Limitată în proces de insolvabilitate, reprezentat de
avocatul Valeriu Bîrcă se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
14