3r-157/20 — cu privire la contestarea actului de constatare

Dosarul nr. 3r-157/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

DECIZIE

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru

Coșleț,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Vasile Rusu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului de constatare,

împotriva încheierii din data de 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Vasile Rusu, din motivul

neprezentării apelului motivat în termenul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul

administrativ,

constată:

La 01 aprilie 2019 Vasile Rusu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea actului de constatare

nr. 17/10 din 15 februarie 2019 ca ilegal.

Prin hotărârea din data de 16 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către

Vasile Rusu. (f.d. 148,152-159)

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 03 ianuarie 2020 a depus apel

nemotivat Vasile Rusu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în

judecată. (f.d. 150)

Prin încheierea din data de 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Vasile Rusu împotriva hotărârii din data de 16

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.171-172)

Împotriva încheierii instanței de apel, la 05 iunie 2020, prin intermediul poștei

electronice a depus recurs Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel cu emiterea unei noi

hotărâri privind dispunerea examinării apelului în fond în alt complet de judecători.

(f.d. 192-195)

În motivarea recursului Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, a

indicat că prin apelul nemotivat depus la 03 ianuarie 2020 și-a rezervat dreptul de a

1

depune apel motivat după recepționarea hotărârii motivate. Hotărârea motivată nu a

fost expediată în adresa lui Vasile Rusu.

Curtea de Apel Chișinău, la o dată nespecificată, a expediat lui Vasile Rusu, prin

scrisoare, copia hotărârii motivate, însă la scrisoarea respectivă nu a fost anexată

hotărârea motivată.

Astfel, nerecepționând hotărârea motivată, avocatul Petru Coșleț a depus cerere,

prin care a solicitat permisiunea de a lua cunoștință cu materialele dosarului. La 21

februarie 2020 avocatul Petru Coșleț a luat cunoștință cu materialele dosarului, deci

termenul de depunere a apelului motivat începe a curge de la această dată.

În susținerea neîncălcării termenului de contestare a hotărârii instanței de fond

recurentul a menționat că prin Hotărârea Parlamentului nr. 55 din data de 17 martie

2020 s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada

17 martie -15 mai 2020, iar potrivit pct. 1 din Anexa la dispoziția Comisiei pentru

Situații Excepționale nr. 1 din 18 martie 2020 pe durată stării de urgență au fost

suspendate termenele de decădere de orice fel.

Prin urmare, termenul de depunere a apelului motivat pentru Vasile Rusu,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț, a expirat la data de 22 mai 2020.

La 04 mai 2020 avocatul Petru Coșleț, prin intermediul poștei electronice a

expediat apelul motivat, prin care a anunțat instanța de apel despre imposibilitatea

prezentării până la această dată a apelului motivat din motiv că în perioada 08 martie -

13 martie 2020 s-a aflat peste hotarele țării, fiind nevoit să plece în Federația Rusă

pentru a participa la acțiunile funerare a unei rude apropiate, iar în perioada 14 martie

2020 -28 martie 2020 la revenirea în țară a fost nevoit să stea în carantină.

Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, a susținut că s-a conformat

prevederilor legale și a depus în termen apelul motivat, iar instanța de apel incorect a

declarat apelul inadmisibil.

Mai mult, pin prisma art. 235 din Codul administrativ instanța de apel urma să-i

acorde termen pentru înlăturarea neajunsurilor, însă la materialele dosarului lipsește

vreo încheiere a instanței de apel prin care s-ar acorda apelantului termen pentru

lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 18 martie 2020,

notificată avocatului Petru Coșleț la 02 iunie 2020. ( f.d.187)

Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, la 05 iunie 2020, în termen,

prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Chișinău a depus recurs împotriva

încheierii din data de 18 martie 2020. ( f.d. 190)

Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

2

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din data de 16 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de către Vasile Rusu. (f.d. 148,152-159)

La 03 ianuarie 2020 Vasile Rusu a depus apel nemotivat, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea cererii de chemare în judecată. Totodată, și-a rezervat dreptul de a

depune apel motivat după recepționarea hotărârii motivate. (f.d. 150)

În legătură cu lipsa confirmării recepționării hotărârii motivate Curtea de Apel

Chișinău a expediat în adresa apelantului Vasile Rusu copia hotărârii motivate, care a

fost recepționată de către acesta la 12 februarie 2020. (f.d. 169)

Prin încheierea din data de 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Vasile Rusu împotriva hotărârii din data de 16

decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.171-172)

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil

în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.232, alin.(2).

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 18 martie 2020 a declarat

inadmisibil apelul depus de către Vasile Rusu, ca urmare a nedepunerii apelului

motivat în termenul prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ. (f.d. 171-

172)

Conform art. 232, alin. (2) din Codul administrativ motivarea apelului se prezintă

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă

se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată

care a emis hotărârea contestată.

La caz, termenul de depunere a apelului motivat începe a curge de la data

notificării hotărârii motivate a instanței de fond, 12 februarie 2020 și a expirat la data

de 13 martie 2020. În acest interval de timp Vasile Rusu nu a depus apel motivat.

Argumentul recurentului precum că nu a recepționat hotărârea motivată a instanței

de fond este considerat de către instanța de recurs declarativ, acesta fiind combătut prin

materialele dosarului, iar Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, nu a

prezentat probe, care ar confirma că la scrisoarea expediată de către instanța de apel nu

a fost anexată copia hotărârii motivate.

În acest context completul specializat concluzionează ca fiind corectă soluția

instanței de apel de declarare a apelului inadmisibil, ori este cert că Vasile Rusu,

rezervându-și dreptul de a depune apelul motivat după recepționarea hotărârii motivate,

recepționând la 12 februarie 2020 hotărârea motivată a instanței de fond nu s-a

conformat prevederilor legale și nu a depus apelul motivat în termenul stabilit la art.

232, alin. (2) din Codul administrativ.

Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, prin recursul înaintat a criticat

concluzia instanței de apel, indicând că instanța de apel contrar prevederilor art. 235

din Codul administrativ nu i-a acordat termen pentru prezentarea apelului motivat.

3

Instanța de recurs, analizând argumentul recurenților, îl consideră neîntemeiat, ori

prin prisma art. 235 din Codul administrativ instanța de apel stabilește un termen

apelantului dacă cererea de apel nu întrunește condițiile art. 233, alin. (1) din Codul

administrativ.

În conformitate cu art. 233, alin. (1) din Codul administrativ cererea de apel

trebuie să conțină datele prevăzute la art.211, alin.(1), lit. a)–d) și să indice hotărârea

care se contestă cu apel.

Conform art. 211, alin.(1), lit. a)-d) din Codul administrativ în cererea de chemare

în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau

denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o

persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele

reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune

de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul

acesteia.

Astfel, din conținutul normelor de drept sus-citate rezultă că legiuitorul a stabilit

expres în care cazuri instanța de apel acordă apelantului termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. La caz, neindicarea circumstanțelor de fapt și de drept pe care apelantul

își întemeiază pretenția, nu constituie temei de acordare a termenului pentru lichidarea

neajunsurilor.

Completul specializat menționează că Codul administrativ prevede expres

împuternicirile instanței de apel în cazul în care nu este prezentat apelul motivat, iar

acordarea unui termen pentru prezentarea apelului motivat ar constitui o ingerință în

drepturile intimatului.

În acest context completul specializat reamintește recurentului că importanța

termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal

pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte

contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale,

reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-

credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept

material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Astfel, Colegiul menționează că exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul

când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

În urma celor relatate se constată drept temeinică încheierea instanței de apel,

deoarece Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, nu a prezentat motivarea

apelului în modul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, fapt ce a atras

consecințele dispozițiilor art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

4

De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat

apelantul nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a

proteja drepturile sale de acces la instanță.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea

procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că, neprezentând apelul motivat în termenul

stabilit de lege, Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, a demonstrat o

neglijență a drepturilor sale procedurale, prin urmare instanța nu poate accepta o

asemenea omisiune, or, ea contravine legislației naționale și internaționale.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în

vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Vasile Rusu, reprezentat de avocatul Petru

Coșleț.

Se menține încheierea din data de 18 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău emisă

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către

Vasile Rusu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea

actului de constatare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5