3ra-701/20 — contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului

3ra-701/20 — contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-701/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Vladimir Codrean

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 04 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 01 august 2019, Vladimir Codrean, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul Vladimir Codrean a indicat că a activat în

organele afacerilor interne și în Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției până la 30 martie 2011, apoi obținând calitatea de pensionar cu calculul

vechimii în muncă de 22 ani, 01 luni și 03 zile. În Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției a activat în Izolatorul de Detenție Provizorie în perioada

29 iulie 2003 – 29 martie 2011. Conform pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare,

urma ca perioada 29 iulie 2003- 30 martie 2011 să fie calculată vechimea în muncă cu

avantaje. Acest fapt fiind confirmat prin certificatul nr. 3 din 04 ianuarie 2019, eliberat

de către Centrul Național Anticorupție, or, după calculul precitat vechimea în serviciu

s-a majorat până la 29 ani și 9 luni, care permite a obține pensie în valoare de 75 % din

solda lunară.

1

Reclamantul a relatat că cu actele menționate s-a adresat la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Rîșcani, municipiul Chișinău, în vederea recalculării pensiei luând

în calcul mărimea vechimii în muncă, însă actele nu au fost primite. Ulterior, nefiind

deacord cu acțiunile organelor de asigurări sociale, reclamantul la data de 08 iulie 2019

s-a adresat cu o cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care

a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani cu emiterea

unei noi decizii prin care să i se recalculeze cuantumul pensiei, luând în calcul mărimea

vechimii în muncă.

Reclamantul a menționat că la data de 26 iulie 2019 a primit refuz din partea

Casei Naționale de Asigurări Sociale în satisfacerea cerințelor invocate în cererea

prealabilă, exteriorizat prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-

1606/19.

Reclamantul Vladimir Codrean a solicitat admiterea acțiunii, anularea

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1606/19 din 26 iulie 2019,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze stabilirea, calcularea

cuantumului pensiei lui Vladimir Codrean, cu achitarea pensiei începând cu 29 martie

2011, în cuantum de 75 % din solda lunară luându-se în considerație cerificatul eliberat

de către Centrul Național Anticorupție nr. 3 din 04 ianuarie 2019, cu majorările și

indexările ce au fost efectuate.

Prin hotărârea din 04 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Codrean

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului

administrativ și obligarea emiterii actului administrativ, s-a anulat ca ilegală decizia

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.C-1606/19 din 26 iulie 2019, s-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei Vladimir Codrean, cu

achitarea pensiei în mărime de 75 % din solda lunară, începând cu momentul obținerii

dreptului la pensie.

Prin decizia din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 04 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la

acțiunea depusă de Vladimir Codrean împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

Instanța de apel a stabilit că Vladimir Codrean a îndeplinit serviciul în cadrul

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție până la 30 martie 2011,

ulterior obținând calitatea de pensionar cu calculul vechimii în muncă de 15 ani și 4

luni. În cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție a activat

în izolatorul de detenție provizorie, în perioada 29 iulie 2003- 29 martie 2011. Conform

certificatului eliberat de Centrul Național Anticorupție nr. 3 din 04 ianuarie 2019,

vechimea calendaristică în serviciu a reclamantului Vladimir Codrean în cadrul

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție, la data concedierii

29 martie 2011, din funcția de șef al Izolatorului de detenție provizorie, ultimul grad

special deținut fiind căpitan, constituie 15 ani și 4 luni de zile, perioadă de serviciu care

urmează a fi luată în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje). Astfel,

Vladimir Codrean s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani cu o

cerere prin care a solicitat recalcularea cuantumului pensiei luând în calcul mărimea

2

vechimii în muncă, la care a primit refuz în satisfacerea cerințelor din partea Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani. Ulterior, nefiind de acord cu decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, la data de 08 iulie 2019 s-a adresat către Casa

Națională de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, la care pe 26 iulie 2019 a primit

răspunsul CNAS cu nr. C-1606/19, prin care i s-a refuzat în satisfacerea cerințelor din

motiv că, perioada de activitate în cadrul Izolatorului de detenție a Centrului Național

Anticorupție nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și

sistemului penitenciar.

Instanța de apel consideră că concluzia instanței de fond, precum că răspunsul

emis de Casa Națională de Asigurări Sociale nr. C-1606/19 din 26 iulie 2019 este

neîntemeiat, deoarece conform datelor prezentate de reclamant, acesta în perioada

29 iulie 2003 – 29 martie 2011, a activat în cadrul Centrului pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupției, în calitate de specialist al izolatorului de detenție

provizorie, astfel, întrunind condițiile specificate la pct. 8 din Hotărîrea Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și

sistemului penitenciar, este una legală. Ori conform certificatului nr. 3 din 04 ianuarie

2019, eliberat de Centrul Național Anticorupție se confirmă că, Vladimir Codrean a

îndeplinit serviciul în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și

Anticorupție în perioada 29 iulie 2003-29 martie 2011. Vechimea calendaristică în

serviciu în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție la data

concedierii (30 martie 2011), din funcția de șef de Izolator de detenție provizorie al

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupție, pentru stabilirea pensiei

în conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne constituie: 15 ani, 04 luni, 00 zile.

Instanța de apel a reținut că aplicînd pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calcularea a vechimii în muncă,

stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru

Combaterea Crimelor Economice și Corupției și a sistemului penitenciar, se vor calcula

persoanelor vechimea în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului de pază, escortare și

deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală (izolatoare

de detenție provizorie).

În acelaș context, instanța de apel a relatat că Vladimir Codrean dispune de

dreptul la recalcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei cu avantajul două

luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate

exercitată în cadrul izolatorului de detenție provizorie al Centrului pentru Combaterea

Crimelor Economice și Corupție.

Având în vedere circumstanța că inițial pensia nu a fost stabilită și calculată

corect din vina organelor de stat, instanța de judecată corect a considerat necesar de a

3

obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea vechimii în

muncă și a pensiei lui Vladimir Codrean, începând cu data stabilirii pensiei – 30 martie

stabilit în mod cert și expres că, Casa Națională de Asigurări Sociale va efectua plata

pensiilor și prestațiilor sociale începând cu 1 ianuarie 2017, stabilind inclusiv și faptul

că, datoriile acumulate la plata pensiilor și prestațiilor sociale către beneficiari la data

de 1 ianuarie 2017 vor fi achitate din contul transferurilor de la bugetul de stat la

bugetul asigurărilor sociale de stat.

Instanța de apel a indicat că nu pot fi reținute argumentele apelantei Casei

Naționale de Asigurări Sociale, ori aceasta, nu a prezentat instanței de judecată probe

pertinente și concludente împotriva argumentelor și pretențiilor reclamantului, nu a

prezentat în ședința de judecată probe în confirmarea celor invocate, cît și în

combaterea pretențiilor, argumentelor și probelor reclamantului. Mai mult ca atît, prin

lege, aceasta este obligată să recalculeze pensia reclamantului, reieșind din certificatul

prezentat, cu efectuarea recalculărilor din data stabilirii pensiei, or, achitarea unei

pensii mai mici este imputabilă conduitei autorității publice, dar nicidecum

comportamentului reclamantului. În caz contrar, respingerea acestei cerințe a

reclamantului va duce la încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra

părții de pensie neprimită, fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar

contraveni practicii judiciare naționale și principiilor CEDO.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

02 iunie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii.

În motivarea recursului recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat

că își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel, deoarece instanța nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Recurenta a invocat prevederile art.48 al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne „pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora se stabilesc de Casa Națională de Asigurări Sociale, în

modul stabilit de Guvern. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie

2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție

și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție. Casa

Națională de Asigurări Sociale efectuează plata pensiilor și prestațiilor sociale

începând cu 01 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate la pct. 1

din hotărâre. Conform Hotărârii nominalizate, Ministerul Afacerilor Interne,

Ministerul Apărării, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de Protecție și

Pază de Stat a prezentat Casei Naționale de Asigurări Sociale, listele beneficiarilor de

pensii și prestații sociale, în format electronic, în mărimile stabilite până la 31

decembrie 2016.

4

Recurenta a invocat prevederile art. art. 2, 13 lit. d), 49 pct. (3) din Legea nr.

1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne este indicat că miltarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interene care au

dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu. Militarii care au

satisfăcut serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, eliberați din serviciu din alte motive decât cele expuse la

lit. b) și c) din prezentul articol, care au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de

ani, din care cel puțin 12 ani și 6 luni în serviciul militar sau în serviciul în organele

afacerilor interne, la atingerea vîrstei de pensionare stabilite de Legea privind pensiile

de asigurări sociale de stat. Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra

autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de

organele abilitate. Instituțiile de forță fiind organele abilitate pentru eliberarea

calculului vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie

Recurenta a relatat că conform pct. 8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată

a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și

sistemului penitenciar la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de

Frontieră colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar,

se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu:

în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum

și la lucrări de subteran.

Prin urmare, perioada de activitate a intimatului Vladimir Codrean în cadrul

izolatorului de detenție provizorie al Centrului Național Anticorupție nu oferă dreptul

la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, ori art. 6 alin. (2) al Legii nr. 1036 din

17 decembrie 1996 colaboratori ai sistemului penitenciar sânt persoanele care dețin

funcții în efectivul de trupă și în corpul de comandă ale sistemului penitenciar, abilitate

să pună în executare pedepsele penale privative de libertate, detenția provizorie a

persoanelor față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau sancțiunea

arestului contravențional, precum și măsurile de siguranță cu caracter medical aplicate

deținuților care suferă de alcoolism și narcomanie.

Recurenta a remarcat că vechimea în muncă în vederea acordării pensiei

colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de

serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu. 2 zile de

serviciu în celelalte instituții penitenciare, în Departamentul instituțiilor penitenciare,

precum și în subdiviziunile acestuia care își desfășoară activitatea în locurile de

privațiune de libertate, se consideră ca 3 zile de serviciu. Astfel, alegațiile intimatului

nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece acesta nu a activat în vre-o funcție din

cadrul sistemului penitenciar, ori este cert faptul că izolatorul de detenție provizorie al

5

Centrului Național Anticorupție nu face parte din instituțiile penitenciare care se

regăsesc la art. 6 alin. 2 al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 și respectiv pretențile

reclamantului sunt neîntemeiate și nu au bază legală de admitere.

La 04 iunie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vladimir

Codrean și avocatului Vladimir Kovali copia recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva deciziei din 28 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 86 vol. I).

Completul specializat relevă că Vladimir Codrean și avocatului Vladimir Kovali

au recepționat copia recursului expediat de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 93-94 vol. I).

La 12 iunie 2020 Vladimir Codrean, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a

depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

28 februarie 2020, însă reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Carolina

Corj nu a fost prezentă în ședința instanței de apel, atunci când dispozitivul deciziei a

fost emis și pronunțat. Decizia recurată a fost notificată recurentei Casei Naționale de

Asigurări Sociale la 21 mai 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la

materialele cauzei (f.d. 78, vol. I) ).

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17 martie 2020 a fost

declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie

-15 mai 2020.

Prin dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a căilor de atac aflate în

curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de

aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului

pentru Casa Națională de Asigurări Sociale după întrerupere a început a curge de la

data de 16 mai 2020.

În aceste circumstanțe recursul motivat înaintat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale la 02 iunie 2020, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din 6 art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

6

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

conchide că cererea de recurs depusă de către recurenta Casa Națională de Asigurări

Sociale este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8